Categorie: Externe

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a suferit o înfrângere la alegerile locale desfăşurate duminică, partidul său fiind devansat de adversari în majoritatea oraşelor mari, potrivit sondajelor realizate la ieşirea de la urne, notează AFP conform Agerpres.

În nouă mari oraşe şi centre regionale din toată Ucraina unde au fost realizate aceste sondaje, niciun candidat al partidului prezidenţial nu a fost ales primar, nici chiar în oraşul natal al lui Volodimir Zelenski, departe de triumful electoral propriu şi al partidului său anul trecut.

Partidul său, Servitorul poporului, s-a clasat pe primul loc la consiliile municipale doar în două mari oraşe din centru, iar în alte şapte figurează cel mai frecvent pe poziţia a treia, indică două sondaje.

Ucraina şi-a ales duminică primarii şi consilierii locali şi regionali, un vot considerat ca un test pentru Volodimir Zelenski, un fost actor fără experienţă politică, ales triumfal la preşedinţie în aprilie 2019 pe baza promisiunilor de eradicare a corupţiei şi încetare a războiului cu separatiştii proruşi din estul ţării.

Trei luni mai târziu, partidul său nou înfiinţat a obţinut mai mult de jumătate din mandatele parlamentare, un record pentru această fostă republică sovietică având circa 40 de milioane de locuitori.

În lipsa unor schimbări concrete, sprijinul popular s-a diminuat şi, potrivit unui recent sondaj, partidul prezidenţial este creditat cu doar 17% din intenţiile de vot la nivelul întregii ţări, urmat îndeaproape de opoziţia prorusă (Platforma de opoziţie – Pentru viaţă, 14%) şi prooccidentală (Solidaritatea europeană a fostul preşedinte Petro Poroşenko, 13%).

Turcia a salutat duminică victoria surprinzătoare a protejatului său, naţionalistul Ersin Tatar, în alegerile ‘prezidenţiale’ din Republica Turcă a Ciprului de Nord (RTCN), angajându-se să ‘apere’ împreună cu acesta ‘interesele legitime’ în Mediterana de Est ale acestui stat autoproclamat recunoscut doar de Ankara, transmite AFP conform Agerpres.

‘Îl felicităm călduros pe învingătorul alegerilor prezidenţiale, Ersin Tatar. Vom lucra împreună pentru a asigura prosperitatea, dezvoltarea şi securitatea ciprioţilor turci. Vom apăra împreună drepturile şi interesele legitime ale Ciprului de Nord în Mediterana de Est’, a reacţionat rapid pe Twitter şeful diplomaţiei de la Ankara, Mevlüt Cavusoglu.

Ersin Tatar a obţinut 51,74% din sufragii, învingându-l pe actualul ‘preşedinte’ Mustafa Akinci, votat de 48,26% dintre alegători, potrivit anunţului Comisiei electorale.

Poliţia a arestat peste 30 de persoane la Tel Aviv în legătură cu protestele împotriva premierului Benjamin Netanyahu, în pofida restricţiilor contestate la dreptul de a demonstra, relatează dpa și Agerpres.

Potrivit organizatorilor, circa 100.000 de persoane au protestat pe străzi şi în intersecţii în întreaga ţară de sâmbătă seară, la apus, după ce noile restricţii sanitare care limitează protestele la maximum 20 de persoane la o distanţă de un kilometru pătrat de locuinţă au intrat în vigoare.

Preşedintele american, Donald Trump, a declarat joi că îi condamnă „pe toţi adepţii supremaţiei rasei albe”, după polemica născută în urma afirmaţiilor sale ambigue din cursul dezbaterii cu adversarul său democrat, Joe Biden, scrie AFP conform Agerpres.

„Am spus-o de mai multe ori, lăsaţi-mă să fiu clar încă o dată”, a declarat Donald Trump pentru canalul Fox News.

„Condamn Ku Klux Klan, îi condamn pe toţi adepţii supremaţiei rasei albe, îi condamn pe Proud Boys”, a adăugat el, referindu-se la acest mic grup naţionalist pe care, cu prilejul dezbaterii alături de rivalul său democrat Joe Biden, l-a îndemnat „să fie pregătit”.

Marţi seară, solicitat de moderatorul dezbaterii, Chris Wallace, să condamne explicit „adepţii supremaţiei rasei albe”, liderul de la Casa Albă s-a eschivat.

Ulterior, a lansat un apel membrilor Proud Boys „să stea deoparte şi să fie pregătiţi”.

Preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, nu figurează pe lista persoanelor sancţionate de UE, a indicat vineri presei preşedintele Consiliului European, Charles Michel, notează AFP conform Agerpres.

Aceste sancţiuni au în vedere circa 40 de oficiali belaruşi acuzaţi de represiunea opoziţiei sau falsificarea rezultatului alegerilor prezidenţiale de la 9 august.

Într-o scrisoare adresată Ursulei von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, prim-ministrul Viktor Orbán a informat-o că va suspenda relaţiile politice bilaterale cu vicepreşedintele Comisiei, Vera Jourová, din cauza declaraţiilor prin care aceasta a insultat Ungaria şi poporul maghiar, a informat, marţi dimineaţă, Bertalan Havasi, şeful biroului de presă al prim-ministrului ungar, agenţia ungară de presă MTI. Acesta a mai adăugat că, potrivit lui Viktor Orbán, demisia comisarului UE este inevitabilă.

Premierul ungar a declarat că “Ungaria este un membru angajat
al Uniunii Europene de la aderarea sa în 2004. Am încercat
întotdeauna să ajungem la un consens cu privire la problemele
divergente, în cele mai multe cazuri, cu rezultate. Apreciem
activitatea preşedintelui (Ursula von der Leyen) în calitate de
preşedinte al Comisiei”.

Viktor Orbán a mai scris: “Sunt nevoit să mă adresez
dumneavoastră, Doamnă preşedinte, în urma insultelor aduse la
adresa Ungariei de Vera Jourová, vicepreşedintele Comisiei. Ungaria
a fost numită public de vicepreşedintele Comisiei ‘democraţie
bolnavă’ şi a insultat cetăţenii maghiari ai Uniunii Europene prin
afirmaţia că ‘nu sunt în situaţia să îşi formeze o opinie
independentă’. Aceste declaraţii, care încet-încet devin obişnuite,
nu sunt doar un atac la adresa Guvernului ungar ales democratic, ci
sunt jignitoare şi la adresa Ungariei şi a poporului maghiar. Prima
afirmaţie este greşită, cea de-a doua este inacceptabilă”, a scris
premierul.

Prim-ministrul ungar a adăugat că aceste declaraţii contravin
rolului instituţional neutru şi obiectiv al Comisiei, cuprins în
Tratatul de la Lisabona; declaraţia nu respectă principiul
cooperării loiale şi exclude posibilitatea unui dialog inteligent
între Vera Jourová, vicepreşedintele Comisiei, şi Ungaria.

“Oricine încalcă Tratatul prin acţiunile sale, nu poate fi un
apărător al statului de drept şi al valorilor europene.
Declaraţiile comisarului sunt incompatibile cu poziţia sa în
comisie, iar demisia sa este inevitabilă. Până când acest lucru nu
se va întâmpla, Guvernul ungar va suspenda relaţiile politice
bilaterale cu Vera Jourová”, a scris Viktor Orbán în scrisoarea
adresată preşedintelui Comisiei Europene.

Bulgaria ar putea bloca convocarea primei conferințe interguvernamentale Uniunea Europeană – Macedonia de Nord. Într-un memorandum adresat țărilor membre UE, Sofia a pus condiții de care depinde startul integrării fostei republici iugoslave, transmite Radio Europa Liberă.

Un avertisment la adresa autorităților de la Skopije a fost anunțat de viceprim-ministrul și ministru al Apărării Krasimir Karakacianov, copreședinte al coaliției Patrioții uniți și lider al partidului VMRO.

Documentul a provocat reacții puternice în fosta republica iugoslavă. Primul ministru Zoran Zaev a avertizat că limba și identitatea macedoneană reprezintă un fapt de necontestat. El intenționează să viziteze Sofia pe data de 10 noiembrie pentru a discuta situația cu liderii bulgari. Principalul partid macedonean de opoziție VMRO-DPMNE a criticat „concesiile făcute (Bulgariei) de guvernanții socialdemocrați”.

Ministrul german pentru probleme europene Michael Roth a declarat că UE nu va cere Macedoniei de nord să respecte noi criterii și condiții de aderare în afară celor puse de Consiliul european și menționate în documentele adoptate.

Ungaria şi Polonia vor înfiinţa un institut comun pentru a evalua respectarea statului de drept de către ţări membre în întreaga Uniune Europeană şi pentru a contracara astfel acuzaţiile de încălcare a statului de drept, a anunţat luni ministrul de Externe ungar, Peter Szijjarto, relatează Reuters conform Agerpres.

După ce s-a întâlnit cu ministrul polonez de externe Zbigniew Rau la Budapesta, Szijjarto a declarat că raportul UE privind statul de drept, care va fi discutat în curând la Bruxelles, se anticipează să fie mai degrabă o declaraţie politică, decât o evaluare bine întemeiată.

„Scopul institutului comparativ va fi să nu fim luaţi de proşti”, a spus Szijjarto, adăugând că există „destui politicieni occidentali care ne folosesc pe post de sac de box”.

Institutul va examina cum a fost respectat statul de drept în UE, pentru a evita aplicarea unor „standardele duble” Poloniei şi Ungariei, a spus el.

Guvernul Partidului Lege şi Justiţie (PiS) din Polonia, la fel ca şi executivul aliatului său ungar Viktor Orban, este angrenat de mai mulţi ani într-o luptă cu UE din cauza acuzaţiilor de diminuare a standardelor democratice.

Parașutiști ruși au fost parașutați miercuri în Belarus în cadrul unui exercițiu militar comun, a anunțat ministerul apărării de la Moscova.

Demonstrația de forță a avut loc în aceeași zi în care Alexandr Lukașenka a fost învestit în funcția de președinte pentru a șasea oară într-o ceremonie pe care opoziția a denunțat-o drept nelegitimă și a chemat la noi proteste față de regimul său de 26 de ani. Exercițiul militar „Frăția Slavă” are loc după întâlnirea de săptămâna trecută dintre Lukașenka și președintele rus Vladimir Putin, care i-a mai oferit liderului de la Minsk un împrumut rusesc de 1,5 miliarde de dolari. Putin a spus în timpul întrevederii că, după exercițiul la care participă aproximativ 900 de militari ruși, aceștia vor reveni acasă. Opoziția belarusă care spune că alegerile prezidențiale din 9 august au fost falsificate a organizat ample proteste de stradă, în ciuda tentativelor autorităților de a le reprima, arestării și maltratării a mii de persoane, inclusiv lidere ale protestelor. Uniunea Europeană și Statele Unite au cerut autorităților belaruse să oprească violențele împotriva protestatarilor pașnici.

Marea Britanie, Franţa şi Germania au anunţat vineri Consiliul de Securitate al ONU că ridicarea sancţiunilor ONU la adresa Iranului, convenită în temeiul acordului nuclear din 2015, va continua şi după 20 septembrie, dată la care Statele Unite doresc ca acestea să fie reimpuse, transmite Reuters.

Într-o scrisoare adresată membrilor Consiliului, cele trei ţări europene, părţi la acordul nuclear cu Iranul, susţin că orice decizie sau acţiune vizând reimpunerea sancţiunilor ONU „nu ar putea produce efecte juridice”.

În 2018, preşedintele Trump a retras SUA din acest acord.