Categorie: Externe

Uniunea Creştină, partid conservator olandez, a exclus sâmbătă participarea la o nouă coaliţie guvernamentală sub autoritatea lui Mark Rutte în Olanda, reducând puternic şansele liderului liberal de a constitui o majoritate parlamentară, relatează Reuters.

Mark Rutte a supravieţuit unei moţiuni de cenzură vineri după ce a recunoscut că discutase în particular despre un post ministerial de oferit unui membru influent al parlamentului, Pieter Omtzight, care îi criticase guvernul precedent. Mark Rutte declarase apoi că nu abordase niciodată acest subiect.

„Nu vrem să facem ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Nu putem face parte dintr-un al patrulea guvern Rutte”, a reacţionat sâmbătă liderul Uniunii Creştine, Gert Jan Segers, într-un interviu acordat revistei Nederlands Dagblad.

Uniunea Creştină făcea parte din 2017 din coaliţia guvernamentală condusă de Partidul Popular pentru Libertate şi Democraţie (VVD) al lui Mark Rutte.

Premierul în exerciţiu, aflat la putere din 2010 după trei mandate la conducerea guvernului, a câştigat alegerile legislative în urmă cu două săptămâni, dar criza declanşată de cazul Omtzight i-a fragilizat poziţia.

Sprijinul acordat partidului cancelarului german Angela Merkel a scăzut şi mai mult, potrivit unui sondaj publicat duminică, Verzii ajungând la numai două puncte în spatele lor înainte de alegerile naţionale din septembrie, transmite Reuters conform Agerpres.

Nemulţumirea populară în creştere faţă de modul în care guvernul federal gestionează pandemia de coronavirus a făcut ca sprijinul pentru creştin-democraţii cancelarului Angela Merkel (CDU) şi aliaţii lor bavarezi (CSU) – numiţi împreună „Uniunea” – să scadă la 25%, a indicat sondajul Kantar.

Scăderea cu două puncte procentuale faţă de săptămâna precedentă a reprezentat al patrulea declin consecutiv al sprijinului pentru alianţa conservatoare la un nivel nemaiîntâlnit de la începutul lunii martie a anului trecut.

CDU a suferit înfrângeri în două alegeri regionale la începutul acestei luni, pe fondul frustrării generate de campania lentă de vaccinare împotriva COVID-19, incorenţa măsurilor de restricţie anunţate şi scandalului legat de achiziţia de măşti sanitare.

„Bate un vânt de schimbare în ţară”, a declarat pentru jurnalul Bild am Sonntag premierul landului Bavaria şi lider al CSU, Markus Soeder, care este un posibil concurent pentru a fi candidatul conservatorilor la funcţia cancelar.

„Uniunea trebuie să arate că încă are forţă şi idei şi că nu este epuizată şi uzată. Acum are nevoie de un nou început”, a adăugat el.

Sprijinul pentru Verzi a crescut cu un punct, la 23%, potrivit sondajului pentru Bild am Sonntag realizat de Kantar, care a chestionat 1.447 de alegători în perioada 18-24 martie.

Social-democraţii (SPD) – cu o orientare spre stânga -, aflaţi în prezent într-o „mare coaliţie” incomodă cu Uniunea, au rămas stabili la 17%.

Liberalii din FDP, favorabili mediului de afaceri, şi Alternativa pentru Germania (AfD, extremă-dreaptă) au rămas tot la 10%, în timp ce extrema stângă Linke a crescut cu un punct la 9%.

Vaccinul de la producătorul Astrazeneca este criticat de săptămâni întregi, iar în Austria neîncrederea față de el a apărut după ce o asistentă murit iar o alta se luptă cu o embolie pulmonară, după ce le-a fost administrate o doză. Presa din Austria (merkur.de) scrie că acum s-a stabilit totuși o legătură, scrie Ziarul Românesc de la Viena.

Joi, 18 martie, EMA a dat undă verde ingredientului activ. O conexiune între vaccinare și efectele secundare grave a fost astfel investigată anterior. ”Acest eveniment este foarte, foarte rar și poate avea loc doar la foarte puțini pacienți”, a declarat Sabine Eichinger, expert la MedUni Viena, într-un interviu la ORF.

Așa cum a raportat ORF, citând Oficiul Federal Austriac pentru Siguranța în Sănătate, au existat două cazuri critice în clinica de stat Zwettl după vaccinarea corona cu vaccinul de la producătorul Astrazeneca. Cele două femei erau două asistente medicale și ambele au primit vaccinările din același lot de vaccinuri. În timp ce o asistentă de 49 de ani a murit la zece zile după vaccinare, colega ei de 35 de ani de la Spitalul de Stat Zwettl se luptă cu o embolie pulmonară.

Procurorul-şef european Laura Kovesi a respins ca nepotrivite şapte din cele zece propuneri ale Bulgariei pentru posturile de procurori europeni delegaţi, deoarece candidaţii nu au calificarea şi experienţa necesare, informează BTA conform Agerpres.

Propunerile au fost înaintate de Bulgaria Parchetului European (EPPO) pe 18 februarie, potrivit euractiv.com, care menţionează că cei şapte candidaţi respinşi sunt anchetatori, procurori regionali şi un judecător.

Ziarele Duma, 24 Chasa, Monitor şi Trud au scris joi despre acest refuz menţionând că Laura Kovesi a informat ministerul bulgar al justiţiei printr-o scrisoare în care comunică, de asemenea, că aşteaptă următorii candidaţi din partea Bulgariei.

Pe 13 februarie, colegiul procurorilor Consiliului Suprem Judiciar a selectat rapid 10 din cei 31 de candidaţi pentru aceste posturi europene. Au existat însă suspiciuni din partea unor observatori ai procesului de selecţie conform cărora alegerea acestora fusese decisă în prealabil.

Înaintea votului colegiului procurorilor, procurorul-şef Ivan Geşev a subliniat valoarea adaugată pe care ar prezentat-o pentru candidaţii selectaţi experienţa din afara domeniului urmăririi penale, care le-ar fi foarte utilă.

Ambasadorul Ungariei la Bratislava a fost convocat, joi, la Ministerul de Externe al Slovaciei ca să dea explicaţii în legătură cu vizita de miercuri a ministrului ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior, Péter Szijjártó, la Komárno, a transmis agenţia slovacă de ştiri TASR.

Péter Szijjártó a declarat la Komárno că, până în prezent, nu
s-a găsit o modalitate pentru asigurarea dublei cetăţenii în
Slovacia, dar se speră că la un moment dat se va găsi şi pentru
asta o soluţie.

De asemenea, acesta le-a cerut maghiarilor din Slovacia să
participe la recensământul din acest an din Slovacia şi să se
declare maghiari.

Ministrul slovac de externe, Ivan Korcok, a declarat că este în
interesul Slovaciei să menţină relaţii bune cu Ungaria, dar refuză
ca aceasta să intervină în afacerile interne ale ţării.

“Aceasta nu este modalitatea corectă de a dezvolta relaţiile de
vecinătate”, a declarat ministrul slovac de externe despre
negocierile din Komárno.

La sfârşitul săptămânii, Péter Szijjártó “mi-a solicitat o
întrevedere cu privire la modificarea Legii cetăţeniei. Am respins
cu fermitate acest lucru, deoarece este exclusiv o problemă a
noastră, din Slovacia, şi l-am rugat să se abţină de la acest
aspect întrucât nu am finalizat încă procesul legislativ”, a scris
Ivan Korcok, într-o postare pe o reţea de socializare.

Potrivit lui Ivan Korcok, problema a apărut în luna mai 2010,
când Ungaria a adoptat o lege care “creşte, pe motive etnice, în
mod intenţionat, numărul cetăţenilor săi care locuiesc în afara
graniţelor sale”. La momentul respectiv, guvernul lui Robert Fico a
reacţionat la demersul Ungariei prin schimbarea legii cetăţeniei
slovace, practic prin abolirea instituţiei dublei cetăţenii.

Principalul producător austriac de măşti FFP2, apropiat de cancelarul Sebastian Kurz, care a generalizat utilizarea lor, este suspectat că a vândut exemplare venite din China sub eticheta ”Made in Austria” folosindu-se muncă fără forme legale, relatează AFP, citat de Agerpres. Unul dintre cei trei membri ai consiliului de administraţie al Palmers este căsătorit, conform presei, cu şefa de cabinet a cancelarului conservator Sebastian Kurz, transmite Ziarul Românesc de la Viena.

“Măşti FFP2 produse în străinătate ar fi fost recondiţionate (…) şi vândute ca mărci confecţionate în Austria, la un preţ mai ridicat”, a anunţat miercuri parchetul, care a desfăşurat două percheziţii în două locaţii diferite ale companiei, fără a preciza numele firmei.

“Persoane fără înregistrarea necesară la serviciile de securitate socială ar fi fost angajate” pentru a duce la final această sarcină, a adăugat instituţia (WKStA) într-un comunicat. Contactat de presa austriacă, grupul în chestiune, Hygiene Austria, “a respins cu fermitate” acuzaţiile care i se aduc. Conform agenţiei de presă APA, măştile incriminate sunt de origine chineză.

Fondată în aprilie 2020 de două branduri bine instalate în peisajul industrial al ţării, Lenzing şi Palmers, această companie de producţie precizează pe pagina sa de internet că produce 12 milioane de măşti FFP2 pe lună.

De asemenea, unul dintre cei trei membri ai consiliului de administraţie al Palmers este căsătorit, conform presei, cu şefa de cabinet a cancelarului conservator Sebastian Kurz. Cu ocazia inaugurării centrului de producţie al Hygiene Austria, Kurz a mulţumit Palmers şi Lenzing pentru crearea de locuri de muncă ce ar permite să se ajungă la o suveranitate austriacă asupra acestui sector devenit strategic.

La sfârşitul lunii ianuarie, Austria a fost una dintre primele ţări din lume care a făcut obligatorie purtarea măştii FFP2 în mijloacele de transport public, în locurile de prestare de servicii, în şcoli şi în magazine.

Opoziţia liberală a denunţat “absenţa procedurilor de licitaţie corespunzătoare” privind producţia masivă de măşti în Austria, în timp ce extrema-dreaptă a cerut precizări asupra numărului de măşti achiziţionate de stat de la compania în chestiune.

Acest nou caz survine în contextul în care cancelarul Sebastian Kurz este deja sub presiune, după o percheziţie la domiciliul ministrului de finanţe într-o afacere de finanţare politică presupus ocultă.

Kurz a provocat indignarea magistraţilor declarând că au existat “atât de multe erori profesionale” în cadrul parchetului, încât este nevoie “să îi fie aduse schimbări de urgenţă”.

Uniunea Europeana (UE) urmeaza sa fie in masura sa-si vaccineze toti cetatenii „pana la sfarsitul verii”, a anuntat joi, 4 martie, un important functionar european, responsabil cu aspectul industrial al fabricarii vaccinurilor impotriva COVID-19.

„Situatia vaccinurilor este linistitoare. Este o provocare enorma, iar cu toate acestea noi am reactionat cu o mare rapiditate”, a apreciat Thierry Breton, comisarul european al Pietei Interne, intr-o conferinta de presa sustinuta in comun la Roma cu ministrul italian al Dezvoltarii Economice Giancarlo Giorgetti.

Matteo Salvini, președintele Ligii, partid aflat la guvernare în Italia, a transmis un mesaj premierului Viktor Orbán, în care a subliniat ”prietenia și apropierea sa față de poporul ungar”, a informat miercuri, partidul politicianului italian.

Matteo Salvini a scris acest mesaj după ce europarlamentarii FIDESZ au anunțat că vor părăsi Grupul parlamentar al Partidului Popular European din Parlamentul European în urma adoptării de către acest grup a modificării propriului statut. Potrivit portalului de știri affaritaliani.it, în locul europarlamentarilor FIDESZ candidează tocmai formațiunea condusă de Salvini, iar conform unor informații de presă, Liga planifică să se înscie în acest Grup parlamentar în săptămânile următoare. Prin intrarea în coaliția guvernamentală, condusă de Mario Draghi, Liga a dorit să își asigure, printre altele, apropierea sa de Partidul Popular European, așa cum a subliniat anterior și Giancarlo Giorgetti, consilierul politic al Ligii, mâna dreaptă a lui Salvini, actualul ministru pentru dezvoltare economică din Guvernul Draghi. Dacă Liga va adera Grupului parlamentar al PPE, al cărui membru este și partidul Forza Italia, condus de Silvio Berlusconi, atunci eurodeputații italieni vor fi în majoritate în Partidul Popular European. Potrivit speculațiilor presei italiene, FIDESZ se poate alătura Grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), al cărui președinte este Giorgia Meloni, liderul partidului de dreapta Frații Italiei (FdI). În urma refuzului partidului Frații Italiei de a face parte din Guvernul condus de Draghi, și intrării acestuia în opoziție, premierul Ungariei a pledat, într-o scrisoare adresată președintelui partidului FdI, pentru consolidarea relațiilor de cooperare între cele două formațiuni politice

Deputaţii Fidesz părăsesc grupul parlamentar al Partidului Popular European (PPE), după ce deputaţii din cadrul grupului au adoptat, în şedinţa de astăzi, modificarea statutului, a anunţat Kinga Gál, preşedintele delegaţiei Parlamentului European a Fidesz-KDNP, respectiv Tamás Deutsch, şeful delegaţiei PE Fidesz-KDNP, într-un comunicat transmis agenţiei ungare de presă MTI.

Kinga Gál şi Tamás Deutsch au spus că este regretabil şi
inacceptabil din punct de vedere politic faptul că, în timpul unei
epidemii care a însemnat moartea a mii de cetăţeni europeni în
fiecare zi şi care pune presiuni fără precedent asupra cetăţenilor
şi economiilor noastre, grupul PPE se apucă de manevre
administrative pripite şi limitează drepturile europarlamentarilor
prin intermediul unor reguli de suspendare discutabile.

Deputaţii Fidesz au adăugat că în timpul negocierilor şi-au
exprimat de mai multe ori contraargumentele juridice şi politice,
însă versiunea finală a amendamentului la statutul grupului PPE nu
a oferit un răspuns satisfăcător. Prin urmare, modificarea
statutului ar putea însemna imposibilitatea ca deputaţii Fidesz să
îşi exercite drepturile parlamentare.

În opinia celor doi politicieni, decizia democratică a celor
aproape două milioane de cetăţeni maghiari care şi-au exprimat
susţinerea pentru Fidesz la alegerile europene ar trebui respectată
pe deplin, în orice circumstanţe, iar drepturile reprezentanţilor
aleşi nu ar trebui restricţionate sau revocate în niciun fel.
Aceştia sunt convinşi că pedepsele de acest fel, cauzate de
divergenţele politice, reprezintă nişte măsuri antidemocratice şi
nu sunt demne de Partidul Popular European.

Guvernatorul republican al Texasului, Greg Abbott, a anunţat marţi renunţarea la obligativitatea de a purta mască şi redeschiderea totală a magazinelor şi restaurantelor, apreciind că al doilea stat ca populaţie din SUA are „mijloacele de a-şi proteja” populaţia de coronavirus, notează AFP conform Agerpres.

„De miercurea viitoare, toate magazinele şi restaurantele de orice tip pot deschide la 100% din capacitatea lor”, a afirmat guvernatorul într-un decret care „pune capăt purtării obligatorii a măştilor în tot statul” în vigoare din iulie 2020.

„Datorită progreselor medicale în domeniul vaccinurilor şi tratamentelor cu anticorpi, Texasul are acum mijloacele de a-şi proteja texanii de coronavirus”, a adăugat Greg Abbott.

Chiar dacă „COVID-19 nu a dispărut”, statul sudic „se află într-o situaţie mai bună” decât în octombrie, când capacitatea magazinelor şi restaurantelor a fost limitată la 75%.

„Acum este momentul să deschidem Texasul 100%”, a spus el în timpul unei vizite într-un restaurant din Lubbock, nord-vestul statului.