Categorie: Externe

Autorităţile germane s-au oferit să cheltuie un miliard de euro pentru a construi două terminale pentru gaze naturale lichefiate, în încercarea de a descuraja SUA să impună sancţiuni Germaniei din cauza implicării sale în proiectul gazoductului Nord Stream 2, informează un articol publicat miercuri în săptămânalul Die Zeit, preluat de Reuters, transmite Agerpres.

Die Zeit susţine că ministrul german de Finanţe Olaf Scholz a făcut o propunere în acest sens într-o scrisoare datată 7 august, înainte ca Washingtonul să anunţe sancţiuni pentru companiile implicate în construcţia gazoductului Nord Stream 2, destinat să aducă gaze naturale din Rusia în Germania.

SUA şi mai multe state europene se opun proiectului Nord Stream 2, susţinând că acesta va creşte dependenţa Europei de gazele naturale ruseşti şi va lipsi ţările de tranzit, precum Polonia şi Ucraina, de un instrument important de presiune în relaţia cu Moscova.

De asemenea, SUA, care dispune în prezent de rezerve importante de gaze naturale ca urmare a exploatării petrolului de şist, vrea să îşi majoreze exporturile de energie, inclusiv spre Germania, ţară a cărei industrie este puternic dependentă de importurile de energie din Rusia. Mai mulţi miniştri germani, inclusiv Olaf Scholz, au declarat în trecut că acesta este motivul pentru care Washingtonul se opune proiectului Nord Stream 2.

Zeci de oameni au fost răniţi în urma unei explozii de origine necunoscută în portul Beirut, o parte dintre ei fiind îngropaţi sub moloz, a informat Crucea Roşie a Libanului marţi, conform DPA.

Mai multe explozii au zguduit marți centrul orașului Beirut, potrivit mai multor martori oculari, citați de Alarabyia.net.

Clădirile din jur, inclusiv cele aflate la câțiva kilometri distanță, au suferit pagube materiale însemnate, iar exploziile s-au auzit de la peste 20 de kilometri nord de capitala Libanului.

Nu este clar încă ce anume a provocat exploziile, însă cel puțin una dintre ele a avut loc lângă reședința fostului premier Saad Hariri, a informat LBCI.

LIVE BEIRUT:

Explozia puternică s-a auzit în tot oraşul, provocând panică în capitala libaneză. Ferestre ale unor clădiri din oraş şi de la periferie au fost sparte de forţa deflagraţiei, iar un fum negru s-a ridicat deasupra portului.

Patru persoane au fost arestate joi la Sofia, printre care un secretar prezidenţial şi un consilier prezidenţial, iar birouri ale administraţiei prezidenţiale au fost percheziţionate în cadrul a două anchete, vizând acuzaţii de trafic de influenţă şi divulgare de secrete de stat, a comunicat Parchetul bulgar, transmite BTA și Agerpres.

Plamen Uzunov, secretarul pentru afaceri juridice şi anticorupţie al preşedintelui Rumen Radev, a fost reţinut pentru 24 de ore în cadrul unei anchete referitoare la abuz în serviciu şi trafic de influenţă, a informat Parchetul.

Puţin mai devreme, procurori şi poliţişti au percheziţionat birouri ale administraţiei prezidenţiale, fiind confiscate calculatoare şi documente din birourile folosite de cei doi membri ai administraţiei prezidenţiale.

Vorbind din oraşul Gabrov, procurorul general Ivan Gheşev a spus că operaţiunile au avut loc în cadrul a două anchete distincte, referitoare la trafic de influenţă şi divulgarea unui secret de stat.

Parchetul i-a audiat anterior ca martori pe Plamen Uzunov şi pe omul de afaceri Plamen Bobokov, care comunicau între ei de multă vreme, schimburile de SMS-uri făcute publice de procurori referindu-se, între altele, la arestarea unui petrolier şi la propuneri de numiri de ambasadori.

Cea de-a doua anchetă, care priveşte divulgarea de secrete de stat şi este condusă de Parchetul Militar Districtual, a dus joi la arestarea unui fost ofiţer al Agenţiei de Stat pentru Securitate Naţională (SANS), identificat cu iniţialele M.K., şi a consilierului prezidenţial pentru securitate şi apărare, Ilia Miluşev.

În cadrul procedurilor premergătoare procesului, alte două persoane, P.V. şi A.Z., au fost puse sub acuzare şi plasate în arest la domiciliu.

În urma arestării celor doi membri ai administraţiei prezidenţiale, Partidul Socialist Bulgar (BSP), de opoziţie, a emis un comunicat de presă în care afirmă că are încredere în integritatea preşedintelui Radev şi susţine că evenimentele de joi constituie ‘un act fără precedent care subminează fundamentele statalităţii bulgare’.

Radev a fost susţinut în campania din 2018 de BSP, care l-a sprijinit şi de atunci încolo.

Austria ia în calcul să stabilească cel mai înalt nivel de alertă pentru călătoriile cetățenilor săi în România, Bulgaria și Republica Moldova, pe fondul numărului mare de cazuri noi de COVID-19 din cele trei țări, deși departamentul de stat de la Viena încă nu a confirmat oficial acest lucru, care ar presupune, printre altele, că austriecii sunt sfătuiți să părăsească statele respective, potrivit Kurier citat de b1.ro.

UPDATE: Austria emite avertizări de călătorie pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova, a anunţat miercuri guvernul de la Viena, care a invocat o înrăutăţire a situaţiei legate de COVID-19 în aceste ţări, transmite Reuters.

Orice persoană care soseşte din cele trei state menţionate trebuie să fie plasată timp de două săptămâni în carantină sau să facă dovada unui test negativ (la COVID-19), au declarat cancelarul austriac Sebastian Kurz şi ministrul de externe Alexander Schallenberg, într-o conferinţă de presă.

„Vă rugăm nu călătoriți în aceste țări (România, Bulgaria, Republica Moldova). Acesta este apelul nostru urgent întrucât pe de-o parte vă periclitați propria sănătate și de cealaltă vedem tot mai multe cazuri importate din țările respective”, a afirmat cancelarul Sebastian Kurz într-o conferință de presă ținută alături de ministrul de Externe Alexander Schallenberg.

Conform ministerului austriac de externe, ridicarea nivelului de alertă la 6 – cel mai înalt posibil – pentru călătoriile într-un stat sau altul, ar însemna că „există un avertisment cu privire la călătoriile în această țară”, iar „austriecii care se află în prezent în această țară sunt îndemnați să contacteze autoritatea reprezentativă austriacă responsabilă sau cel mai apropiat reprezentant al unui stat membru al UE” . În plus ar mai presupune că „austriecii care trăiesc în această țară sunt sfătuiți să părăsească țara”.

Ministrul italian de externe, Luigi Di Maio, care a efectuat o vizită oficială la Sofia, a declarat că Italia sprijină aderarea Bulgariei la Schengen. Şeful diplomaţiei italiene s-a întâlnit cu preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, cu care a discutat despre cooperarea bilaterală între Roma şi Sofia şi depăşirea efectelor negative ale crizei legate de pandemia de coronavirus în plan social şi medical.

Di Maio a subliniat relaţiile excelente dintre Bulgaria şi Italia: „În acel moment, când pandemia brutală a afectat întreaga lume, am avut ocazia să vedem cine sunt prietenii noştri. Aş pune Bulgaria pe primul loc”, a comentat ministrul italian de externe. Acesta a reamintit că cele două ţări au poziţii comune, inclusiv în ceea ce priveşte extinderea UE şi sprijinul acordat Albaniei şi Macedoniei de Nord. Preşedintele Radev a evidenţiat parteneriatul bun dintre Bulgaria şi Italia: „Italia este un partener comercial extrem de important şi un investitor-cheie cu potenţial de dezvoltare în sectorul energetic, având în vedere rolul său strategic în cadrul Coridorul sudic de gaze”.

Aceasta este prima vizită a ministrului italian de externe în Bulgaria şi se desfăşoară pe fondul unor negocieri dificile între statele membre cu privire la noul cadru financiar multianual al Uniunii Europene şi la Fondul de redresare în valoare de 750 de miliarde de euro.

Ivan Safronov, fost jurnalist devenit cu două luni în urmă consilier al şefului Agenţiei spaţiale ruse Roskmos, Dmitri Rogozin, a fost arestat marţi de Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB), fiind acuzat de „înaltă trădare” în beneficiul unei ţări NATO, fiind pasibil de o pedeapsă între 12 şi 20 de ani de închisoare, relatează AFP, Reuters, RIA Novosti şi Interfax conform Agerpres.

Potrivit Centrului pentru relaţii publice al FSB, Safronov este suspectat de transmiterea unor informaţii clasificate reprezentantului unui serviciu secret dintr-o ţară membră NATO. „Îndeplinind însărcinări din partea unuia dintre serviciile secrete ale NATO, Safronov colecta şi transmitea informaţii care reprezentau secrete de stat despre cooperarea tehnico-militară, apărare şi securitatea Federaţiei Ruse”, citează agenţia TASS un purtător de cuvânt al FSB.

Serviciul de Securitate al Rusiei a publicat o înregistrare video cu arestarea fostului jurnalist, care a lucrat nouă ani pentru Kommersant scriind despre producţia şi comerţul rusesc cu arme şi despre industria spaţială rusă. În iulie 2019, el a trecut la publicaţia economică Vedomosti, dar în martie – după numirea unui nou redactor-şef – a plecat de la ziar, devenind în mai 2020 consilierul lui Dmitri Rogozin.

Preşedintele francez Emmanuel Macron l-a desemnat vineri în funcţia de prim-ministru pe Jean Castex, înalt funcţionar şi primar, care a coordonat strategia de redeschidere a societăţii după izolarea impusă de criza coronavirusului, transmit agenţiile internaţionale de presă conform Agerpres.

Castex va fi însărcinat cu formarea noului guvern, a anunţat Palatul Elysee într-un scurt comunicat.

Jean Castex îl înlocuieşte pe Edouard Philippe, care a demisionat în cursul zilei.

Edouard Philippe, mai popular decât Emmanuel Macron, după cum arată sondajele de opinie, vine de la dreapta spectrului politic şi nu s-a înscris niciodată în partidul prezidenţial.

După accederea lor la putere, cei doi oameni politici au întreprins mai multe reforme controversate, cum este cea a asigurării de şomaj, şi s-au confruntat cu crize multiple, precum cea a ‘vestelor galbene’ şi cea sanitară legată de epidemia de COVID-19, care l-a determinat pe Macron să spună că trebuie să ‘se reinventeze’.

Noului guvern îi va reveni, aşadar, misiunea acestei reinventări politice, în perspectiva alegerilor prezidenţiale din 2022, mai scrie AFP.

Multe dintre punctele de trecere a frontierei in Grecia au fost sau urmeaza sa fie inchise. Singura care va ramane deschisa este Kulata-Promachonas. Ministerul Turismului din Grecia mi-a confirmat aceasta informatie, anunță pe facebook consultantul în turism Răzvan Pascu.

ANUNȚUL LUI RĂZVAN PASCU:

Recomandarea mea este sa mergeti cu masina prin Bulgaria, ocoliti Macedonia de Nord, chiar daca sunteti din vestul Romaniei si ar fi mai usor prin Macedonia.

In acest moment, autoritatile elene pare ca isi doresc sa limiteze foarte mult numarul turistilor care ajung terestru si ca avionul este cea mai buna optiune acum (se va putea zbura si spre insule).

Inclusiv pe formularul care se completeaza online, de astazi mai apare doar un singur punct de trecere a frontierei daca alegi masina/autocar ca modalitate de transport: Kulata-Promachonas.

„Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români care intenționează să călătorească în Republica Elenă că accesul rutier pe teritoriul acestei țări este permis în perioada 1-15 iulie a.c. numai prin punctul de trecere al frontierei bulgaro-elene de la Kulata-Promachonas, ca urmare a introducerii obligativității completării formularului electronic (Passenger Locator Form), prin intermediul căruia să poată fi asigurată evidența celor care se deplasează în această țară”, transmite MAE.

Anterior, Ministerul de Externe de la Sofia, a arătat marți, a arătat că a fost notificată de către Ambasada Greciei la Sofia că traficul prin alte puncte de trecere a frontierei va fi permis doar pentru „motive întemeiate”, dar ambasada nu a oferit o definiție clară a ce se califică drept „întemeiat”.

În funcție de evoluția situației epidemiologice, Grecia ar putea decide să deschidă și alte puncte de frontieră în viitor la granița cu Bulgaria, mai arată comunicatul diplomației bulgare.

Postul național de radio din Bulgaria l-a citat pe ministrul de Interne, Mladen Marinov, care afirmă că mai multe puncte de trecere a frontierei dintre cele două state erau deschise miercuri dimineață, dar situația ar urma să se schimbe în timpul zilei.

Austria şi Turcia au semnalat luni că vor convoca ambasadorii pentru a oferi explicaţii privind violenţe produse între grupuri kurde şi turce în centrul oraşului Viena, relatează agenţia de presă Reuters conform Ziarului Românesc de la Viena.

Ministerul austriac de Externe a comunicat că îl va convoca luni pe ambasadorul Turciei, în contextul tensiunilor bilaterale. La rândul său, Administraţia Erdogan a anunţat convocarea ambasadorului Austriei.

Ambasadorul Austriei la Ankara va fi invitat pentru a fi informat despre preocupările noastre, a transmis Ministerul turc de Externe.

Violenţe între sute de protestatari turci şi kurzi au avut loc joi şi vineri în centrul Vienei. ”Este total inacceptabil să aibă loc pe teritoriul Austriei conflicte turce. Vom verifica foarte precis cine se află în spatele acestor violenţe. Ar fi absolut inacceptabil dacă se va afla că grupuri turce produc, la ordinul Ankarei, destabilizare în Austria”, a declarat ministrul de Interne de la Viena, Karl Nehammer.

Şapte agenţi de poliţie au fost răniţi în urma violenţelor, iar 11 protestatari au fost reţinuţi.

Preşedintele bulgar Rumen Radev a negat joi acuzaţii că ar fi folosit o dronă pentru a face fotografii premierului Boiko Borisov în dormitorul acestuia, dintre care unele au circulat online, relatează dpa și Agerpres.

Borisov l-a acuzat pe Radev că l-a ”spionat cu o dronă” după ce ar fi apărut imagini cu el dormind în pat, imagini postate anonim. Alte imagini arătau un pistol pe o noptieră şi mai multe teancuri de bancnote de 500 de euro (560 de dolari) şi lingouri de aur într-un sertar deschis de la noptieră.

Radev locuieşte într-o reşedinţă din apropierea vilei de stat a lui Borisov din Boyana, lângă Sofia. ”Am operat avioane şi drone, dar nu am nimic de-a face cu ceea ce vorbeşte Borisov”, a afirmat fostul pilot de aviaţie.

Miercuri seara, Borisov şi-a acuzat adversarii politici că împiedică eforturile sale de a introduce euro în Bulgaria, expunându-l la ridicol. El a făcut declaraţiile în timpul unei conferinţe de presă televizate la sediul partidului său guvernământ GERB.