Categorie: Externe

Cancelarul german Angela Merkel şi-a apărat vineri eforturile de a promova, cu prilejul unei vizite în China în 2019, defuncta de acum companie germană de plăţi online Wirecard, afirmând că la acea vreme nu existau indicii ale unor ”nereguli grave”, transmite dpa.

Audiată în faţa unei comisii parlamentare care anchetează falimentul şoc al Wirecard, Angela Merkel a negat că ar fi acordat un tratament special fostei companii vedetă germane.

”Wirecard AG nu a primit niciun tratament preferenţial în timpul acelei deplasări”, a afirmat ea.

Potrivit Angelei Merkel, obiectivele Wirecard la acea vreme coincideau cu cele ale guvernului şi era normal pentru cancelar să promoveze interesele companiilor germane cu prilejul discuţiilor bilaterale.

”În pofida relatărilor din presă, la acea vreme nu exista niciun motiv de a presupune grave nereguli la Wirecard”, a spus ea.

Wirecard, care avusese una din cele mai bune cotaţii DAX pe Bursa de la Frankfurt, a recunoscut că 1,9 miliarde de euro incluse în contabilitatea sa nu au existat probabil niciodată. Aceasta a declanşat prăbuşirea acţiunilor companiei, urmată de faliment şi de arestarea unor foşti executivi.

În timpul vizitei sale în China în septembrie 2019, Angela Merkel a discutat cu conducerea chineză despre planurile de preluare a firmei chineze AllScore Financial de către Wirecard.

Acest subiect fusese parte a eforturilor Germaniei de a obţine un acces mai bun pe pieţele chineze, a explicat Merkel.

Deşi privind în urmă pare că această vizită a fost doar despre Wirecard, a fost ”departe de aşa ceva”, a spus ea, precizând că a abordat numeroase alte subiecte cu preşedintele chinez Xi Jinping.

Angela Merkel a confirmat că, înaintea acestei deplasări, s-a întâlnit cu Karl-Theodor zu Guttenberg, lobby-ist pentru Wirecard şi fost ministru federal al apărării şi al economiei. Ea a spus însă că nu îşi aminteşte dacă subiectul Wirecard a fost menţionat cu acest prilej.

În fine, Angela Merkel a mai spus că, ”în calitate de cancelar”, poartă responsabilitatea şi că trebuie făcut totul pentru a se evita astfel de situaţii pe viitor, amintind în acest sens reforma plănuită a autorităţii de supraveghere BaFin.

Procurorii cred că Wirecard îşi falsifica bilanţurile contabile cel puţin din 2015. Auditorul său EY le-a aprobat, cu toate acestea, an după an, punându-se întrebarea de ce neregulile financiare nu au fost observate niciodată.

În plan mai larg, dezvăluirile au aruncat dubii asupra eficienţei autorităţilor de supraveghere financiară din cea mai mare economie europeană.

Ministrul de finanţe Olaf Scholz, al cărui minister supervizează autoritatea BaFin, a fost chestionat şi el joi de comisia parlamentară.

Partidul de centru-dreapta GERB, principala formaţiune politică din Bulgaria, a renunţat vineri la tentativa de a forma un nou guvern în urma alegerilor parlamentare, o decizie ce face să apară spectrul unui scrutin anticipat, transmite Reuters.

Deşi GERB s-a plasat pe primul loc în scrutinul de la 4 aprilie, nemulţumirea alegătorilor faţă de corupţia larg răspândită în cel mai sărac stat din Uniunea Europeană a lăsat partidul fără o majoritate în legislativ şi fără potenţiali aliaţi într-un parlament fragmentat.

Prim-ministrul desemnat Daniel Mitov şi-a depus mandatul acordat de preşedintele Rumen Radev după ce două formaţiuni al căror sprijin îl solicitase GERB au refuzat chiar şi să se întâlnească cu un partid pe care îl acuză că alimentează un climat de impunitate a oficialilor corupţi şi afaceriştilor cu conexiuni politice

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, i-a primit marţi la Ankara pe preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, însă în sala de întâlnire a avut loc un moment stânjenitor, pentru că şefa executivului comunitar, singura femeie dintre oficiali, nu a avut alocat un scaun alături de cei doi bărbaţi, comentează miercuri Washington Post conform Agerpres.

În înregistrarea video cu întâlnirea celor trei lideri, se vede cum, după fotografiile oficiale, Michel şi Erdogan se aşază pe cele două scaune alocate, în timp ce Von der Leyen pare nesigură în legătură cu locul unde ar trebuie să se aşeze.

Şefa Comisiei Europene a rămas în picioare uitându-se la cei doi, făcând un gest cu mâna dreapta şi părând a spune un ‘eh’.

În cele din urmă i s-a oferit un loc pe o canapea aflată la câţiva metri distanţă, vizavi de ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu, care ocupă un rang inferior în protocolul diplomatic obişnuit.

Un reprezentant al Agenţiei Europene pentru Medicamente (EMA) a confirmat existenţa unei „legături” între vaccinul AstraZeneca şi cazurile de tromboze observate după administrarea acestui ser, într-un interviu acordat cotidianului italian Il Messaggero, publicat marţi, informează AFP conform Agerpres.

„Putem de acum să o spunem, este clar că există o legătură cu vaccinul. Totuşi, nu ştim deocamdată ce cauzează reacţia (…) Pentru a rezuma, în următoarele ore vom spune că există o legătură, dar va trebui să înţelegem şi cum aceasta se produce”, a afirmat Marco Cavaleri, coordonatorul strategiei pentru vaccinuri din cadrul EMA.

Vietnamul şi-a reînnoit conducerea luni, în timpul unei sesiuni a Adunării Naţionale, alegându-l pe Nguyen Xuan Phuc, până acum în fruntea guvernului, în funcţia de preşedinte al ţării, şi pe Pham Minh Chinh în funcţia de prim-ministru, relatează EFE conform Agerpres.

Phuc, 66 de ani, a servit ca prim-ministru al Vietnamului din 2016 şi viceprim-ministru din 2011. Ca prim-ministru, el a jucat un rol cheie în ratificarea unor acorduri comerciale majore precum Parteneriatul Economic Regional Complet (RCEP), Acordul de liber schimb UE-Vietnam (EVFTA) şi a prezidat Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) anul trecut, aminteşte DPA.

În 2018, secretarul general al Partidului Comunist aflat la guvernare în Vietnam, Nguyen Phu Trong, a preluat şi rolul de preşedinte după moartea lui Tran Dai Quang. El a fost reales în ianuarie secretar general al Partidului Comunist pentru a treia oară şi a ales să renunţe la funcţia de preşedinte al ţării.

Apreciat pentru felul cum a gestionat pandemia de COVID-19 şi pentru bilanţul său economic, Phuc a obţinut majoritatea voturilor celor 500 de deputaţi ai parlamentului unicameral, exprimate prin vot secret.

Alegerea lui Phuc marchează separarea dublului rol al lui Trong şi revenirea la conducerea tradiţională cu „patru piloni” a ţării cu secretar general, prim-ministru, preşedinte şi şef al Adunării Naţionale. Totuşi, secretarul general al Partidului Comunist, partid unic, este cel mai înalt lider al regimului vietnamez. Preşedintele statului este al doilea în ierarhia conducerii, înaintea primului ministru.

Conducerea guvernului îi revine lui Pham Minh Chinh, 62 de ani, preşedintele Comitetului central de organizare al partidului din 2016. Potrivit Ambasadei Vietnamului la Bucureşti, sub conducerea noului guvern, ţara va continua să menţină stabilitatea politică şi să facă paşi mari în dezvoltarea socio-economică în contextul în care epidemia de COVID-19 se dezvoltă încă în moduri complicate în întreaga lume. În ceea ce priveşte perspectivele relaţiilor dintre Vietnam şi România, acestea vor cunoaşte o evoluţie pozitivă. Noul prim-ministru Pham Minh Chinh a studiat în România, a lucrat la Ambasada Vietnamului în România şi cunoaşte relaţia dintre cele două ţări.

Potrivit datelor furnizate de Comisia Electorală Centrală, la ora 10:30, cele mai multe voturi ale bulgarilor din străinătate au mers către formaţiunea politică „Există un astfel de popor” – 30,13%, urmată de Bulgaria Democrată – 17,5%.

Surpriza alegerilor este noua formaţiune populistă și anti-elite „Există un Astfel de Popor” (ITN) condusă de cântăreţul şi moderatorul de talk-show-uri tv Slavi Trifonov, cunoscut pentru criticile sale vehemente împotriva guvernului clasată pe locul 2 la nivel național și detașat pe locul 1 în diasporă. ITN este considerat AUR-ul românesc.

În diasporă, partidele tradiționale au obținut: GERB al premierului în exercițiu Borisov numai 8,7%, iar socialiștii cu 6,47%.

Pe locul al treilea se află Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi cu 13,97%.
Coaliţia GERB-Uniunea Forţelor Democrate a primit 8,7% din voturile bulgarilor din afara graniţelor ţării, Văzrajdane – 7,31%, Partidul Socialist Bulgar – 6,47%, Uniunea Naţională Bulgară – 5,25%, „Ridică-te! Mutrele criminale, afară!” – 4,22% şi VMRO – 1,57%.
Bulgarii din străinătate au votat într-un număr record de secţii – 464 în 69 de ţări. O secţie de votare din Franţa nu a fost deschisă în ziua alegerilor, din cauza restricţiilor impuse de pandemia de coronavirus. În anumite locuri, cetăţenii bulgari din străinătate nu au reuşit să voteze, din cauza cozilor formate în faţa secţiilor de votare.

Partidului conservator al premierului bulgar Boiko Borisov, Cetăţenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei (GERB), s-a clasat pe primul loc în alegerile legislative din Bulgaria, cu circa 25% din voturi, potrivit sondajelor parţiale de la ieşirea de la urne, publicate duminică seara după închiderea secţiilor de votare, informează AFP.

Însă votul protestatar a înregistrat un rezultat mai bun decât era aşteptat: noua formaţiune anti-elite şi anti-corupţie ”Există un Astfel de Popor” (ITN) condusă de cântăreţul şi moderatorul de talk-showuri TV Slavi Trifonov, cunoscut pentru criticile sale vehemente împotriva guvernului, se situează, potrivit sondajelor, umăr la umăr cu socialiştii.

Mii de persoane au participat la marşuri prin oraşe din Anglia şi Ţara Galilor, în cele mai recente proteste împotriva legislaţiei care este discutată în Parlament şi care ar oferi Poliţiei mai multă putere de a opri demonstraţiile.

Protestatarii din Londra au susţinut că legea este o capcană periculoasă. „Arată impertnenţa acestui guvern. Li se pare că pot interzice ce nu le place. Doar dictatorilor le este teamă de proteste. Iar dacă oamenii nu pot spune ce gândesc atunci guvernul va face ce vrea”.

„Orice guvern trebuie să poată fi tras la răspundere. Şi prin protest tragi guvernul la răspundere”, au declarat două protestatare. Printre grupurile care se opun legii se numără Black Lives Matter şi grupul ecologist Extinction Rebellion. Demonstraţiile acestuia din urmă împotriva modificărilor climatice din ultimii ani au paralizat părţi ale Londrei, generând apeluri pentru sporirea puterilor poliţiei de a limita astfel de blocaje.

Ministrul de externe român Bogdan Aurescu merge duminică, 4 aprilie, în vizită la Amman la invitaţia omologului său, ministrul Afacerilor externe şi expatriaţilor Ayman Safadi. Aurescu a nimerit în Iordania în mijlocul unei pretinse lovituri de stat.

La Amman urmează să fie ambasador al României fostul șef al SRI, George Maior.

Fostul prinţ moştenitor şi frate vitreg al regelui Abdullah al II-lea al Iordaniei a anunţat sâmbătă că se află „în arest la domiciliu” în palatul său din Amman, după ce a fost acuzat de armată de activităţi împotriva „securităţii regatului”, notează AFP.

Într-o înregistrare video transmisă BBC de avocatul său, prinţul Hamza a afirmat că şeful de stat-major al armatei a venit la domiciliul său şi i-a spus că „nu i se permite să iasă din locuinţă”. El a negat participarea la vreun complot şi a acuzat autorităţile ţării sale de „corupţie” şi „incompetenţă”.

Agenţia oficială de presă Petra informase anterior că autorităţile au arestat un fost consilier al regelui, Bassem Awadallah, şi alte câteva persoane din „motive de securitate”, în timp ce jurnalul american Washington Post a raportat despre un complot pentru răsturnarea regelui.

Într-un comunicat, şeful statului-major iordanian, generalul Yousef Huneiti, a subliniat că prinţul Hamza a fost „îndemnat să înceteze activităţile care ar putea fi utilizate pentru a submina stabilitatea şi securitatea regatului”, dar a dezminţit arestarea acestuia.

„Nimeni nu este mai presus de lege. Securitatea şi stabilitatea Iordaniei sunt pe primul loc”, a spus generalul Huneiti. „Toate măsurile luate sunt în cadrul legii şi după o anchetă amănunţită”, a adăugat el.

Înregistrări video pe reţelele de socializare au arătat o desfăşurare masivă a poliţiei în apropierea palatelor regale din cartierul Dabouq din Amman.

Potrivit Washington Post, prinţul Hamza este vizat de o anchetă după „descoperirea a ceea ce responsabili ai palatului au descris ca un complot complex şi pe scară largă” pentru a-l răsturna pe regele Abdullah al II-lea.

Acest complot „a inclus cel puţin un alt membru al familiei regale, precum şi şefi de triburi şi membri ai conducerii serviciilor de securitate ale ţării”, a adăugat, citând un oficial cu rang înalt într-un serviciu de informaţii din Orientul Mijlociu.

Hamza este fiul cel mare al regelui Hussein şi al soţiei sale americane, regina Noor, născută Lisa Halaby. Conform dorinţelor tatălui său, decedat în 1999, a fost numit prinţ moştenitor când Abdullah a devenit rege. Dar în 2004, Abdullah l-a deposedat de titlu şi i l-a dat fiului său cel mare, Hussein.

Domiciliul forţat al prinţului şi celelalte arestări au intervenit cu câteva zile înainte de sărbătoarea centenarului regatului. La 11 aprilie 1921, regele Abdullah, conducătorul noului stat Transiordania, şi-a format primul guvern, după crearea emiratului în martie 1921, alături de Palestina în timpul mandatului britanic. 

Paşaportul de vaccinare, document ce atestă că titularul său a fost vaccinat împotriva COVID-19, a fost interzis în statul Florida în numele respectării „libertăţilor individuale”, a anunţat vineri guvernatorul republican al acestui stat foarte turistic, transmite AFP conform Agerpres.

Ordinul guvernatorului Ron DeSantis interzice serviciilor administrative din acest stat să elibereze paşapoarte de vaccinare sau orice tip de document care să ateste că o persoană a fost vaccinată împotriva COVID-19.

Totodată, ordinul împiedică companiile din Florida să solicite clienţilor acest tip de paşaport de vaccinare sau dovada unei imunizări împotriva virusului.

În viziunea lui DeSantis, un apropiat al fostului preşedinte Donald Trump, paşaportul de vaccinare limitează libertăţile individuale şi ameninţă confidenţialitatea medicală.

„Este total inacceptabil ca un guvern sau sectorul privat să vă solicite să prezentaţi o dovadă a vaccinării doar pentru a participa la viaţa socială”, consideră DeSantis.

„Vrei să mergi la cinema? Trebuie să arăţi asta? Nu. Vrei să mergi să vezi un meci? Nu. Vrei să mergi într-un parc de distracţii? Nu. Nu suntem de acord cu asta”, a continuat guvernatorul.

Anunţul survine după publicarea unui articol în Washington Post, care informa că administraţia Biden lucrează pentru a pune în aplicare standardele guvernamentale pentru un viitor paşaport de vaccinare care să însoţească ridicarea restricţiilor sanitare pe teritoriul SUA.

Crearea unui paşaport de sănătate este, de asemenea, în discuţie la nivelul Uniunii Europene, care ar dori să lanseze acest tip de iniţiativă în această vară pentru călătoriile în cadrul Uniunii.