Categorie: Externe

Ostilităţile de orice fel între popoarele care convieţuiesc în Europa Centrală este fără sens, „garanţia supravieţuirii noastre, a tuturor, este să fim prieteni şi aliaţi”, a declarat prim-ministrul ungar Viktor Orbán, luni, la Esztergom, cu ocazia aniversării a douăzeci de ani de la inaugurarea podului Mária Valéria.

În discursul său, premierul a subliniat că “la graniţa a două
ţări care au avut de învăţat – atât individual, cât şi colectiv – o
lecţie foarte serioasă în urma agresiunii ocupanţilor din secolul
trecut, este uşor să realizezi că noi, slovacii şi maghiarii, nu
suntem duşmani, ci împărtăşim aceeaşi soartă”. Vecinii deştepţi nu
se războiesc şi nu se duşmănesc, a spus Orbán.

În urmă cu douăzeci de ani, toate popoarele Europei Centrale
erau – pe bună dreptate – optimiste, “am crezut că adevăraţii ani
de luptă s-au terminat, am crezut că ceea ce a fost mai greu a
trecut”, a spus premierul maghiar. 

Atmosfera de atunci s-a evaporat, iar noi a trebuit să ne dăm
seama că în ceea ce priveşte propriul nostru viitor, nu ne putem
baza pe bunăvoinţa unor factori externi, a subliniat Orbán.

Potrivit prim-ministrului, în urmă cu douăzeci de ani, “chiar
şi Bruxelles era de partea noastră” şi ne-a ajutat la reconstruirea
acestui pod. Însă astăzi se întâmplă, tot mai des, ca
central-europenii să nu fie priviţi drept nişte parteneri egali, ci
ca state membre de mâna a doua, a arătat Orbán.

Vor să ne facă să îi acceptăm pe cei cu care nu dorim să
convieţuim, vor să ne forţeze să acceptăm lucruri care ne-ar
restrânge oportunităţile economice, totodată vor să ne impună “şi
un mod de viaţă care contravine tuturor lucrurilor pe care noi le
considerăm valoroase şi pe care dorim să le păstrăm”, a explicat
premierul Ungariei. Este dificil să ne luptăm cu această
ameninţarea, s subliniat el.

Viktor Orbán a mai spus că popoarele şi statele din regiune pot
avea succes numai în măsura în care cooperează. O Europă Centrală
de succes este importantă doar pentru noi,; astfel că oricine
argumentează împotriva cooperării, vorbeşte împotriva propriilor
interese, a explicat.

Cele două decenii care au trecut de la construirea podului,
ne-au învăţat că “Ungaria şi Slovacia ar trebui să meargă mână în
mână”, a spus Orbán. Acest lucru a dat deja primele rezultate în
deceniile care au trecut, Grupul de la Visegrád (V4) a reuşit să
crească în mod constant, a explicat premierul.

Potrivit şefului guvernului de la Budapesta, V4 a construit o
cooperare eficientă şi stabilă, reuşind să ofere răspunsuri comune
la crizele civilizaţiei. Aşa s-a întâmplat în timpul crizei
financiare, în timpul crizei migraţiei şi a epidemiei de
coronavirus, a amintit Orbán.

Premierul ungar Viktor Orban şi ministrul său al justiţiei Judit Varga şi-au declarat sâmbătă sprijinul pentru Polonia, care a declanşat un nou conflict cu Bruxellesul după ce a contestat printr-o decizie a Tribunalul Constituţional întâietatea dreptului european asupra celui naţional şi a acuzat Curtea de Justiţie a UE (CJUE) că îşi depăşeşte competenţele, transmite Agerpres.

”Apartenenţa la UE nu înseamnă că Curtea de Justiţie a UE poate să treacă peste constituţiile naţionale sau că Polonia şi-a transferat în întregime suveranitatea către UE”, a scris Judit Varga pe Twitter, potrivit agenţiei MTI.

Un precedent în contestarea întâietăţii dreptului UE asupra celui naţional a fost produs anul acesta şi de Germania, după ce Curtea Constituţională a acesteia a stabilit că Banca Centrală Europeană şi-a depăşit competenţele într-un program de achiziţionare de active de către sectorul public de pe pieţele secundare. Mai mult, judecătorii constituţionali germani au decis că o hotărâre a CJUE care validase acel program nu are efecte juridice în Germania.

Decizia Curţii Constituţionale germane a fost atunci salutată de premierul polonez Mateusz Morawiecki drept ”una dintre hotărârile cele mai importante din istoria Uniunii Europene”, în timp ce Comisia Europeană a declanşat împotriva Berlinului o procedură de infringement, la care guvernul condus de Angela Merkel a răspuns estimând că ea nu are fundament şi că instanţele germane au acţionat conform dreptului european.

”Înţelegem deplin răspunsul Poloniei, care a fost declanşat de relele practici ale instituţiilor UE”, a continuat ea, adăugând că ”ambiţiile imperiale ale Bruxellesului trebuie oprite”.

În acest timp, Viktor Orban a semnat o rezoluţie de sprijin faţă de Polonia. ”Se fac eforturi pentru a priva statele membre de puteri pe care nu le-au cedat niciodată Uniunii Europene, fără revizuirea tratatelor UE şi prin extinderi viclene de competenţe”, remarcă premierul ungar în acest text.

”Întâietatea dreptului european trebuie aplicată numai acolo unde UE are competenţă, şi cadrul pentru aceasta este înscris în tratatele fondatoare ale UE”, consideră Viktor Orban.

Tribunalul Constituţional din Polonia a decis joi că unele articole din tratatele UE sunt incompatibile cu Constituţia ţării, punând în discuţie un principiu-cheie al integrării europene. ”Organele europene acţionează dincolo de competenţele lor”, a declarat Julia Przylebska, preşedinta Tribunalului Constituţional polonez. Ea a denunţat ”ingerinţa Curţii de Justiţie a UE în sistemul judiciar polonez” şi a enumerat o serie de articole din tratatele UE care, conform judecătorilor polonezi, sunt în contradicţie cu legea fundamentală a Poloniei.

Ungaria şi Polonia, ţări conduse de guverne conservatoare, sunt criticate de Bruxelles că încalcă ”statul de drept” şi ”valorile europene” prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT, prin reformele în justiţie sau refuzul de a accepta migranţi. O serie de proceduri de infringement şi acţiuni la CJUE au fost declanşate împotriva lor de Comisia Europeană, care nu a aprobat încă planurile de redresare şi rezilienţă (PNRR) ale celor două ţări, în timp ce Budapesta şi Varşovia acuză Comisia Europeană şi CJUE de practicarea unor ”standarde duble”.

Un precedent în contestarea întâietăţii dreptului UE asupra celui naţional a fost produs anul acesta şi de Germania, după ce Curtea Constituţională a acesteia a stabilit că Banca Centrală Europeană şi-a depăşit competenţele într-un program de achiziţionare de active de către sectorul public de pe pieţele secundare. Mai mult, judecătorii constituţionali germani au decis că o hotărâre a CJUE care validase acel program nu are efecte juridice în Germania.

Guvernul ungar a calificat marţi ca inacceptabil ceea ce consideră a fi un şantaj din partea Bruxelles-ului cu privire la validarea planului său de redresare şi se declară gata să renunţe la fondurile europene, cu două zile înaintea expirării termenului limită de examinare de către Comisia Europeană, informează AFP.

„Da, ne putem lipsi” de fondurile europene,”avem destui bani pentru a începe aceste proiecte” de redresare, a declarat ministrul ungar de externe Peter Szijjarto într-un interviu acordat AFP la Strasbourg.

Szijjarto nu se aşteaptă la un acord din partea Bruxelles-ului până joi. În opinia sa,”dezbaterea nu este dacă planul de redresare este bun sau nu”. Blocajul are legătură cu adoptarea în iunie a unei legi acuzate că subminează drepturile persoanelor LGBT +, lege pe care guvernul Viktor Orban o prezintă drept un instrument pentru protejarea copiilor.

„Folosirea fondurilor europene ca mijloc de şantaj pentru a promova schimbarea politică este inacceptabilă”, a insistat Peter Szijjarto.

Dacă Bruxellesul decide sau nu să prelungească în continuare termenul limită pentru examinarea planului Ungariei de investiţii şi reformă care ar permite Budapestei să beneficieze de 7,2 miliarde de euro în subvenţii din partea UE,”nu cred că are vreo importanţă, pentru că nu vom face niciun compromis pe acest subiect”, a afirmat ministrul ungar de externe.

Şeful diplomaţiei ungare a evidenţiat recenta îmbunătăţire a ratingului datoriei Ungariei de către Moody’s, precum şi o „cerere uriaşă” pentru obligaţiunile pe termen lung ale ţării.

Grecia şi Franţa îşi vor consolida cooperarea strategică, a declarat premierul grec, Kyriakos Mitsotakis, luni seară, cu câteva ore înainte de a se anunţa la Paris un contract militar cu Franţa, notează AFP conform Agerpres.

„Ne îndreptăm spre o consolidare consecventă a parteneriatului strategic dintre Grecia şi Franţa”, a afirmat Kyriakos Mitsotakis la postul naţional de televiziune ERT în cursul unei vizite în capitala Franţei. „Vor fi anunţuri marţi dimineaţă la Palatul Elysée” împreună cu preşedintele francez, Emmanuel Macron, a adăugat el.

Potrivit preşedinţiei franceze, cei doi urmează să ţină conferinţă de presă marţi la orele 09.30 (07.30 GMT) la Palatul Elysée.

Industria franceză de apărare încearcă să-şi revină după anularea unui uriaş contract de 55 de miliarde de euro de către Australia care a preferat un parteneriat strategic cu Statele Unite şi Regatul Unit.

Potrivit presei elene de specialitate, oferta franceză prezentată Atenei vizează trei fregate de apărare şi intervenţie (ISD, Belharra după numele lor pentru export) şi trei corvete din clasa Gowind.

Anul trecut, Atena a lansat o cerere de ofertă pentru patru fregate şi renovarea fregatelor sale Hydra. Compania franceză Naval Group participă la aceasta şi se opune germanilor de la TKMS, olandezilor de la Damen, italienilor de la Fincantieri şi americanilor de la Lockheed Martin.

Mai devreme în această lună, Kyriakos Mitsotakis a anunţat achiziţia surpriză a şase avioane de vânătoare franceze de tip Rafale, pe lângă un contract anterior de 2,5 miliarde de euro, semnat în ianuarie, pentru 12 Rafale uzate şi şase noi.

Programul grec de înarmare, în plină expansiune, vizează să contracareze provocările Turciei din estul Mediteranei. Franţa a fost una din puţinele ţări ale UE care s-au exprimat public împotriva lor în ultimele luni.

Dar trebuie notat că Grecia a intrat în probleme financiare datorită achizițiilor masive de armament din anii 2000, în special pe filiera franceză și germană.

Trebuie să luptăm pentru ca pensia a 13-a să fie restituită mai repede şi ca pensionarii să primească anul viitor nu numai a doua tranşă săptămânală, ci şi a treia, eventual şi a patra tranşă, a spus prim-ministrul Viktor Orbán vineri, în emisiunea „Bună dimineaţa, Ungaria!” a postului de radio public Kossuth.

Premierul a subliniat că trebuie să luptăm pentru că “nu avem
voie să creştem salariile sau pensiile din împrumuturi sau din
credite, la baza creşterii trebuie să stea performanţa”.

“Mă lupt (…) pentru ca să mă pot prezenta la următoarele
alegeri în faţa oamenilor, demonstrându-le că tot ceea ce guvernul
anterior Gyurcsány-Bajnai a luat de la pensionari, noi le-am dat
înapoi până la ultimul bănuţ”, a spus el.

Premierul a menţionat printre sarcinile guvernului să restituie
cel puţin un salariu lunar şi o pensie lunară, pentru a corecta
greşeala predecesorilor. Potrivit lui Viktor Orbán, creşterea
salariului minim cu aproape 20%, planificată pentru anul viitor,
“nu prea are precedent în economiile moderne din Europa de Vest”,
efectele creşterii fiind compensate prin reduceri de impozite la
întreprinderile mici şi mijlocii.

Ca rezultat final, premierul a menţionat că, la 1 ianuarie
2022, salariul minim va fi mai mare decât salariul mediu pe
economie în perioada guvernului Gyurcsány-Bajnai.

Viktor Orbán a evocat faptul că relansarea economiei a reuşit
peste aşteptări, există o şansă serioasă pentru o creştere de peste
5,5%, deci trebuie să se decidă ce se va face cu surplusul
rezultat. Cel mai corect este ca impozitul pe venit al familiilor
care cresc copii să le fie returnat, a spus prim-ministrul.

Premierul a mai spus că guvernul va face tot posibilul pentru
ca întemeierea unei familii să aducă şi beneficii economice, cei
care au copii să trăiască mai bine decât cei care nu au.

Vorbind despre obiectivele politicii familiale ale guvernului
său, prim-ministrul a subliniat: ideea principală este ca – precum
înainte de epoca modernă – cei care au copii să trăiască mai bine
decât cei care nu au. Dacă însă guvernul nu va contribui cu un
sistem fiscal şi cu sprijine acordate, cu reglementarea pieţei
muncii care asigură o viaţă mai bună femeilor cu copii, va dispărea
motivaţia economică care stă în spatele întemeierii familiei şi a
asumării copiilor.

Motivaţia economică este şi ea necesară pentru ca tinerii să se
angajeze destul de devreme şi cu suficientă seriozitate pentru
viaţa de familie. Guvernul trebuie să ajute în acest sens – a spus
premierul, adăugând că, dacă se va reuşi îmbinarea convingerilor
umane profunde cu argumentul de ordin material, “viitorul Ungariei
va fi asigurat”.

Mainstreamul liberal, care este una dintre cele mai excluzive tendinţe ideologice, construieşte o dictatură a opiniilor, a declarat Péter Szijjártó, ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior, luni, la Bratislava, unde a susţinut o prelegere în cadrul Conferinţei Conservatorilor organizate de Societatea „Ladislav Hanus”.

În prezentarea sa, şeful diplomaţiei ungare a subliniat că este
o realitate dovedită de fapte că Uniunea Europeană pierde din
putere, că populaţia multor state din vestul Europei priveşte
extrem de pesimist spre viitor, şi că toate acestea se datorează
mainstreamului liberal.

“Mainstreamul liberal internaţional este ipocrit, deoarece ne
tot dă lecţii despre felul în care trebuie să construim democraţia,
despre cât de importantă este libertatea de opinie, dar
mainstreamul liberal este cea mai excluzivă tendinţă ideologică:
dacă cineva nu este de acord cu aceasta, este stigmatizat şi exclus
imediat, aşadar mainstreamul liberal nu face decât să construiască
o hegemonie a opiniei, o dictatură a opiniilor”, a afirmat Péter
Szijjártó.

În discursul său, ministrul ungar de externe a subliniat faptul
că UE pierde din putere şi acest lucru este demonstrat de mai multe
fapte. În ultimii 20 de ani ponderea Uniunii în PIB-ul mondial a
scăzut de la 21%, la 18%, la fel şi competitivitatea ei, din moment
ce în urmă cu zece ani, 14 dintre cele mai mari 50 de companii ale
lumii erau europene, iar astăzi mai vorbim doar de 7. Pe de altă
parte 27% din cheltuielile sociale ale lumii sunt plătite în
Europa, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea
sistemului. Szijjártó a adăugat că populaţia multor ţări din Europa
de Vest este pesimistă cu privire la creşterea nivelului de trai:
57% dintre francezi, 53% dintre belgieni şi jumătate dintre
austrieci şi spanioli. În Europa Centrală, nivelul de pesimism este
mult sub media europeană, aflându-se sub 40%.

Şeful diplomaţiei ungare a spus că slăbirea UE este împotriva
voinţei central-europenilor. A subliniat că central-europenii,
conservatorii şi creştinii doresc să participe la dezbaterea cu
privire la viitorul continentului european, însă liberalii vor să
împiedice acest lucru, ceea ce este antidemocratic. Péter Szijjártó
a subliniat, de asemenea, că pe vremuri, succesul Europei s-a
datorat tocmai naţiunilor puternice şi valorilor creştine; acum
Uniunea Europeană ar putea deveni mai puternică tot printr-o
schimbare conservatoare – dacă mainstreamul liberal ar fi înlocuit
de o politică democratică, patriotică, creştină, bazată pe valorile
europene iniţiale.

Prim-ministrul britanic Boris Johnson a stabilit marți planuri de creștere a impozitelor asupra lucrătorilor, angajatorilor și unor investitori pentru a încerca să remedieze o criză de finanțare a sănătății și asistenței sociale, potrivit Reuters.

Măsura i-a deranjat pe unii colegi conservatori din partidul său de la guvernare pentru că ar încălca promisiunile electorale.

După ce a cheltuit sume uriașe de bani pentru combaterea pandemiei de COVID-19, Johnson se întoarce la o promisiune electorală de a aborda sistemul șubred de asistență socială din Marea Britanie, unde se estimează că costurile se vor dubla pe măsură ce populația îmbătrânește în următoarele două decenii.

Mutarea lui Johnson vine în încercarea de a face față unei restanțe în sistemul de sănătate al Marii Britanii, care așteaptă de luni de zile finanțare de la Serviciul Național de Sănătate administrat de stat, după ce resursele au fost reorientate pentru a face față COVID-19.

Cel mai lung război al Americii s-a încheiat în mijlocul nopţii afgane. Un avion militar a decolat de la Kabul luni, la un minut înainte de miezul nopţii locale, în avans faţă de data limită de 31 august stabilită de preşedintele Joe Biden, având la bord soldaţi, armament şi pe ambasadorul SUA, notează într-o sinteză AFP conform Agerpres.

Acesta a fost epilogul unui pod aerian frenetic care a permis evacuarea din Afganistan a peste 120.000 de persoane care au fugit de regimul taliban ce preluase puterea cu două săptămâni înainte, la 20 de ani după ce fuseseră înlăturaţi de la putere de către SUA.

Afganistanul, care a mai respins imperiul britanic şi Uniunea Sovietică, i-a rezervat astfel aceeaşi soartă şi superputerii mondiale SUA.

Acest război pe care americanii l-au urmărit de la distanţă de-a lungul anilor le-a revenit brutal în atenţie odată cu moartea a 13 militari americani într-un atentat sinucigaş revendicat de gruparea Statul Islamic al Khorasan (ISIS-K).

După aproape un an şi jumătate fără decese americane în Afganistan, imaginea lui Joe Biden cu mâna pe inimă în faţa sicrielor va rămâne în memorie. Cinci dintre soldaţii ucişi aveau numai 20 de ani, deci abia se năşteau atunci când al-Qaida, grupare bazată în Afganistan şi protejată de talibani, a comis atentatele de la 11 septembrie 2001 ce au declanşat războiul.

Ca o ironie a istoriei, talibanii au fost cei care au asigurat parţial retragerea armatei americane, ameninţată de ISIS-K. ”Talibanii au fost foarte pragmatici şi foarte profesionişti”, a declarat luni generalul Kenneth McKenzie, şeful comandamentului central al armatei SUA.

Primul front al ”războiului împotriva terorismului” după 11 septembrie 2001, Afganistanul a fost rapid împins într-un plan secundar când preşedintele George W. Bush a decis să invadeze de asemenea Irakul, în anul 2003, pentru a-l înlătura pe Saddam Hussein de la putere.

Dar, în loc să părăsească aceste două ţări după primele victorii, Statele Unite le-au ocupat pentru a încerca să le facă democraţii după propriul model.

În Afganistan, guvernul susţinut de Washington s-a dovedit a fi corupt şi ineficient, în timp ce insurgenţii talibani continuau lupta. În cele din urmă, civilii afgani sunt cei care au suferit cel mai mult de pe urma acestor greşeli, cu zeci de mii de morţi şi tot atâţia răniţi.

Dar Statele Unite au plătit şi ele un preţ enorm, cu 2.350 de morţi şi un cost financiar estimat de Universitatea Brown la circa 2.300 de miliarde de dolari.

Cel care a amorsat retragerea din Afganistan, fostul preşedintele Donald Trump, promiţând că va pune capăt ”războaielor fără sfârşit”, s-a lovit iniţial de rezistenţa Pentagonului şi chiar a ridicat la 16.000 efectivele militare în Afganistan, dar fără prea mare efect asupra talibanilor.

Atunci, Trump a început negocieri bilaterale cu insurgenţii, tratative din care a rezultat un acord pentru retragere trupelor americane pe 1 mai 2021, talibanii angajându-se în schimb să negocieze cu guvernul de la Kabul şi să nu mai atace soldaţii americani.

Dar talibanii şi-au intensificat ofensiva împotriva armatei afgane, foarte dependentă de SUA.

Când Joe Biden a venit la Casa Albă în ianuarie, în Afganistan mai erau doar circa 2.500 de militari americani. După o perioadă de reflecţie, noul preşedinte a decis la jumătatea lui aprilie să ducă până la capăt această retragere, dar cu patru luni mai târziu faţă de calendarul iniţial. ”Am mers în Afganistan din cauza atentatului odios de acum 20 de ani (…) Aceasta nu explică de ce ar mai trebui să rămânem în 2021. Trebuie să încheiem războiul fără sfârşit”, a explicat Biden.

Şi războiul s-a terminat, dar mai repede decât anticipau responsabilii americani. Ei credeau că vor avea timp să evacueze civilii care doresc să fugă din calea talibanilor şi că vor scăpa de comparaţiile cu amintirea dureroasă a căderii Saigonului şi cu fotografia care a imortalizat înfrângerea americană în Vietnam: refugiaţi îmbarcaţi într-un elicopter pe acoperişul unui imobil.

”Nu va fi nevoie să fie evacuat nimeni pe calea aerului de pe acoperişul ambasadei americane în Afganistan. Nu este deloc comparabil”, asigura Joe Biden pe 8 iulie. Cinci săptămâni mai târziu, în timp ce talibanii intrau în Kabul fără să întâmpine rezistenţă şi preşedintele Ashraf Ghani fugea discret din ţară, elicoptere de transport Chinook evacuau diplomaţi americani de la ambasada din Kabul.

Războiul, început într-o perioadă când nu existau nici smartphone-uri şi nici reţele de socializare, s-a încheiat cu o înregistrare video devenită virală a unui locotenent-colonel al corpului de Marines, Stuart Scheller, cerând socoteală superiorilor.

”Oamenii sunt furioşi pentru că superiorii lor ierarhici i-au abandonat”, spune acesta. ”Şi niciunul dintre ei nu ridică mâna să-şi asume responsabilitatea şi să spună: ”am stricat tot !””. Între timp, Stuart Scheller a fost înlocuit din funcţie

In timp ce talibanii cucereau din ce in ce mai multe teritorii in Afganistan in iunie/iulie 2021, pe ambasada SUA din Kabul se arbora steagul LGBT pentru ca era „pride month”. Asta le-a adus tabilanilor recruti pe tava si le-a justificat lupta ideologica impotriva Vestului „infidel”, scrie europarlamentarul PNTCD Cristian Terhes.

CE SUSTINE CRISTIAN TERHEȘ:

In timp ce administratia democrata Biden era preocupata cu promovarea in Afganistan si chiar in armata americana a ideologiei de gen (adica dreptul de a te socoti femeie sau barbat, indiferent de sexul biologic), China, Rusia si alte puteri regionale manevrau, coordonau si negociau preluarea puterii de catre talibani.

Orbirea neomarxistilor pretinsi progresisti s-a vazut inca o data: incompetenta, bataia de joc pentru vietile pierdute si pentru oamenii care au crezut intr-o cauza, lipsa de pregatire, lacomia, risipa de bani, lasitatea, ignorarea adevaratelor probleme in detrimentul promovarii unora false sunt doar o parte din modul de operare neomarxist.

Acelasi stil de a guverna se poate vedea si la noi, atat in Romania cat si in UE: falsele probleme sustinute de progresistii neomarxisti globalisti de la putere (cum ar fi „dreptul” barbatilor de a naste, „dreptul” barbatilor de a avea acces la tampoane cand sunt pe ciclu, „dreptul” de a-ti schimba genul in buletin, pretinderea ca bovinele produc efect de sera si incalzire globala prin flatulatii, de aceea carnea de vita trebuie inlocuita cu gandaci etc.) au ajuns sa aiba intaietate in fata problemelor de fond ale oamenilor de rand (cresterea preturilor, saracia, lipsa locurilor de munca etc.).

Specificul oricarei conduceri neomarxiste este dispretul pentru adevaratele drepturi fundamentale ale omului, risipa de bani, lacomia, infatuarea si haosul, generat de faptul ca nu promoveaza realele valori. Cu promovarea pretinsului drept al barbatilor de a naste ori de a se socoti femei nu se poate reconstrui o tara si, cu atat mai mult, nu poti tine piept islamistilor.

Ideologia neomarxista globalista nu poate crea contrabalans idelogiei islamiste. O poate face, insa, crestinismul, dar, din moment ce crestinismul se doreste a fi scos din societate de catre neomarxistii pretinsi progresisti, Vestul nu mai are valorile religioase cu care se tina piept valorilor religioase radicale sustinute de islamism.

Argumentul e simplu: in timp ce islamistii sunt dispusi sa moara pentru cauza lor, crezand intr-o viata de apoi, valorile neomarxiste sunt doar o buna ocazie pentru unii privilegiati de a face foarte multi bani aici pe pamant prin promovarea unor utopii.

SUA „sunt sigure că Iran a comis atacul” criminal asupra unui petrolier operat de un miliardar israelian în marea Omanului, a anunţat duminică secretarul de stat Antony Blinken, alăturându-se Israelului şi Regatului Unit, relatează AFP conform Agerpres.

„După ce am trecut în revistă informaţiile la dispoziţia noastră, suntem siguri că Iranul a comis acest atac, care s-a soldat cu două victime nevinovate, utilizând drone cu explozibili, o armă criminală din ce în ce mai utilizată în regiune”, a precizat Blinken într-un comunicat.

Washingtonul „se concertează cu guvernele din regiune şi dincolo de ea pentru o replică adecvată şi iminentă”, a adăugat şeful diplomaţiei americane.

„Nu există nicio justificare pentru acest atac, care urmează după o serie de atacuri şi comportamente agresive”, a subliniat secretarul de stat american.

SUA se alătură astfel Regatului Unit şi Israelului, care au atribuit deja atacul Iranului. Teheranul neagă însă orice implicare în acest atac.

Joi, petrolierul Mercer Street a fost ţinta unui atac cu dronă în marea Omanului. Atacul s-a soldat cu doi morţi, un britanic care lucra pentru societatea de securitate Ambrey şi un membru al echipajului român, potrivit armatorului Zodiac Maritime, o societate internaţională cu sediul la Londra aflată în proprietatea lui Eyal Ofer.