Categorie: Externe

O explozie puternică s-a produs vineri în centrul oraşului Nashville din statul american Tennessee, iar poliţia a transmis că pare a fi vorba de un act „deliberat”, relatează AFP şi Reuters.

UPDATE: O rulotă a explodat vineri în centrul oraşului Nashville din statul american Tennessee, iar poliţia a transmis că pare a fi vorba de un act „deliberat”, relatează AFP, Reuters şi DPA.

„Explozia a fost puternică (…) Poliţia locală şi poliţia federală au deschis o amplă anchetă”, a declarat purtătorul de cuvânt al poliţiei din Nashville, Don Aaron.

„Credem că explozia a fost un act intenţionat”, a adăugat el.

Faţadele mai multor clădiri din apropiere au fost distruse de explozie, care aparent a provenit de la un vehicul. O altă maşină pare să fi fost de asemenea distrusă.

Deflagraţia a fost resimţită pe o distanţă de câţiva kilometri.

Cel puţin trei persoane au fost rănite uşor şi transportate la spital, conform pompierilor citaţi de media.

Explozia s-a produs în nordul zonei centrale a oraşului, în apropiere de turnul AT&T, o clădire emblematică din capitala muzicii country şi supranumit ‘Batman Tower’ din cauza formei sale. Întregul cartier a fost înconjurat de forţe de ordine

Premierul separatist scoţian Nicola Sturgeon anunţă că a venit timpul ca provincia britanică pe care o conduce să devină o ”naţiune euroepană independentă”, în urma încheierii în după-amiaza Ajunului Crăciunului a unui acord comercial post-Brexit între Regatul Unit şi Uniunea Europeană (UE), relatează AFP.

”Brexitul vine împotriva voinţei poporului Scoţiei”, care a votat în proporţie de 62% împotriva ieşirii regatului din Uniune în referendumul din 2016, subliniază Sturgeon într-un mesaj postat pe Twitter.

”Niciun acord nu va putea niciodată să compenseze ceea ce ne-a luat Brexitul”, denunţă ea.

”A venit timpul să ne facem propriul viitor ca naţiune europeană independentă”, insistă Nicola Sturgeon.

Premierul spaniol Pedro Sanchez a declarat că Madridul şi Londra vor continua să negocieze un acord asupra teritoriului britanic Gibraltar din Peninsula Iberică după acordul comercial încheiat joi între Marea Britanie şi Uniunea Europeană, relatează Reuters.

”Salut principiul acordului dintre UE şi Marea Britanie … Spania şi Marea Britanie îşi continuă dialogul pentru a ajunge la un acord asupra Gibraltarului”, a declarat Sanchez într-un mesaj postat pe Twitter, adăugând că state membre ale UE vor examina în continuare acordul Brexit.

Spania revendică suveranitatea asupra portului de la Marea Mediterană pe care l-a cedat Marii Britanii în 1713 după un război.

Aproximativ 15.000 de persoane fac naveta zilnic din Spania spre Gibraltar, care are o populaţie de 32.000 de locuitori. Portul primeşte, de asemenea, aproximativ 10 milioane de turişti pe an, un sector care reprezintă aproximativ un sfert din economia sa. 

Poliţia din Germania le cere oamenilor să nu sune imediat la poliție dacă li se pare că vecinii fac petreceri de Crăciun. Mai mult, poliția „nu va merge din ușă în ușă” să verifice dacă sunt respectate restricțiile, relatează agențiile de presă, citate de Agerpres.

„Mai întâi aş merge la vecini eu însumi şi, dacă într-adevăr sunt prea mulţi oameni, le-aş cere politicos să respecte regulile”, a spus într-un interviu pentru cotidianul Sueddeutsche Zeitung Joerg Radek, vicepreşedinte al sindicatului poliţiştilor GdP.

„Nu ar trebui să sunaţi mereu imediat poliţia. Această pandemie impune, de asemenea, să dăm cu toţii dovadă de puţin curaj civic”, a adăugat el.

Radek i-a avertizat pe oameni că poliţia nu-şi va petrece sărbătorile „mergând una-două din casă în casă şi numărând câţi oameni sunt la masă”.

„Acest lucru ar fi inacceptabil. Ar fi o încălcare a dreptului fundamental la sanctitatea propriei locuinţe. Dacă primim un pont că regulile sunt încălcate, atunci vom merge acolo”, a mai spus Joerg Radek.

Un agent al FSB, serviciul secret rus, a recunoscut modul în care a fost otrăvit disidentul rus Aleksei Navalnîi în luna august cu Noviciok, transmite CNN. Agentul rus a relatat într-o convorbire cu Navalnîi, care a pretins că e un înalt oficial de securitate, că echipa specială a FSB i-a plantat Noviciok sub formă de pulbere solidă în lenjeria intimă.

Descrierea fără precedent a operațiunii a fost făcută în urma unei investigații minuțioase a lui Navalnîi, în colaborare cu CNN și cu site-ul specializat în dezvăluiri Bellingcat. Cu ajutorul specialiștilor IT de la Bellingcat, Aleksei Navalnîi și-a disimulat numărul de telefon, astfel încât să pară numărul centralei FSB, și l-a sunat pe agentul FSB Konstantin Kudriavțev. Navalnîi a pretins că este un înalt oficial din Consiliul rus de Securitate și că are nevoie rapid de informații (debriefing) despre eșuarea operațiunii de asasinare din luna august.

Federaţia Rusă este gata să-şi retragă trupele din regiunea transnistreană, inclusiv misiunea sa de pacificare, însă doar după ce va fi găsită o soluţie paşnică pentru conflictul îngheţat de pe Nistru, a declarat joi preşedintele rus Vladimir Putin, în timpul conferinţei sale de presă anuale, desfăşurate anul acesta prin videoconferinţă, în contextul pandemiei, informează Deschide.md şi IPN.md.

„Maia Sandu, în calitate de reprezentant al unei forţe politice, nu a spus nimic nou, noi demult auzim declaraţiile liderilor occidentali despre necesitatea retragerii contingentului nostru de pacificatori. Maia Sandu este preşedinte al Republicii Moldova, dar este şi cetăţeană a României”, a subliniat Putin. „În general, noi suntem pentru retragerea pacificatorilor (ruşi), dar după ce va fi creată o situaţie favorabilă, va fi stabilit un dialog decent între Transnistria şi cealaltă parte a Moldovei, atunci când se va merge pe o cale paşnica de aplanare a situaţiei’, a declarat Putin.

Preşedintele rus a reamintit de eşecul „Planului Kozak’, care, potrivit lui Putin, avea să soluţioneze problema transnistreană. „Noi cu fostul preşedinte (al Republicii Moldova, Vladimir) Voronin am fost foarte aproape de aceasta (de soluţionare). Însă, în ultimul moment, liderii ţărilor occidentale l-au presat, el a renunţat, s-a disociat de înţelegerile anterioare şi soluţionarea problemei transnistrene a fost amânată pe un termen nedeterminat. De ce? Nu este clar deloc! Ulterior i-am întrebat pe omologii mei din UE, de ce aţi procedat aşa? Au zis ca aşa a ieşit! Nu ne vom axa pe detalii, însă mai devreme sau mai târziu această problemă va trebui rezolvată’, a mai spus Putin.

Deputaţii ruşi au aprobat marţi un proiect de lege ce garantează o imunitate judiciară pentru foştii preşedinţi, măsură considerată de mulţi ca fiind făcută în beneficiul lui Vladimir Putin, informează AFP conform Agerpres.

Potrivit acestui document, aprobat marţi în primă lectură şi a cărui adoptare definitivă nu stârneşte îndoieli, o persoană care a exercitat funcţia de preşedinte „nu poate face obiectul unor urmăriri penale sau administrative, nici arestată, nici percheziţionată, nici interogată”.

Această imunitate, care va fi acordată şi familiei oricărui fost preşedinte al Rusiei, va viza de asemenea patrimoniul său imobiliar, mijloacele sale de transport şi de comunicare, precum şi documentele care îi aparţin şi bagajele sale, potrivit acestui text propus de un senator şi un deputat influenţi, ambii membri ai partidului puterii, Rusia Unită.

Imunitatea poate fi ridicată doar în cazul în care fostul preşedinte este acuzat de trădare sau de o altă infracţiune gravă şi dacă aceste acuzaţii sunt sprijinite de Curtea Supremă şi de Curtea Constituţională şi susţinute de două treimi dintre deputaţii Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, şi de acelaşi număr de senatori din Consiliul Federaţiei, camera superioară.

Documentul nu îl vizează pe fostul preşedinte al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, a precizat unul dintre autorii săi, Pavel Kraşeninnikov, citat de agenţia RIA Novosti.

Hunter Biden i-a oferit consiliere juridică unui român acuzat de fraude imobiliare, într-un moment în care tatăl său promova reformele împotriva corupției din țară

În ultimul an al administrației Obama, un avocat american a călătorit în România pentru a se întâlni cu un om de afaceri acuzat de orchestrarea unei afaceri imobiliare marcate de corupție.

Omul de afaceri era Gabriel „Puiu” Popoviciu, un magnat român în domeniul imobiliar. Avocatul adus pentru a-l consilia a fost Hunter Biden, fiul vicepreședintelui de atunci Joe Biden, potrivit spuselor a două persoane familiare cu această chestiune.

Activitatea lui Hunter Biden pentru Popoviciu în 2016 nu a fost mediatizată la acea vreme, dar implicarea lui Joe Biden în România a fost cât se poate de publică. Vicepreședintele a fost una dintre vocile principale care au îndemnat guvernul să combată corupția.

Nu există dovezi că Hunter sau tatăl său ar fi acționat în mod incorect sau ar fi încălcat legile. Dar aranjamentul, spun specialiștii în etică guvernamentală, ridică îngrijorarea cu privire la faptul că Hunter Biden a fost folosit drept element de sprijin în efortul lui Popoviciu de a evita urmărirea penală.

„Nu știm cu cât a fost plătit [Hunter Biden] sau pentru ce a fost plătit, dar asta ridică întrebarea dacă acest individ român confruntat cu acuzații penale plătea de fapt pentru o legătură cu vicepreședintele american”, a spus Kathleen Clark, profesor de drept la Universitatea Washington, specializat în etică guvernamentală.

Activitatea lui Hunter Biden în străinătate – în principal în Ucraina și China – a devenit un subiect al campaniei prezidențiale prin eforturile lui Trump și ale avocatului său personal, Rudy Giuliani, de a descrie afacerile din străinătate (ale lui Biden) drept corupte. În iulie, Trump l-a îndemnat pe președintele ucrainean să lanseze o anchetă asupra lui Biden legată de activitatea fiului său pentru o companie de gaze din Ucraina, potrivit unei note de la Casa Albă privind apelul telefonic, care a declanșat ancheta de punere sub acuzare, aflată în curs, a Camerei.

Giuliani și Trump nu au furnizat nicio dovadă și nu a apărut nicio dovadă privind nereguli comise de Hunter sau de tatăl său.

Dar săptămâna trecută, Hunter Biden a anunțat că va demisiona din consiliul de administrație al unei companii de investiții chineze căreia i s-a alăturat în octombrie 2017. Și, într-un interviu pentru ABC News publicat marți, el a recunoscut că a dat dovadă de „o estimare greșită”, dar a negat orice lipsă de etică în ocuparea unei poziții în consiliul de administrație al companiei de gaze Burisma din Ucraina, într-un moment în care tatăl său conducea politica americană în țară.

Activitățile lui Hunter Biden legate de România au atras infinit mai puțină atenție.

Dosarul împotriva lui Popoviciu a fost demarat în 2005, când un om de afaceri a depus o plângere penală împotriva lui și a rectorului unei universități românești, cu privire la vânzarea unui teren de 550 de acri, lângă București, potrivit documentelor Curții Europene a Drepturilor Omului.

Omul de afaceri a susținut că Popoviciu a cumpărat terenul „la un preț mult mai mic decât valora de fapt”, se arată în documente. În plus, omul de afaceri a susținut că terenul nu era proprietatea Universității de Agronomie, ci era deținut de guvernul român, conform documentelor.

Procurorii români au refuzat inițial să investigheze, motivând lipsa probelor. Dar în iulie 2008, Direcția Națională Anticorupție a țării a preluat cazul.

Rectorul universității a fost acuzat, în martie 2009, de abuz în serviciu, iar Popoviciu a fost acuzat de „complicitate la abuz în serviciu”, arată documentele. Două luni mai târziu, Popoviciu a fost acuzat de dare de mită.

Popoviciu a fost condamnat în 2016, dar a făcut recurs. El a reunit o echipă juridică de înaltă calitate pentru a lupta contra condamnării, din care făcea parte și fostul director al FBI, Louis Freeh, potrivit unui comunicat al firmei Freeh.

În același an, Hunter Biden a călătorit în România pentru a-l consilia pe Popoviciu, potrivit relatărilor a două persoane familiare cu problema. The New York Times a fost primul ziar care a relatat despre implicarea tânărului Biden în cazul Popoviciu.

În momentul în care a fost adus, Hunter Biden lucra pentru firma de avocatură Boies Schiller Flexner LLP, unde era „consilier”. Firma nu a răspuns solicitării de comentarii.

România era deja un loc familiar pentru familia Biden. Un prieten apropiat și fost membru al echipei lui Joe Biden, Mark Gitenstein, a ocupat funcția de ambasador al SUA în România din august 2009 până în decembrie 2012. În martie 2012, fratele lui Hunter, Beau, a fost rugat să taie panglica la noua ambasadă a SUA din București.

Vicepreședintele Biden a vizitat România în 2014 și a ținut un discurs convingător împotriva corupției. „Corupția este un cancer, un cancer care devorează încrederea cetățeanului în democrație”, a spus el. „Corupția este doar o altă formă de tiranie”.

Nu este clar câtă asistență a oferit Hunter Biden în cazul lui Popoviciu. Cererea magnatului român din domeniul imobiliar de revocare a condamnării a eșuat în cele din urmă. El a fost condamnat la șapte ani de închisoare în august 2017, potrivit unui comunicat al firmei Freeh.

Polițiștii români s-au prezentat la domiciliul lui Popoviciu pentru a-l lua în custodie, pe 2 august, dar acesta nu a fost de găsit nicăieri și, în curând, a fost declarat fugar, potrivit site-ului de știri romania-insider.com.

Popoviciu a fost arestat la Londra, câteva zile mai târziu.

Freeh a continuat să lucreze în numele lui Popoviciu. Anul trecut, l-a cooptat pe Giuliani, prietenul său de multă vreme, pentru a-l ajuta în activitatea din România.

Angajarea lui Giuliani a creat ceea ce pare, în retrospectivă, un aranjament nepotrivit. Giuliani, care a fost cel mai înverșunat critic al activității lui Hunter Biden în Ucraina, lucra în aceeași tabără cu tânărul Biden în România.

În august 2018, Giuliani le-a adresat o scrisoare președintelui și prim-ministrului României, în care critica eforturile recente ale țării de a ține în frâu corupția ca fiind excesiv de agresive. Poziția lui Giuliani contrazicea astfel poziția SUA cu privire la eforturile anticorupție din România.

Abia câteva luni mai târziu, Giuliani a început să-l asalteze public pe Hunter Biden pentru activitatea sa din Ucraina și să susțină afirmația nefondată conform căreia tatăl lui a forțat înlăturarea unui procuror, pentru a pune capăt unei anchete contra companiei de gaze care îl angajase pe Hunter.

Luna trecută, Giuliani a indicat că intenționează să extindă linia de atac împotriva lui Hunter Biden.

„Nu am ajuns încă la România. Așteptați să ajungem la România”, a declarat Giuliani pentru moderatorul Fox News, Howard Kurtz.

Când NBC News i-a cerut lui Giuliani să explice afirmațiile sale despre Hunter Biden referitoare la România, el a dat un răspuns succint. „Știu doar zvonuri despre asta”, a spus Giuliani.

Popoviciu, care se află încă la Londra, luptă împotriva extrădării în România, potrivit oficialilor britanici. Avocatul său nu a răspuns unei solicitări de comentarii.

Robert Weissman, președintele Public Citizen, un grup nonprofit de monitorizare guvernamentală, a spus că „este greu de evitat concluzia” că Hunter Biden a obținut pozițiile în străinătate grație numelui său.

Dar Weissman a spus că pălește comportamentul său, în comparație cu cel al familiei Trump, care a fost acuzată că a folosit biroul președintelui pentru îmbogățire. Fiica președintelui, Ivanka Trump, de exemplu, a obținut venituri de aproape 4 milioane de dolari anul trecut din participația la hotelul familiei de lângă Casa Albă.

„Problemele ridicate de Hunter Biden sunt mai puțin corozive decât neregulile cotidiene comise de Donald Trump și de copiii săi, inclusiv interacțiunile sale cu guvernele străine și fluxurile de venituri din străinătate”, a spus Weissman.

Avocatul lui Hunter Biden, George Mesires, nu a răspuns la o cerere de comentarii, atunci când a fost întrebat despre activitatea clientului său în România. În interviul de la ABC News, Hunter Biden a susținut că va evita să lucreze pentru companii cu capital străin dacă tatăl său va deveni președinte și va respecta orice alte reguli de etică impuse de o administrație Biden.

Într-o declarație pentru NBC News, un purtător de cuvânt al campaniei lui Joe Biden nu a abordat tranzacțiile lui Hunter Biden în străinătate, dar a descris atacurile lui Trump ca pe un act de disperare.

„Donald Trump este îngrozit de confruntarea cu Joe Biden„, a spus purtătorul de cuvânt Andrew Bates.

„În spatele ușilor închise, el a încercat să intimideze Ucraina pentru a minți despre vicepreședinte. După ce a fost prins, a implorat în mod public Ucraina și China să-i salveze campania intrată în derivă„, a spus Bates.” Între timp, Organizația Trump se hrănește ca un parazit din dolarii plătiți în taxe de americani, iar recent s-a relatat că asociații lui Rudy Giuliani au încercat să profite de pe urma călătoriilor dubioase efectuate în Ucraina în căutare de „fapte relevante” alternative.

Autor: Laura Strickler, Rich Schapiro, NBC NEWS

Josep Maria Bartomeu şi-a înaintat demisia din funcţia de preşedinte al clubului spaniol de fotbal FC Barcelona, a anunţat, marţi seara, cotidianul catalan Sport, citat de Reuters.

Bartomeu era vizat de o moţiune de cenzură din partea contestatarilor săi, care au strâns 16.521 semnături necesare, adică 15% din numărul total de socios.

Resentimentele faţă de Bartomeu au crescut în ultimul an după ce situaţia financiară a clubului s-a înrăutăţit, iar prestaţiile echipei au dezamăgit, culminând cu un eşec cu 2-8 în faţa lui Bayern Munchen, în august, în sferturile de finală ale Ligii Campionilor.

Premierul francez Jean Castex a salutat luni solidaritatea şi sprijinul României, exprimate de prim-ministrul Ludovic Orban în cadrul unei întrevederi la Paris, după „atacurile defăimătoare” ale preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan împotriva preşedintelui francez Emmanuel Macron, în urma afirmaţiilor liderului de la Elysee despre caricaturile cu profetul Mahomed.

„Sunt extrem de onorat şi bucuros să îl primesc astăzi pe premierul unei mari ţări prietene a Franţei. Domnul prim-ministru Ludovic Orban a exprimat întreaga solidaritate şi întregul sprijin din partea României după atacurile defăimătoare ale preşedintelui Erdogan împotriva preşedintelui Republicii Franceze”, a afirmat Castex într-o declaraţie comună cu Orban la Paris, evocând recentul atentat islamist în care un profesor a fost decapitat pentru că a arătat caricaturi cu profetul Mahomed la clasă.

Într-un discurs în cadrul unei ceremonii de omagiere a profesorului ucis, Macron a vorbit despre „separatismul islamist” şi a apărat libertatea de exprimare ce permite prezentarea caricaturală a profetului Mahomed.

Declaraţiile sale au stârnit furie în lumea musulmană.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a făcut apel la boicotarea produselor franceze, după ce a pus sub semnul întrebării „sănătatea mintală” a omologului său francez.