Categorie: Economie

Spania va închiria companiilor private terenuri publice fără plata redevenţelor, cu condiţia ca firmele private să se angajeze să construiască şi să întreţină locuinţe sociale pe durata contractului de închiriere, a declarat marţi ministrul Transporturilor, Jose Luis Abalos, transmite Reuters conform Agerpres.

„Statul va pune la dispoziţie terenuri publice pentru concesionarea până la 75 de ani iar companiile private pot opta să construiască şi să închirieze locuinţe sociale”, a spus Abalos, care este responsabil şi de planificarea urbană. „În acest fel, redevenţa care se aplică în mod normal poate ajunge la zero”, a adăugat Abalos.

Autorităţile spaniole caută modalităţi prin care să rezolve criza locuinţelor, în contextul recesiunii provocate de coronavirus şi al ofertei reduse de locuinţe publice accesibile.

Parlamentul maghiar a adoptat vineri Bugetul Autorităţilor Publice Centrale ale Ungariei pentru anul 2021, anunță agenția maghiară de știri MTI.

În cadrul dezbaterii generale, ministrul ungar de Finanţe,
Mihály Varga, a spus: bugetul pentru anul viitor este un buget al
protecţiei economice, în cadrul căruia au fost menţinute resursele
dedicate sprijinirii familiilor cu copii, asigurării venitului
cuvenit pensionarilor, păstrării locurilor de muncă existente şi
creării unora noi, chiar şi în această situaţie în care trebuie
menţinută starea de alertă privind situaţia epidemiologică.

Deputaţii au votat cu 133 de voturi “pentru” şi 61 de voturi
“împotrivă”. Guvernul maghiar se aşteaptă la o creştere dinamică a
PIB-ului de 4,8%, la o inflaţie moderată de 3% şi un obiectiv de
deficit de 2,9% din PIB, care îndeplineşte criteriile de la
Maastricht. În 2021, datoria publică urmează să scadă la 69,3% din
PIB, faţă de nivelul de 72,6% estimat pentru sfârşitul anului
curent.

Unul dintre pilonii bugetului îl reprezintă fondul pentru
asigurări de sănătate şi apărare împotriva epidemiilor, care
include resursele necesare pentru protejarea populaţiei, pentru
apărarea împotriva epidemiei şi pentru funcţionarea sistemului
sanitar, în valoare totală de 2944 de miliarde de forinţi (8,3
miliarde euro).

Celălalt pilon important al bugetului este fondul pentru
protecţia economică, care oferă sprijinul necesar pentru
continuarea programelor dedicate protecţiei şi repornirii
economiei, pentru dezvoltări şi investiţii majore şi prioritare,
respectiv pentru măsurile legate de sprijinirea ocupării forţei de
muncă, în valoare totală de peste 2600 de miliarde de forinţi (7,4
miliarde euro).

În lege, fondul subvenţiilor UE pentru lupta împotriva
epidemiilor apare cu sumă zero, acesta fiind destinat primirii unor
subvenţii care ar putea sosi din partea Uniunii Europene.

Anterior, ministrul Finanţelor din Ungaria a spus că, în 2021,
fiecare dintre domeniile prioritare va putea beneficia de mai multe
resurse, astfel că, anul viitor, pentru sprijinirea familiilor vor
fi disponibili aproape 2295 de miliarde de forinţi (6,5 miliarde
euro), ceea ce înseamnă o creştere de 67 de miliarde de forinţi
faţă de anul acesta. Va fi menţinut sistemul de impozitare special
al familiilor, va fi majorată indemnizaţia pentru îngrijirea la
domiciliu, va fi crescută capacitatea grădiniţelor şi creşelor.

Mihály Varga a mai spus că în 2021 pentru educaţie vor fi
cheltuiţi aproximativ 2030 de miliarde de forinţi (5,7 miliarde
euro), ceea ce înseamnă o creştere de 78 de miliarde de forinţi
faţă de anul curent. Anul viitor, pentru salariile personalului din
sistemul public vor fi asiguraţi 4477 de miliarde de forinţi (12,7
miliarde euro), ceea ce înseamnă cu 387 de miliarde de forinţi mai
mult decât anul acesta.

În 2021, cheltuielile fondului pentru pensii au fost stabilite
la 3915 miliarde de forinţi (11,5 miliarde euro), ceea ce înseamnă
cu aproape 330 de miliarde de forinţi mai mult decât în 2020. Va fi
reluată cea de-a 13-a pensie, astfel în luna ianuarie vârstnicii
vor primi încă o pensie în plus faţă de cea din luna curentă, lucru
pentru care au fost alocaţi 77 de miliarde de forinţi de la buget.

În 2021, administraţiile locale vor primi aproximativ 860 de
miliarde de forinţi, ceea ce înseamnă cu aproape 120 de miliarde de
forinţi mai mult decât în acest an. În acelaşi timp, plata
contribuţiei de solidaritate va fi extinsă şi asupra
administraţiilor locale cu o putere fiscală mai mică, astfel că din
această sursă sunt preconizate venituri de 165 de miliarde de
forinţi, faţă de cei 43 miliarde de forinţi care au fost prevăzuţi
pentru acest an.

Anul viitor, sprijinul acordat mass-mediei publice va creşte la
97 de miliarde de forinţi (276,3 milioane euro), faţă de cei 75
miliarde de forinţi de anul acesta.

Situație inadmisibilă la Târgu-Mureș: Somnul NAȚIUNII naște monștri! În urmă cu ceva vreme, pledam hotărât în Parlamentul României pentru o lege care să aducă pe rafturile marilor rețele comerciale, a supermarketurilor, în mod echilibrat și produse românești. A trecut legea iar mai apoi a început circul. Presiuni din toate direcțiile, că legea este discriminatorie, că favorizează împotriva normativelor europene produsele românești, că producătorii români nu sunt capabili să asigure consecvența și constanța aprovizionării, au început asalturi ale multinaționalelor, avertizări din partea Uniunii Europene în privința declanșării procedurilor de infringement împotriva României. O întreagă tevatură…, a scris pe facebook președintele execuriv al PMP, deputatul Marius Pașcan,

CE SUSȚINE MARIUS PAȘCAN:
Legea deși adoptată de Parlament nu a fost niciodată respectată. Instituțiile statului român s-au plecat „ghiocel”, unii funcționari publici ai statului își demonstrează „vitejia” doar la revendicări salariale, în rest nu au nicio treabă cu datoria pentru a asigura respectarea normativelor privitoare la protejarea producătorilor români. Astfel, legea a devenit inutilă. În acest context, din păcate, România a devenit o țară care exportă materie primă și importă tot mai multă hrană. Consider că este inadmisibil ca, într-o țară considerată eminamente agrară, să se înregistreze importuri masive de produse alimentare. România a înregistrat în 2019 un deficit de 1,225 miliarde de euro în comerțul cu produse agroalimentare, în creștere cu peste 8% față de 2018.

În acest an, Parlamentul a adoptat Legea nr. 28/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare. Această lege, adoptată în temeiul unui proiect inițiat de un senator PNL, proiect amendat substanțial în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, pe baza consultărilor cu Comisia Europeană, a eliminat sintagmele carne românească, produs românesc, care sunt pietrele de temelie pentru protejarea producătorilor români de produse alimentare.

Mai mult, a înlocuit lanțul scurt de aprovizionare (lanț de aprovizionare care implică un număr limitat de operatori economici angajați în activități de cooperare și de dezvoltare economică locală, precum și relații geografice și sociale strânse între producători, procesatori și consumatori) cu parteneriatele directe (relația comercială directă dintre comerciant și cooperativele agricole, asociațiile de producători agricoli, societățile comerciale agricole de producție, producători agroalimentari și distribuitori, între care se încheie un contract comercial pentru minimum 12 luni), metodologia de desfășurare a parteneriatelor directe urmând a se aproba prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.

O parte din obligațiile impuse comercianților au fost transformate în drepturi de noua lege. Astfel, aceștia pot acorda, prin înțelegerea părților, spații distincte de expunere și semnalizare la raft pentru fiecare produs alimentar, în funcție de țara de origine, fără a mai fi obligați să acorde spații distincte produselor românești. Comercianții pot organiza evenimente de promovare a produselor alimentare în general, fără a mai fi obligați să organizeze evenimente de promovare a produselor românești.

Noua lege a eliminat reglementarea etichetei pentru carnea comercializată pe teritoriul României. Mențiunile care anterior erau obligatorii – țara de origine a animalului, animal născut în țara, animal crescut în țara, animal sacrificat în țara, marca de sănătate/identificare și denumirea operatorului economic, animal tranșat în țara, marca de identificare și denumirea operatorului economic – au devenit istorie. Din păcate, Legea nr. 28/2020 a fost promulgată de Președintele Klaus Iohannis, de data aceasta fără a sesiza Curtea Constituțională.
În consecință, a devenit istorie protejarea în temeiul legii a producătorilor români de produse alimentare. Iată unde conduce o astfel de aberație și situație. Am fost sesizat că, în „Carrefour”, la Târgu-Mureș, produsele alimentare provenite din Ungaria au un regim preferențial, sunt promovate fiind însoțite masiv de simbolurile drapelului statului ungar. Cele românești parcă nici nu ar exista. Cetățeni revoltați au sesizat că la respectivul supermarket se promovează agresiv produsele altor țări în detrimentul celor românești. Niciun produs românesc nu beneficiază de o asemenea promovare. Treziți-vă din nepăsare, blazare și letargie, funcționari ai statului, faceți-vă datoria!
Oameni buni, somnul națiunii naște monștri! PMP va readuce pe ordinea de zi a Parlamentului o propunere legislativă pentru protejarea reală a producătorilor români de produse alimentare.

Compania energetică controlată de statul ungar MVM Zrt. analizează mai multe achiziţii în statele din Balcani şi în domeniul energiilor regenerabile, înaintea unei posibile oferte publice iniţiale, a declarat luni directorul general Gyorgy Kobor într-un interviu acordat Bloomberg, transmite Agerpres.

Această companie, care deţine active variind de la energie nucleară la depozite de gaze naturale, vrea să ajute Guvernul condus de Viktor Orban să îşi pună la punct legături energetice de la Marea Adriatică şi până la Marea Neagră. Printre noile proiecte susţinute de Budapesta se numără gazoductul TurkStream şi parteneriate cu Serbia şi Cehia.

„Am atins o limită de mărime în Ungaria şi de aceea ţintim spre o prezenţă regională”, a declarat Gyorgy Kobor.

Echipa managerială de la MVM vrea să fie gata pentru o listare la bursă în 2022, atunci când ar putea deveni a doua mare companie din Ungaria, în funcţie de cifra de afaceri, după grupul petrolier Mol Nyrt. Printre achiziţiile făcute în Ungaria de MVM se numără preluarea unor unităţi ale grupului german E.ON SE şi o termocentrală pe cărbune neprofitabilă deţinută de Lorinc Meszaros, prietenul din copilărie al premierului ungar Viktor Orban.

În interviul acordat Bloomberg, directorul MVM a spus că Serbia este o poartă important de intrare spre pieţele din Bosnia Herţegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Bulgaria. Pe lângă ţările din Balcanii de Vest, România şi Cehia se numără printre ţările cu posibile ţinte de preluare pentru MVM.

Gyorgy Kobor nu a dorit să comenteze informaţiile potrivit cărora MVM se numără printre firmele care au făcut oferte pentru activele din România are grupului ceh CEZ. În schimb, Kobor a spus că proiectele de gaze ale României din Marea Neagră ar putea fi o modalitate pentru MVM să diversifice sursele de aprovizionare cu energie ale Ungariei. Compania a semnat un contract pe termen lung pentru trei miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an şi aşteaptă debutul producţiei de gaze în Marea Neagră.

În 2019 veniturile MVM au crescut cu 5% până la 1.800 miliarde forinţi (5,7 miliarde de dolari) iar profitul net s-a dublat până la 54,2 miliarde de forinţi.

Turcia şi China investesc în infrastructura de transport a Serbiei pentru ca traficul de mărfuri dinspre Asia să ocolească România, a declarat, luni, şeful grupului de lucru pentru Infrastructură din cadrul Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR), Ion Lixandru, în şedinţa plenară a celei mai mari organizaţii patronale din ţară, transmite Agerpres.

„De ceva timp, noi nu ne mai vedem cu vecinii noştri (Bulgaria, n.r.), şi consider că faţă de Grupul de la Vişegrad o deschidere din nou a relaţiilor cu Bulgaria ar însemna un plus pentru noi, pentru că avem Dunărea. Noi vrem s-o dragăm, însă bulgarii nu vor, avem posibilitatea să ne ducem către Asia şi să aducem Asia prin România, pentru că acum o mare parte din transport se face prin Serbia. Turcii, chinezii investesc în infrastructura din Serbia tocmai pentru a ocoli România, ceea ce nu este în regulă. Cred că Moldova o să vină şi ea în Uniunea Europeană, dar cred că exact cum bulgarii au nevoie de Balcanii de Vest, noi avem nevoie de Moldova. Dar numai împreună cu bulgarii putem intra în Schengen, Schengen care ne-ar aduce mai multe avantaje decât toate autostrăzile şi trenurile rapide şi liniile de avioane, pentru că încă blocăm marfă şi pasageri şi frontierele de sud cu Bulgaria şi de vest cu Ungaria între 6 şi 24 de ore. Ca să nu mai spun ce ar însemna acest lucru pentru turism şi toată colaborarea care ar putea fi între România şi Bulgaria şi pe industria alimentară – ei sunt foarte buni cultivatori, noi avem zone de procesare”, a afirmat Ion Lixandru.

Reprezentantul Coaliţiei pentru Dezvoltarea României a propus realizarea unei hidrocentrale pe Dunăre, pentru creşterea cooperării regionale dintre România şi Bulgaria.

„Se poate lucra transfrontalier, se pot deschide investiţii pe Dunăre – şi un proiect pe care vi-l propun ar fi reluarea discuţiilor pentru o hidrocentrală pe Dunăre, care să aibă capacitatea să şi reprezinte infrastructură de cale ferată şi ar lega Sofia de Bucureşti. Nu numai că ar lega Sofia de Bucureşti, ci ar lega Salonicul şi Atena şi toată zona de sud. Să nu uităm că Balcanii sunt cam izolaţi şi din punct de vedere al securităţii pe Dunăre şi pe Marea Neagră. Sunt multe lucruri care pot deveni mult mai atractive dacă, împreună cu bulgarii, am fi o contrapondere a ţărilor de la Vişegrad, care îşi apără foarte bine interesul”, a precizat Ion Lixandru.

de Adrian Câciu, economost, preluare facebook

Resetarea statului începe cu falimentul său?

Nu exista nici o scuză economică în nici o teorie economică și în nici un fel de practică economică să te împrumuți la nesfârșit în timp ce renunti la veniturile fiscale.
Daca era o companie, aceasta era deja în faliment.
Așa, cineva a venit ca un fel de geambaș la stat și pe de o parte renunta la a încasa arieratele pe care statul le are de încasat, pe de altă parte nu încaseaza veniturile curente, nu diminueaza evaziunea fiscala(peste 6 mld euro pe primele 4 luni jumatate), nu colecteaza TVA, mareste gap-ul de TVA platind TVA fara control (stiind ca cea mai mare evaziune o avem la TVA), iar pe de alta parte asigura cheltuielile statului pe datorie, fără să facă nici restructurarea lor si nici realocarea sumelor supradimensionate disponibile prinse in buget.

În sase luni jumatate, cineva care ocupă temporar un portofoliu de finanțe a facut împrumuturi de 74,4 miliarde lei(cu tot cu împrumutul de azi).
Echivalentul unui necesar de finantare pe un an întreg din cei anteriori.
Fiecare leu imprumutat este purtător de dobândă.
Dobândă care adauga la cost.
Circa 3,34 miliarde/an este doar dobânda aferentă acestor împrumuturi.

Dobândă și capital pe care le vor plati copiii nostri.

Pentru ca cineva s-a imprumutat in numele lor fara sa tina seama de nici o regula de prudență economico-financiară.
E ca la poker. E all-in.

Și măcar dacă ar fi făcut-o cu folos.
Toate aceste împrumuturi nu au ca finalitate decat externalizare de bani de la stat la privat, fără să rămână nimic în urmă: o autostrada, un spital etc.
Macar daca banii ar fi ajuns la cetateni sa poata avea o viata decenta.
Asa, pensii nu, pensie minima nu, alocatii nu, stimulente pentru angajatii din privat, nu, salariul minim de tot râsul…..
Pe ce se risipesc banii?
Cât din banii imprumutati pleacă în străinătate prin intermediul suveicilor economice?

Si de ce imprumutam ca să risipim?

74,4 miliarde lei.
Pensia românilor pe un an!
Împrumutată în sase luni jumătate.

E grav!
Nu e grav!
E strigator la cer, e calea sigura spre faliment.
Inclusiv Consiliul Fiscal spune chestiunea asta.

7% din PIB. Pe datorie!

Asta nu e economie.
Este un dezechilibru macroeconomic istoric negativ.
Este un record de coșmar!

O greseala fundamentala care pune in genunchi bugetul de stat si generatiile viitoare.

Stiti secretul? Daca statul nu va putea returna imprumuturile, creditorii ii vor executa resursele: gaz, petrol, minereuri, pamant.

Cum poti sa risti bogatia tarii in asa hal?

de Adrian Câciu, economist. preluare faacebook

Începând de vineri, 15 mai, fiecare persoană care merge la cumpărături și/sau cu mijloace de transport în comun va trebui să cheltuiască, în medie, 180 lei pe lună pentru achiziția de măști de protecție.

Asta echivaleaza cu o scădere a puterii de cunparare cuprinsă între 5,9%(pentru persoanele cu venituri la nivelul salariului mediu) si 13,8% pentru cei cu salariul minim(peste 1,7 milioane persoane).
Pentru pensionari, costul reprezintă o scadere a puterii de cumpărare cu peste 16%.

Cu alte cuvinte, degeaba scade inflatia, daca impui costuri suplimentare populatiei.
Oamenii sărăcesc!

Vrei sa impui o masura ca stat? Susține-o și asigură gratuit măștile. Oamenii cotizează lunar la asigurari de sănătate si nu beneficiază, în marea lor majoritate, de nici un serviciu medical pentru că nu au nevoie.

Așa se induce criza.
Întâi somaj tehnic încurajat de stat pe bani putini apoi costuri cu măștile.
Grav!

La asta adaugi crearea inflatiei ulterioara prin costuri la antreprenori.
Daca vor crește costurile cu 10% pe materiale sanitare și dezinfectanți, aceste costuri se vor regăsi în prețuri. Care vor crește proportional.

Și uite cum îți bagi inflatia în casă, ceea ce inseamna o noua scadere a puterii de cumpărare doar pentru că ai mentalitate de sanepid.

E și mai grav!

Prețul produselor de panificație va crește cu peste 25% în următoarea lună și multe fabrici construite cu fonduri europene vor fi închise, în lipsa unui plan concret la nivelul Guvernului care să prevadă, printre altele, acordarea de sprijin financiar pentru micii fermieri din sectorul legumicol, credite fără dobândă pentru materia primă și salariile angajaților din industria alimentară, eliminarea taxelor aferente salariilor angajaților pe o perioada de minimum 6 luni, susțin federațiile din industria de profil, transmite Profit.ro.

Acestea arată că seceta și pandemia de COVID 19 au afectat grav culturile agricole pe suprafețe ce depășesc 3 milioane de hectare și reclamă că România importă 95% din pui din Polonia, riscul infestării cu gripă aviară și salmonela fiind iminent.

Este cerută intervenția Guvernului și pentru a pune capăt „abuzurilor practicate de supermarketuri”, arătându-se, de exemplu, că prețul cărnii de pasăre la poarta abatoarelor a scăzut cu 30%, dar această scădere nu se reflectă și la raft în supermarket.

Miniştrii de Finanţe din zona euro au ajuns vineri la un acord privind detaliile împrumuturilor ieftine pe care blocul le va oferi ţărilor afectate de pandemia de coronavirus (COVID-19), arată un document al UE consultat de Reuters, transmite Agerpres.

Acordul ar fi în valoare de 240 miliarde euro.

„Am ajuns astăzi la un acord privind condiţiile şi caracteristicile ‘Sprijinului pentru depăşirea criza pandemiei’, disponibil tuturor statelor membre ale zonei euro, echivalentul a 2% din PIB-ul respectivelor state membre”, se arată în declaraţia comună a Eurogrupului.

Mai multe țări au cerut un plan de până la 2000 miliarde euro garantați prin eurobonduri,

„În funcţie de finalizarea procedurilor naţionale, ne aşteptăm ca Board-ul guvernatorilor ESM să adopte o rezoluţie care să confirme acest acord, înainte de 1 iunie 2020”, informează oficialii, referindu-se la Mecanismul European de Stabilitate (ESM – fondul de salvare al zonei euro).

Şi ministrul francez de Finanţe, Bruno Le Maire, anunţase vineri pe Twitter că miniştrii de Finanţe din zona euro au ajuns la un acord privind o linie de creditare de 240 miliarde de euro, care va fi disponibilă de la 1 iunie.

Prim-ministrul Ludovic Orban a declarat, luni, că încasările la bugetul statului au fost mai mari decât ceea ce se anticipa, susţinând că acest lucru se datorează şi măsurilor economice adoptate de Guvern.

„Am permis toate acele activităţi economice necesare pentru economie şi a căror restricţie ar fi putut afecta economia foarte grav. Faţă de previziunile unor analişti privitor la căderea economică, lucrurile stau mai bine decât ne aşteptam. Ne-am uitat inclusiv pe încasările la bugetul de stat, la bugetul asigurărilor sociale de stat şi la bugetul de sănătate. Scăderile sunt mai mici decât previziunile care au fost făcute. Acest lucru se datorează şi măsurilor economice pe care le-am adoptat. Pe lângă susţinerea investiţiilor, am încercat să luăm măsuri prin care să asigurăm cât mai multe lichidităţi în companii: aducerea la zi a rambursării TVA”, a afirmat Orban, în cadrul unei conferinţe de presă.