Categorie: Externe

Un român membru al echipajului petrolierului Mercer Street aflat în Marea Arabiei, în largul coastelor Omanului, a fost ucis într-un atac asupra navei, alături de un altul britanic, a anunţat vineri într-un comunicat compania israeliană Zodiac Maritime care administrează vasul, informează Reuters.

Anterior AFP a transmis că un petrolier fără încărcătură la bord a fost atacat joi în largul coastelor Sultanatului Oman. Potrivit site-ului de operaţiuni maritime britanice UKMTO, un organism de luptă împotriva pirateriei, subordonat Royal Navy, atacul a fost semnalat joi în jurul orei 18:00 GMT.

„Avem informaţii despre un atac împotriva unei nave comerciale în largul coastelor Omanului”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului britanic al Apărării, subliniind că serviciile sale din regiune „investighează cazul”.

Zodiac Maritime, cu sediul la Londra, confirmase pe Twitter „suspiciuni de piraterie” la bordul M/T Mercer Street.

În această săptămână, Uganda a distribuit echivalentul a aproximativ 25 de milioane de euro parlamentarilor săi pentru a-şi cumpăra maşini, stârnind un val de proteste în această ţară din Africa de Est, unde criza Covid-19 îi afectează puternic pe cei mai vulnerabili, informează sâmbătă AFP conform Agerpres.

Fiecare dintre cei 529 de parlamentari a primit 200 de milioane de şilingi ugandezi, echivalentul a aproximativ 48.000 de euro.

La 18 iunie, în faţa unor niveluri record de infecţie, preşedintele Yoweri Museveni a anunţat suspendarea călătoriilor şi închiderea şcolilor, a bisericilor şi a barurilor pentru cel puţin şase săptămâni.

Este inacceptabil ca un guvern să cumpere produse de lux pentru un grup restrâns din parlament, care continuă să primească un salariu lunar de peste 30 de milioane de şilingi (aproximativ 7.000 de euro), în condiţiile în care majoritatea populaţiei nu-şi permite să se hrănească”, a declarat sâmbătă pentru AFP Annet Nana Namata, director al Uniunii Apărătorilor Drepturilor Omului din Uganda.

Veniturile mici, pe care le are marea majoritate a populaţiei, variază adesea de la 100.000 de şilingi (24 de euro) pentru un muncitor la 280.000 de şilingi (64 de euro) pentru un profesor.

În opinia lui Moses Isooba, liderul Forumului Naţional al ONG-urilor din Uganda, care a vorbit despre un „faliment moral” al statului, suma debursată ar fi putut fi o donaţie de aproximativ 20 de euro „pentru peste 500.000 de persoane vulnerabile”.

Este un act ruşinos în condiţiile în care guvernul face apel la cetăţenii privaţi să contribuie la achiziţionarea de vaccinuri COVID-19″, a declarat el pentru AFP.

Confruntat cu furia de pe reţelele de socializare şi din mass-media, purtătorul de cuvânt al guvernului, Ofwono Opondo, a apărat decizia subliniind că parlamentarii au „dreptul la transport”, invocând o „tradiţie de lungă durată”.

Afganistanul şi-a rechemat duminică ambasadorul din Pakistan, invocând răpirea fiicei acestuia şi persistenţa ameninţărilor la adresa securităţii personalului diplomatic. Mai mulţi înalţi diplomaţi afgani aflaţi la post la Islamabad au fost rechemaţi de asemenea în ţară, relatează AFP şi Reuters conform Agerpres.

Sâmbătă, ministerul afgan de Externe l-a convocat pe ambasadorul pakistanez la Kabul pentru a-i transmite „proteste vehemente” după ce Silsila Alikhil, fiica ambasadorului afgan la Islamabad, Najibullah Alikhil, a fost răpită preţ de câteva ore de necunoscuţi, care au torturat-o. Pakistanul a anunţat că a întărit securitatea ambasadorului şi a lansat o anchetă.

MAE afgan a menţionat într-un comunicat că o delegaţie afgană va vizita într-un viitor apropiat Pakistanul „pentru a evalua” aceste probleme şi că ar putea fi luate „măsuri suplimentare”.

Relaţiile dintre cele două state învecinate sunt tensionate de mai mulţi ani, Kabulul acuzând Pakistanul că le-a acordat refugiu talibanilor, iar Islamabadul acuzând la rândul său Afganistanul că a închis ochii la atacurile lansate asupra sa de grupuri ostile de pe teritoriul afgan. În ultimele zile tensiunile s-au intensificat, prim vicepreşedintele afgan Amrullah Saleh acuzând între altele în social media armata pakistaneză că a acordat „sprijin aerian talibanilor în anumite zone”, acuzaţii dezminţite ferm de Islamabad.

Președintele Croației, Zoran Milanović, și-a încheiat vizita de trei zile în localitățile cu populație preponderent croată din Bosnia și Herțegovina, unde a discutat cu liderii politici croați și le-a promis sprijin în lupta lor pentru realizarea drepturilor politice, pentru asigurarea egalității în drepturi ale celor trei popoare constitutive din BiH.

„Această egalitate în drepturi a popoarelor constitutive nu este de decor, ci este pur și simplu o problemă de existență a croaților” – a declarat Milanović, adăugând că în Camera Popoarelor a Parlamentului BiH sunt alese persoane care nu sunt de etnie croată. Milanović a transmis că poporul croat nu este minoritar în BiH. „Acordul de Pace de la Dayton a fost ratificat și nu poate fi schimbat ușor” – a declarat Milanović, respingând criticile că prin declarațiile sale provoacă instabilitate în BiH și adăugând că declarațiile sale sunt bine intenționate. Milanović și-a exprimat speranța că poporul croat din BiH va lupta pentru respectarea drepturilor sale

Participarea foarte redusă a alegătorilor din stânga Nistrului face parte din politica generală a Rusiei față de aceste alegeri, și anume, Rusia nu a dorit ca Partidul Socialiștilor să câștige aceste alegeri, a declarat analistul Vladimir Socor la Radio Europa Liberă.

Fragment din interviu:

Europa Liberă: Se zice că greul abia începe. Dvs. cum vedeți această cale pe care trebuie s-o parcurgă noua guvernare în următorii 4 ani?

Vladimir Socor: „De acord, greul abia începe, deoarece dna Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate au preluat un stat falit, falimentar din toate punctele de vedere, nu numai strict economic, dar și din punctul de vedere al instituțiilor statului, din punctul de vedere al vulnerabilității, al insecurității statului și chiar un stat falimentar din punctul de vedere al conștiinței naționale și al securității statului. Rezultatul alegerilor a demonstrat că majoritatea cetățenilor nu s-au împăcat cu această stare de lucruri, deoarece anume dna Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate le-au oferit cetățenilor șansa de a scoate Republica Moldova din situația de stat falit. Este o însărcinare la care acum se înhamă Partidul Acțiune și Solidaritate și Președinția Republicii Moldova. Va fi foarte greu, dar ajutorul din partea Uniunii Europene va fi foarte important și-i va da posibilitate Republicii Moldova să se refacă.” (…)

Din fericire, PAS-ul are majoritatea absolută și nu are nevoie să recurgă la coaliții cu aceste două partide. Rusia rămâne cu unele pârghii de influență în Republica Moldova, printre altele, ceea ce au constatat și observatorii ruși chiar cu ocazia acestor alegeri, și anume faptul că o mare parte a populației are o atitudine prietenoasă față de Rusia. (…) Rusia rămâne un imperiu al răului, dar o parte bună a cetățenilor din Republica Moldova nu conștientizează acest fapt, ceea ce conferă Rusiei anumite rămășițe de pârghii de influență. Partidul Acțiune și Solidaritate și președinția vor fi obligate să țină seama de acest fapt și dna Maia Sandu deja a clarificat intențiile de politică față de Rusia. Anume dna Sandu și PAS-ul s-au abținut de la orice campanie electorală cu lozinci geopolitice. Ei sunt obligați să țină seama de interesele limitate, dar reale, pe care le are Republica Moldova în Rusia, și anume: accesul la piața rusă care, deocamdată, e practic blocat; interesele gastarbeiterilor moldoveni din Rusia și așteptările unei părți mari a electoratului din Republica Moldova ca relațiile cu Rusia să fie bune. Chiar cei care au votat pentru PAS, în marea lor majoritate nu doresc relații încordate cu Rusia.”

Europa Liberă: Ce evoluții admiteți că ar putea să se înregistreze pe dosarul transnistrean?

Vladimir Socor: „Problema Transnistriei a fost practic absentă din această campanie electorală. Nici PAS-ul, nici socialiștii, nici alte partide nu au ridicat problema Transnistriei, au pus-o deoparte. Și, într-adevăr, cred că au avut unele motive bine întemeiate. Conflictul din Transnistria care, repet, este un conflict interstatal, provocat de către Rusia pe teritoriul Republicii Moldova, nu-i un conflict local, este un conflict interstatal, această problemă nu poate fi rezolvată în viitorul apropiat în termeni care să corespundă intereselor Republicii Moldova.”

Europa Liberă: De ce?

Vladimir Socor: „Republica Moldova este încă prea slabă pentru așa ceva. Republica Moldova nu are capacitatea să absoarbă Transnistria, capacitatea instituțională, capacitatea politică. Nu are această capacitate și, mai presus de orice, Republica Moldova încă nici pe departe nu a devenit un stat de drept. A reintegra Transnistria în Republica Moldova, în condițiile în care în Republica Moldova nu există un stat de drept, condamnă Republica Moldova la domnia fărădelegii, nu la domnia legii. Asta ar însemna ca în Republica Moldova să pătrundă interesele Rusiei în mod direct, să pătrundă grupări de interese de pe malul stâng al Nistrului, care nu au nimic în comun cu interesele Republicii Moldova, înseamnă din nou tranzacționări, înseamnă din nou guverne de coaliție, înseamnă din nou blocaj. Atâta timp cât nu avem domnia legii în Republica Moldova, nu putem reintegra Transnistria. Aceasta nu înseamnă că trebuie să neglijăm problema…”

Europa Liberă: Credeți că se va schimba poziția Moscovei în funcție de culoarea partidului care a venit la putere în Republica Moldova în raport cu soluționarea problemei transnistrene? Adică, dacă au fost forțele pro-estice la putere și nu s-a identificat o soluție pentru criza transnistreană, acum, pe timpul guvernării Republicii Moldova de către PAS, s-ar putea găsi mai ușor o soluție?

Vladimir Socor: „Interesul fundamental al Rusiei este să nu rezolve problema, să mențină problema într-o stare nerezolvată, cu scopul ca o eventuală soluție să ducă la o paralizare internă a Republicii Moldova. Acesta este interesul Rusiei pe termen nedefinit, pe termen lung și chiar nedefinit, dar, în același timp, Rusia ar putea să coopereze la o rezolvare a problemei Transnistriei, dacă aceasta ar constitui un precedent pentru o rezolvare asemănătoare în Ucraina, și anume prin conferirea regiunii separatiste a unui statut special în cadrul Republicii Moldova sau în cadrul Ucrainei.

Rusia are interesul să stabilească acest precedent în Republica Moldova, dar o rezolvare în interesul Rusiei, nu în interesul Republicii Moldova. Ceea ce Republica Moldova poate și trebuie să facă este să oprească procesul de desuveranizare a Republicii Moldova pe malul stâng al Nistrului și, corespunzător, de suveranizare treptată a Transnistriei. Este procesul numit al „pașilor mici”, pe care l-am moștenit de la dl Steinmeier, ministrul de externe al Germaniei, actualmente președinte, și nu am reușit să-l stopăm din anul 2016 încoace. Este meritul dnei Maia Sandu că a spus că acest proces trebuie stopat atâta timp cât nu vedem în ce direcție ne duc „pașii mici”. De fapt, vedem, vedem în ce direcție ne duc, ne duc în direcția intereselor Rusiei și intereselor Tiraspolului. Deci, misiunea Republicii Moldova, a politicii Chișinăului în perioada următoare este să oprească „pașii mici” și să nu permită îndepărtarea continuă și legitimizarea Transnistriei pe termen lung, pas mic cu pas mic.”

Europa Liberă: Cum comentați participarea cetățenilor din stânga Nistrului la acest scrutin parlamentar anticipat și ce părere aveți despre votul etnic în cadrul acestor alegeri de duminică?

Vladimir Socor: „Participarea foarte redusă a alegătorilor din stânga Nistrului face parte din politica generală a Rusiei față de aceste alegeri, și anume, Rusia nu a dorit ca Partidul Socialiștilor să câștige aceste alegeri.”

Europa Liberă: Chiar credeți că atât de categorică a fost decizia Moscovei?

Vladimir Socor: „Categoric, Rusia nu a dorit ca Partidul Socialiștilor să câștige nici în alegerile prezidențiale din 2020.”

Europa Liberă: De ce nu și-ar fi dorit Rusia această victorie a partidelor de stânga?

Vladimir Socor: „Deoarece Rusia nu dorește să preia întreținerea economică a Republicii Moldova și nu dorește să-și complice și mai mult relațiile cu Occidentul, după complicațiile imense pe care le are cu Ucraina. Rusia nu dorește să apară încă o dată în postura de cuceritor, de restaurator al imperiului. După tot ce s-a întâmplat în Ucraina, Rusia dorește să rezolve tensiunile cu Occidentul, nu să adauge încă un dosar la conflictul dintre Rusia și Occident. Acesta este un considerent. Alt considerent este că Republica Moldova nu prezintă interes strategic pentru Rusia, spuneam adineaori că Rusia este un imperiu al răului și dorește să restabilească vechiul imperiu, dar Rusia nu urmărește această prioritate absolută în toate regiunile și în același timp. Rusia are o agendă graduală și Republica Moldova în această perioadă nu se numără printre prioritățile Rusiei. Dacă Rusia ar fi reușit să aducă la putere Partidul Socialiștilor sau o coaliție prorusă de stânga, Rusia ar fi fost obligată să preia întreținerea economică a Republicii Moldova. Rusia dorește să mențină Republica Moldova într-o zonă gri, cu o politică zisă multi-vectorială sau echilibrată, așa cum propunea dl Dodon, și să dea Uniunii Europene și, eventual, României să le transfere sarcina de a întreține economic Republica Moldova. Ceea ce dorește Rusia este să aibă un pachet de blocaj în sistemul politic al Republicii Moldova. Partidul Socialiștilor oferea un pachet de blocaj, să nu permită Republicii Moldova să meargă în mod consecvent spre Occident, dar să o mențină într-o mlaștină a politicii zise echilibrate, acesta era obiectivul Rusiei

Câteva zeci de congresmeni democraţi din Texas şi-au părăsit luni statul din sudul SUA pentru a împiedica adoptarea unei controversate legi electorale, dorită de majoritatea republicană din parlamentul texan, notează AFP conform Agerpres.

Legea din Texas autorizează arestarea parlamentarilor statului care sunt absenţi în timpul sesiunilor de vot şi aducerea lor în Parlament, cu forţa dacă este necesar. De aceea, aceşti congresmeni au decis să fugă cu avionul într-un loc unde poliţia din Texas nu are autoritatea de a acţiona.

„Eu şi colegii mei democraţi părăsim statul pentru a împiedica realizarea cvorumului şi pentru a torpila proiectul de lege de restrângere a votului în Texas”, a declarat într-un mesaj pe Twitter James Talarico, deputat democrat din Camera Reprezentanţilor a statului Texas.

Parlamentarul a afirmat că zboară la Washington şi, ulterior, a postat pe Twitter o fotografie care îl arăta la scara unui avion, alături de o altă membră democrată a Camerei Reprezentanţilor din Texas.

Rusia va „consolida factorul transnistrean ” dacă noul guvern al Republicii Moldova va alege să promoveze o linie antirusească, a declarat luni Leonid Kalaşnikov, preşedintele Comisiei pentru problemele CSI (Comunitatea Statelor Independente), integrarea eurasiatică şi relaţiile cu compatrioţii, într-un interviu acordat agenţiei de presă Interfax, comentând rezultatele alegerilor parlamentare anticipate desfăşurate duminică în Republica Moldova, câştigate la un scor categoric de formaţiunea proeuropeană Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS).

„Politica rusă faţă de Republica Moldova va depinde de puterea care a fost aleasă: dacă această putere se va îndepărta de Rusia atunci, desigur, vom acţiona în consecinţă. În special, vom consolida factorul transnistrean”, a avertizat Kalaşnikov, deputat din partea Partidului Liberal-Democrat al lui Vladimir Jirinovski (ultranaţionalist).

Totuşi, a recunoscut deputatul rus, „va fi din ce în ce mai dificil de făcut aceasta, întrucât Transnistria se află acum blocată între două state în esenţă ostile”.

În opinia sa, „declaraţiile conciliante ale PAS faţă de Rusia înaintea alegerilor se vor transforma în pro-Europa şi pro-NATO şi o revenire la scenariul utilizării forţei împotriva Transnistriei, iar ulterior o posibilă unire cu România”, notează Interfax în pagina sa web.

„Este tocmai ceea ce nu acceptă populaţia vorbitoare de limbă rusă şi găgăuză” din Republica Moldova, a spus el.

„Dacă (Maia) Sandu va duce – în continuare – o astfel de politică, camuflând-o abil sub masca unei pretinse cooperări cu Rusia, va rezulta un nou fiasco, prin care au trecut deja predecesorii săi, şi din păcate ţara nu va mai ieşi din această groapă”, a declarat deputatul rus în acelaşi interviu.

Cum se fură alegerile prin îngrădirea dreptului la vot: Milioane de cetățeni ai R. Moldova din diaspora, umiliți din nou de slugile Moscovei din instituțiile de peste Prut. Josnică, ticăloasă și revoltătoare este decizia Comisiei Electorale Centrale (CEC) de la Chișinău de a deschide doar 150 de secții de vot în diaspora, afirma pe facebook europarlamentarul PMP Eugen Tomac.

Este clar că CEC urmărește o agendă politică, în niciun caz interesul și dreptul cetățenilor din Republica Moldova de a vota. Oficial, peste hotare locuiesc în jur de 800.000 de cetățeni ai R. Moldova. În realitate sunt, firește, mult mai mulți, oameni care pun preț pe libertate și democrație și solicita asta, prin vot, și statului în care s-au născut. Încercarea de a-i reduce la tăcere pe cei incomozi regimului este o tactică veche, specifică regimurilor staliniste. Miza alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie este uriașă. Kremlinul încearcă prin orice mijloace să aibă cât mai mulți parlamentari în viitorul legislativ de la Chișinău. Eu sunt convins însă că românii din Republica Moldova și din diaspora vor ieși masiv la vot și vor utiliza fiecare secundă pentru a vota democrația, libertatea si apropierea europeană de România și lumea occidentală, mai spune Tomac.

Legea ungară care interzice „promovarea” homosexualităţii în rândul minorilor este o „ruşine” şi contravine „valorilor fundamentale ale UE”, a estimat miercuri preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, transmit AFP şi dpa.

„Le-am dat instrucţiuni comisarilor mei de resort să scrie o scrisoare autorităţilor ungare pentru a ne exprima preocupările în plan legal, înainte de intrarea în vigoare a legii” respective, a precizat şefa executivului european într-o întâlnire cu presa.

O declaraţie susţinută până acum de 15 din cele 27 de state membre ale blocului comunitar îndeamnă Comisia să ia măsuri împotriva Ungariei în legătură cu această lege, adoptată de parlamentul de la Budapesta săptămâna trecută şi care interzice punerea la dispoziţia minorilor de cărţi ori filme în care se face referire la altfel de orientări sexuale decât heterosexualitatea, precum şi portretizarea comunităţii LGBT ca fiind o parte normală a societăţii.

Declaraţia iniţiată de Belgia a fost semnată până acum de Olanda, Luxemburg, Franţa, Germania, Irlanda, Austria, Italia, Spania, Danemarca, Finlanda, Suedia şi cele trei republici baltice.

„Această lege face în mod evident discriminare între oameni pe baza orientării lor sexuale”, a conchis miercuri von der Leyen, asigurând că va „folosi toate puterile Comisiei pentru a garanta respectarea drepturilor tuturor cetăţenilor UE”.

Vicepreşedinta CE Vera Jourova a afirmat marţi că executivul european examinează controversata lege pentru a stabili „dacă şi cum încalcă dreptul european”.

Parlamentul Poloniei discută miercuri un proiect de lege care ar îngreuna recuperarea de către evrei a proprietăţilor confiscate de Germania nazistă şi păstrate de regimul comunist după război, ceea ce ar putea tensiona relaţiile Varşoviei cu Israelul şi Statele Unite, transmite Reuters conform news.ro.

Polonia avea una dintre cele mai mari comunităţi de evrei din lume până când a fost distrusă apropae în totalitate de nazişti în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Foştii proprietari evrei şi urmaşii acestora au făcut campanie pentru obţinerea de compensaţii, după căderea comunismului în 1989.

Polonia este singura ţară din UE care nu a legiferat restituirea proprietăţilor, în pofida apelurilor repetate din partea Statelor Unite.