Categorie: Externe

Președintele sârb Aleksandar Vučić a informat reprezentanții sârbilor din Kosovo și Metohia cu privire cu situația în preajma venirii reprezentantului special al UE pentru dialog Miroslav Lajčak, dar a anunțat, de asemenea, că Serbia va ajuta în mod semnificativ poporul sârb ⁶din Kosovo și Metohia și va continua să investească în proiecte importante.

Vučić a transmis astăzi, comentând atitudinea Prištinei și mesajul de la Bruxelles și Washington cu privire la Kosovo și Metohia, că ei doresc ca Serbia să recunoască Kosovo și că răspunsul nostru pentru tot va fi răbdare și rezistență.

El a răspuns, de asemenea, la întrebarea dacă statutul Kosovo poate fi rezolvat între Pristina, Bruxelles și Washington fără Belgrad.

„Vom vedea ce spun ei despre acordul de la Washington. Văd că nu le place. Singurul lucru pe care l-ar dori ei este ca Serbia să recunoască Kosovo. Dacă ei cred că este real posibil – bine pentru ei. Noi nu credem aşa „, a spus el.

„Am vorbit despre problemele cu care ne confruntăm, despre probleme de securitate în Kosovo și Metohia, dar și despre proiecte concrete”, a spus Vučić după întâlnirea cu sârbii la Kuršumlija.

Vučić a mulțumit încă o dată poporului sârb din Kosovo și Metohia, care, după cum spune el, a arătat unitate la alegeri, ceea ce nu i-a caracterizat întotdeauna, pentru că și-au dat seama că aceasta este singura modalitate de a lupta pentru interesele lor.

„Dacă 43.800 de voturi au fost pentru Lista Sârbă, iar pe locul doi sunt cei care au încercat să divizeze poporul sârb, şi care au primit 1.300 de voturi, este clar care este diferența și cât de mare este sprijinul pentru Lista Sârbă și sprijinul pentru unitate și comuniune cu Serbia „, a spus Vučić..

După cum a menționat, în ciuda faptului că unii au investit o mulțime de bani în eforturile lor de a împărți poporul sârb, deoarece liderii politicii albanezi doreau această diviziune, nu au reușit.

Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić a anunțat că toți cetățenii care locuiesc în Kosmet vor primi asistență financiară specială, șomerii câte 200 de euro fiecare, în timp ce toți angajații, precum și fiecare copil, vor primi 100 de euro.

„Acordul încheiat cu Biroul pentru Kosovo și Metohia este că vom trimite asistență financiară specială nu celor care sunt înregistrați, ci celor care locuiesc în Kosovo și Metohia”, a spus Vučić.

Acest lucru înseamnă că o familie cu 5 membri, în care părinții lucrează și au trei copii, va primi 500 de euro, iar dacă părinții sunt șomeri, 700 de euro., a spus preşedintele.

Preşedintele rus Vladimir Putin le-a cerut joi serviciilor secrete ale Rusiei să stopeze politica occidentală agresivă împotriva ţării sale, care conform liderului de la Kremlin are ca obiectiv oprirea dezvoltării economice a Rusiei şi să o supună dictatelor din exterior, relatează agenţiile EFE şi TASS conform Agerpres.

”Ne lovim de aşa-numita politică de îngrădire a Rusiei. Nu este vorba despre competiţie, care este un lucru firesc în relaţiile internaţionale. Ci este o politică destul de agresivă şi consecventă menită să ne perturbe dezvoltarea, încetinind-o, să creeze probleme de-a lungul perimetrului nostru apropiat, prin provocarea instabilităţii interne, subminarea valorilor care unesc societatea rusă, pentru ca în final să slăbească Rusia şi să o pună sub control extern, exact modul de acţiune pe care-l observăm în unele ţări din spaţiul post-sovietic”, a spus Putin într-o intervenţie la începutul unei şedinţe a conducerii Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB).

El a criticat încercările de ”a încătuşa” Rusia prin sancţiuni economice, de a bloca mari proiecte internaţionale, precum gazoductul Nord Stream 2, ingerinţa în viaţa politică şi economică şi în ”procesele democratice”. Această atitudine ”neprietenoasă” faţă de Rusia nu se limitează la o retorică anti-rusească, ci constă de asemenea în ”acţiuni reale şi practice”, a mai remarcat preşedintele rus.

Putin a vorbit şi despre o ”campanie informaţională” bazată pe acuzaţii ”nefondate”, dând ca exemplu contestarea vaccinului rusesc acti-COVID-19, precum şi despre securitatea cibernetică, subliniind că spaţiul digital global a devenit scena unei ”competiţii geopolitice foarte dure”.

Făcând apoi o aluzie la opozantul Aleksei Navalnîi şi la manifestaţiile de susţinere a acestuia, liderul de la Kremlin a indicat FSB-ului că este crucial ”să fie trasată o linie clară de separaţie” între lupta dintre partidele politice şi acele acţiuni ”care nu au nimic de-a face cu democraţia” şi care caută doar să ”submineze” stabilitatea şi securitatea ţării.

Navalnîi, despre care Kremlinul susţine că lucrează pentru CIA-ul american, l-a acuzat pe Putin că a ordonat FSB-ului să-l otrăvească anul trecut în august cu substanţa chimică Noviciok.

Tot miercuri, ministrul de externe rus Serghei Lavrov s-a lansat într-un rechizitoriu anti-occidental în intervenţia sa prin videoconferinţă la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, criticând printre altele ”egoismul” ţărilor occidentale şi dorinţa lor de ”a profita de pe urma pandemiei pentru a pedepsi guvernele indezirabile”, consemnează France Presse.

Peru se luptă din greu cu al doilea val al pandemiei de Covid-19. La fel se întâmplă în Uruguay și Argentina. Marile companii farmaceutice care produc vaccinuri anti-coronavirus pentru țările Americii de Sud (și nu numai) pun presiuni pe guverne, atât în ce privește exonerarea companiilor de răspunderea legală pentru efectele secundare ale vaccinurilor, cât și cu privire la eventuala garantare a plății acestora cu active de stat. Am putea deduce că aceste companii, favorizate de criza Corona, își extind puterea îndatorând state întregi, scrie Hotnews.

Peru și Pfizer au negociat luni de zile, pentru aprovizionarea cu vaccinuri. Detaliile negocierilor rămân însă secrete. Noul contract dintre Peru și Pfizer / BioNTech prevede că Peru va primi de la consorțiul farmaceutic 20 de milioane de doze de vaccin. Șase milioane de doze sunt așteptate să sosească până în luna iulie.
Fostul ministru al Hidrocarburilor, Victor Zamora, este însă precaut în așteptări, deoarece contractul are o istorie controversată. Zamora susține că Pfizer a cerut garanții de amploare în negocierile pentru inițial nouă milioane de doze, în cazul în care Peru nu poate plăti. „Din câte știu eu, Pfizer a dorit să acceseze proprietatea de stat. Nu știu exact ce înseamna asta. Dar în Peru s-a discutat despre proprietățile noastre din străinătate”, spune el.

Potrivit unui raport al portalului Amerika21 din America Latină, președintele Uruguayului, Luis Lacalle Pou, a declarat că a semnat un contract cu Pfizer pentru furnizarea a două milioane de doze de vaccin. Pentru a primi o livrare, trebuiau semnate anumite clauze de confidențialitate. Surse oficiale au subliniat că Uruguay-ul ar trebui să renunțe la cererile de despăgubire, în cazul posibilelor efecte secundare pe termen lung, cauzate de vaccin.
Pe 3 februarie, guvernul Lacalle Pou a anunțat că toți cei care ar dori să fie vaccinați vor trebui să semneze o declarație de consimțământ, similară cu cea dinaintea unei proceduri chirurgicale. De atunci, s-a speculat că Pfizer și guvernul uruguayan vor să se protejeze, în acest fel, de eventualele cereri de despăgubire.

Compania americană a procedat în mod similar în Argentina. Negocierile despre o posibilă administrare a vaccinului Pfizer au eșuat acolo, pentru moment. Ministrul argentinian al Sănătății, Ginés González, a comentat cererile concernului Pfizer, „de a încălca demnitatea țării sale”.

Partidul de stânga Vetevendosje (Autodeterminare), aflat în opoziţie, a ieşit detaşat pe primul loc la alegerile legislative de duminică în Kosovo, conform mai multor exit-poll-uri, relatează AFP şi DPA

Cu circa 48% din voturi, potrivit rezultatelor oficiale după numărarea a peste 90% din buletinele de vot, VV şi-a devansat triumfal principalii concurenţi.

Partidul de guvernământ PDK (Partidul Democrat din Kosovo), creat de foşti comandanţi ai rebelilor, şi partidul conservator LDK (Liga Democrată din Kosovo) se plasează pe următoarele două poziţii, cu procente cuprinse între 15% şi 20% din sufragii.

Liderul Vetevendosje, condus de Albin Kurti, care a fost prim-ministru timp de cinci luni anul trecut, a obţinut sprijin cu promisiunea de a lupta împotriva fenomenului răspândit al corupţiei şi cu o poziţie conform căreia nu ar trebui să existe niciun compromis în dialogul cu Serbia, care a pierdut controlul asupra Kosovo în 1999, după ce NATO i-a bombardat forţele militare.

În 2020, guvernul lui Albin Kurti, un tribun formidabil care a petrecut doi ani în închisoarea fostului preşedinte sârb Slobodan Milosevic, a rezistat aproximativ cincizeci de zile înainte de a fi răsturnat.

De această dată, mişcarea sa poate spera să formeze o majoritate guvernamentală dacă se aliază cu partidele reprezentante ale minorităţilor, care dispun de 20 din cele 120 de locuri ale parlamentului.

Casa Albă a negat vineri faptul că preşedintele american Joe Biden îl umileşte intenţionat pe premierul Benjamin Netanyahu prin faptul că politicianul israelian nu a fost inclus până acum într-o primă rundă de apeluri telefonice ale preşedintelui SUA cu lideri străini de la preluarea funcţiei pe 20 ianuarie, informează Reuters conform Agerpres.

Lipsa contactului direct dintre preşedintele SUA şi prim-ministrul Israelului a alimentat speculaţiile în Israel şi în rândul experţilor pe problemele Orientului Mijlociu conform cărora noua administraţie ar putea semnaliza astfel nemulţumirea sa cu privire la legăturile strânse pe care Benjamin Netanyahu le-a avut cu predecesorul său, Donald Trump.

„Aşteaptă cu nerăbdare să vorbească cu prim-ministrul Netanyahu”, a răspuns purtătoarea de cuvânt a Casei Albe Jen Psaki la informarea de presă zilnică, întrebată când îl va suna Biden pe liderul israelian.”Vă pot asigura că va fi în curând, dar nu am o dată anume sau un termen”.

Întrebată dacă întârzierea unui apel de curtoazie din partea preşedintelui Biden este menită să îl umilească pe liderul israelian, Jen Psaki a declarat: „Nu este o insultă intenţionată. Prim-ministrul Netanyahu este o persoană pe care preşedintele îl cunoaşte de ceva timp”. Joe Biden, a adăugat Psaki, „aşteaptă cu nerăbdare să aibă această conversaţia”.

În urma consultărilor purtate cu şefii instituţiilor de stat, responsabili ai acestui domeniu, Ministerul Justiţiei din Ungaria va prezenta, în primăvară, Parlamentului ungar un proiect de lege privind reglementarea funcţionării în Ungaria a companiilor globale de tehnologie, a anunţat, marţi, Judit Varga, ministrul ungar al Justiţiei, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Aceasta a explicat că Ungaria nu doreşte de la marile companii
de tehnologie nimic mai mult decât o funcţionare legală,
transparentă şi verificabilă, nimic altceva decât ceea ce se aplică
şi în cazul altor firme, companii mari sau întreprinzători mici.

În postarea sa, Judit Varga a mai scris că Ungaria continuă să
coopereze la pregătirea unor reglementări similare la nivel UE,
însă evenimentele recente au arătat că “trebuie să ne mişcăm mai
repede pentru a-i proteja pe oameni”, deoarece, astăzi, în mod
arbitrar, oricine poate fi deconectat de la spaţiul online, fără
nicio procedură oficială, transparentă şi echitabilă, fără drept de
contestaţie. Pot fi deconectaţi deopotrivă brutarii, coaforii,
pensionarii, profesorii, companiile mici şi mari, precum şi liderii
de stat, a explicat ministrul.

Niciun prejudiciu digital intenţionat, din interese ideologice
sau de afaceri, nu poate rămâne, de acum încolo, nici în Ungaria,
fără consecinţe, a scris Judit Varga. Aceasta a mai adăugat că
libertatea este rareori oferită în dar. Acum trebuie să luptăm şi
pentru libertatea digitală, se arată în postarea ministrului ungar
al Justiţiei.

Ombudsmanul european a anunţat vineri lansarea unei investigaţii în legătură cu modul în care Comisia Europeană gestionează contractele de achiziţie a vaccinurilor anti-COVID-19 încheiate cu companiile farmaceutice în numele statelor membre ale UE, relatează Reuters conform Agerpres.

Uniunea Europeană a cheltuit circa 2,5 miliarde de euro pentru plata unor avansuri în vederea achiziţiei a circa 2,3 miliarde de doze de vaccin de la şase companii farmaceutice care au vaccinuri anti-COVID-19 în prezent aprobate sau în fază experimentală. Preţurile, termenele de livrare şi alte clauze importante din contracte sunt păstrate secrete, Comisia Europeană susţinând că această confidenţialitate este esenţială pentru obţinerea unor condiţii contractuale cât mai bune.

”Tocmai am deschis o investigaţie privind refuzul Comisiei (Europene) de a oferi acces public la documentele privind achiziţia vaccinurilor împotriva COVID-19”, a declarat un purtător de cuvânt la Ombudsmanului.

Grupul Corporate Europe Observatory a cerut acces la contractul semnat cu compania AstraZeneca, primul încheiat de Comisia Europeană, şi la documente legate de negocierea contractelor. Comisia a respins o primă solicitare în acest sens şi în prezent este aşteptat răspunsul la a doua solicitare.

”Dat fiind interesul semnificativ al publicului pentru această problemă, doresc să cer Comisiei să emită o decizie de confirmare privind ambele solicitări de acces cât mai repede posibil şi nu mai târziu de 11 februarie”, a notat Ombudsmanul într-o scrisoare adresată vineri executivului comunitar.

State ale UE se plâng de livrări insuficiente de vaccinuri anti-COVID-19 şi de calendare incerte, politicieni şi responsabili din sectorul sanitar acuzând faptul că executivul comunitar a comandat prea puţine doze de vaccin de la producătorii care au avut succes în dezvoltarea acestuia (Pfizer/BioNTech şi Moderna), mizând în schimb pe aceia care înregistrează întârzieri în procesul de dezvoltare a vaccinurilor, în special compania franceză Sanofi şi cea germană CureVac

Unul dintre reactoarele centralei atomoelectrice bulgare de la Kozlodui a fost deconectat de la reţea vineri, la ora locală 01:16, în urma activării sistemului său de protecţie de urgenţă, dar autorităţile bulgare dau asigurări că nu este vorba despre o avarie şi nu există niciun pericol, relatează agenţiile BTA şi EFE.

Sistemul de oprire de urgenţă al Unităţii 5 a centralei a fost activat în timpul operaţiunilor de rutină. Nu se înregistrează modificări ale nivelului normal de radiaţii, precizează centrala într-un comunicat. Reactorul urmează să fie repornit către sfârşitul zilei, în timp ce Unitatea 6 a centralei operează normal.

Ministrul bulgar al energiei, Temenuzka Petkova, a declarat postului bTV că nu s-a produs nicio scurgere radioactivă şi nici nu există vreun pericol pentru populaţie sau pentru mediu.

Vicepremierul bulgar şi liderul partidului naţionalist VMRO, Krasimir Karakaceanov, a comentat problema legată de relaţiile cu Skopje.

„Tema privind Macedonia de Nord este strategică pentru Bulgaria. Nu putem fi de acord cu ceea ce se întâmplă în Macedonia de Nord. Aceasta este o chestiune de principiu. 84% dintre bulgari sunt împotriva unor compromisuri privind istoria Bulgariei. Eu cred că soluţia este respectarea Tratatului de bună vecinătate de către Skopje”, a precizat Karkaceanov, amintind că mulţi oameni din Macedonia de Nord se identifică drept bulgari, în ciuda represiunii din fosta Iugoslavie. Vicepremierul bulgar a subliniat politica de bună vecinătate a Bulgariei: „Nu am obiectat atunci când Macedonia de Nord a dorit să adere la NATO. Guvernul premierului Zaev caută un compromis, însă când faci un compromis cu ei, îl percep ca pe o slăbiciune. Skopje nu poate continua să insufle ură faţă de bulgari şi tot ceea ce este bulgăresc prin sistemul său de învăţământ. Dorim să îşi creeze o identitate, atât timp cât există condiţii pentru aceasta. Noi nu am închis uşa Macedoniei de Nord, am spus doar atât: ‘corectaţi-vă politica’. Bulgaria are bunăvoinţă, dar intrarea Macedoniei în UE nu se poate face pe seama Bulgariei”, a menţionat Karakaceanov

Parchetul naţional financiar (PNF) francez a deschis o anchetă preliminară pentru „trafic de influenţă” vizând activităţi de consiliere în Rusia ale fostului preşedinte Nicolas Sarkozy, informează vineri surse concordante, confirmând o informaţie a Mediapart, relatează AFP conform Agerpres.

PNF a confirmat pentru AFP că a deschis o anchetă pentru „trafic de influenţă” dar şi pentru „spălare de bani în scop infracţional”, dar nu a precizat data deschiderii anchetei. O sursă apropiată dosarului a confirmat, de asemenea, pentru agenţia franceză de ştiri, aceste informaţii.

Potrivit Mediapart, justiţia anticorupţie anchetează din vara lui 2020, în urma unei sesizări a serviciului de informaţii financiar Tracfin, asupra motivelor pentru care Sarkozy este remunerat de o societate de asigurări rusă, Reso Garantia, controlată de doi miliardari ruşi, Serghei şi Nikolai Sarkisov.

„Justiţia încearcă să verifice dacă fostul şef de stat a acţionat numai în calitate de consultant, ceea ce ar fi perfect legal, sau s-a dedat la activităţi de lobby potenţial delictuale în numele oligarhilor ruşi”, scrie site-ul de ştiri.

Contractul încheiat în 2019 este valabil pe mai mulţi ani şi este în sumă de 3 milioane de euro. Nicolas Sarkozy ar fi primit deja o plată de 500.000 de euro în baza acestui contract, la începutul lui 2020, conform Mediapart.

Reso Garantia, fondată în 1991, este una din principalele societăţi de asigurare din Rusia, specializată în primul rând pe asigurări auto, cu peste 34.000 de agenţi în ţară şi 11 milioane de clienţi.

În 2007, asiguratorul francez AXA a încheiat un acord cu acţionarii de la Reso Garantia pentru achiziţionarea unei participaţii de 36,7% în această societate, pentru circa 810 milioane de euro.

Potrivit Mediapart, AXA este un important client al cabinetului de avocatură Realyze, co-fondat în 1987 de Nicolas Sarkozy.