Categorie: Economie

Creşterea preţurilor la gaze naturale pe piaţa angro din Europa încurajează din ce în ce mai multe companii de utilităţi să facă trecerea la cărbune pentru a genera electricitate, tocmai într-un moment în care regiunea încearcă să elimine combustibilul poluant, transmite Reuters conform Agerpres.

Deşi atât preţul cărbunelui cât şi cel al certificatelor de poluare au crescut în ultimele luni în Europa, aceste creşteri sunt mai mici comparativ cu explozia preţurilor la gaze naturale, astfel că balanţa costurilor pe termen scurt se înclină spre utilizarea cărbunelui pentru a produce energie electrică.

Preţul de referinţă la certificatele de poluare tranzacţionate în cadrul schemei ETS s-a dublat de la începutul anului iar cotaţiile futures la cărbune au înregistrat şi ele o creştere de peste 100%. Cu toate acestea, cotaţiile la gaze pe piaţa angro din Olanda sunt de aproape patru ori mai mari în prezent comparativ cu situaţia de la începutul anului.

În ultimii doi ani costurile pentru termocentralele pe gaze naturale au fost mai mici decât pentru termocentralele pe cărbune, dacă sunt incluse şi costurile cu certificatele de poluare, însă acest lucru s-a schimbat începând din luna iulie a acestui an.

În Germania, această modificare a diferenţei între costul operării termocentralelor pe cărbune şi cel a termocentralelor pe gaze naturale a determinat o utilizare mai mare a lignitului, un combustibil care în mod tradiţional este o sursă ieftină de combustibil dar care în ultimii ani a fost scos de pe piaţă de creşterea costurilor cu certificatele de poluare. În trimestrul al treilea al acestui an, lignitul şi huila au fost responsabile în Germania pentru o producţie de electricitate combinată de 35,1 Terawaţi oră, comparativ cu 28 TWh în al doilea trimestru al acestui an şi 29,3 TWh în trimestrul al treilea al anului trecut, arată datele publicate de institutul german ISE Fraunhofer.

În Marea Britanie, creşterea preţurilor la gaze naturale a determinat o trecere la petrol, în condiţiile în care cărbunele are o pondere de doar 2% în mixul energetic iar ţara riscă să se confrunte cu probleme în aprovizionarea cu electricitate la iarnă.

„Tranziţia electricităţii se întâmplă dar nu cu urgenţa cerută: emisiile merg în direcţia greşită”, spune Dave Jones, director la centrul de reflexie Ember.

În următoarele trimestre, cărbunele şi lignitul ar urma să rămână mai convenabile în mixul combustibililor decât gazele naturale, susţine Silvia Messa, analist la firma de consultanţă energetică Volue.

Preţurile la electricitate pentru perioada următoare în Germania şi Franţa s-au dublat în acest an, ceea ce a provocat discuţii cu privire la intervenţia pe piaţă pentru a stabiliza preţurile pentru consumatori.

Unii critici au dat vina pe sistemul de tranzacţionare a certificatelor de poluare pentru creşterea preţurilor la electricitate, şi au făcut un apel pentru eliminarea efectului schemei de tranzacţionare a emisiilor asupra pieţei energetice. Cu toate acestea, analistul Marcus Ferdinand crede că actuala tranziţie de la gaze la cărbune este doar o problemă de flexibilitate pe termen scurt şi nu ceva care se datorează sistemului de tranzacţionare a certificatelor de poluare

de Bogdan Tiberiu Iacob, preluare Inpolitics

Ministrul Finanțelor, Dan Vîlceanu, s-a dovedit azi incapabil să prezinte ziariștilor informații despre datoria externă a României, scuzîndu-se că nu are cifrele solicitate pe motiv că are doar o lună în funcție. O afirmație gravă, care ar trebui să-l coste funcția, dintr-un motiv simplu: conform legii finanțelor publice, azi e ultima zi în care ministerul Finanțelor poate trimite Guvernului proiectului de buget pe anul viitor, iar acesta nu poate fi elaborat fără să țină cont de cifrele privind datoria externă și ponderea ei din PIB.

Legea finanțelor publice prevede clar:

Transmiterea proiectului de buget la Guvern şi Parlament/Raportul anual la buget 
Art. 35. – (1) Ministerul Finanţelor Publice, pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite şi a bugetului propriu, întocmeşte proiectele legilor bugetare şi proiectele bugetelor, pe care le depune la Guvern până la data de 30 septembrie a fiecărui an.(s.n.) 
(2) Proiectul legii bugetului de stat este însoţit de un raport privind situaţia macroeconomică pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget şi proiecţia acesteia în următorii 3 ani. Acest raport va cuprinde un rezumat al politicilor macroeconomice în contextul cărora au fost elaborate proiectele de buget, precum şi strategia Guvernului în domeniul investiţiilor publice.
(3) Raportul şi proiectele legilor bugetare anuale vor exprima politica fiscal-bugetară a Guvernului, precum şi alte informaţii relevante în domeniu.
(4) După însuşirea de către Guvern a proiectelor legilor bugetare şi de buget, prevăzute la alin. (1), acesta le supune spre adoptare Parlamentului cel mai târziu până la data de 15 octombrie a fiecărui an.(s.n.)

Proiectele de buget întocmite de ministerul Finanțelor nu pot fi elaborate fără informații precise despre datoria publică a țării și ponderea ei în PIB. Pentru că există ceva în legislație care poartă numele de cadru fiscal-bugetar și care este o prezentare sintetică a principalilor indicatori bugetari, atât pe partea de venituri, cât şi pe cea de cheltuieli, incluzînd o descriere agregată a politicii fiscal-bugetare. Proiectele de buget se elaborează în acest cadru, iar el cuprinde și datoria publică a țării, calculată conform metodologiei UE, așa cum prevede legea 69/2010 a responsabilității financiar-bancare.

Azi, am aflat din gura ministrului de Finanțe, care mai are termen pînă diseară, teoretic, să trimită proiectul bugetului de stat către guvern, că el habar n-are de cuantumul datoriei externe.
Dacă nu are habar tocmai în această zi-limită, înseamnă că nici vorba ca legea să fi fost respectată și proiectul de buget transmis executivului.

Pentru că, foarte probabil, el nici nu a fost elaborat, încă. Deși, tot legea spune că bugetul trebuie transmis Parlamentului spre adoptare pînă pe 15 octombrie.

În 9 februarie 2019, Dan Vîlceanu posta pe Facebook:

”România este strivită sub avalanșa de prostie și incompetență a guvernului PSD-ALDE. 
Bugetul este pus în dezbatere cu o întârziere fără precedent, nu răspunde nevoilor României, are o mulțime de elemente de neconstituționalitate, iar acum iată că inclusiv procedura de adoptare a lui nu respectă legea”.

Anul trecut am avut o uriașă întîrziere în adoptarea bugetului, dar guvernanții s-au ”scos” grație unei prevederi legale salvatoare care spune că, în anii cu alegeri parlamentare, bugetul e prezentat după învestirea noului guvern.

Anul acesta nu avem alegeri.
Cu ce scuză vor mai veni finanțiștii Cîțu și Vîlceanu

Gospodăriile din Budapesta au plătit în august cel mai scăzut preţ la energie în rândul capitalelor din UE, a anunţat miercuri Autoritatea de reglementare în domeniul energiei şi utilităţilor publice din Ungaria (HEA), transmite MTI conform Agerpres.

Cel mai mic preţ din UE, de 10,63 euro pentru 100 kWh (kilowat-oră) de electricitate în august, a fost plătit de locuitorii capitalei Ungariei. În rândul oraşelor verificate de HEA, Budapesta este întrecută doar de Belgrad (Serbia), cu 8,11 euro pentru 100 kWh.

Cea mai scumpă electricitate este în Copenhaga (33,82 euro pentru 100 kWh), Berlin (33,55 euro pentru 100 kWh) şi Londra (27,81 euro pentru 100 kWh),

La gaze naturale, gospodăriile au plătit în Budapesta 2,87 euro/100 kWh în august, cel mai ieftin în rândul capitalelor din UE, cel mai scump fiind în Stockholm (22,33 euro/100 kWh), Copenhaga (12,38 euro/100 kWh) şi Amsterdam (10,99 euro/100 kWh).

Péter Szijjártó, ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior, a declarat Ungaria are un mare obiectiv naţional
pentru acest an: dacă creşterea economică va ajunge la 5,5%, tuturor familiilor care cresc acum copii li se va restitui impozitul pe venit achitat anul acesta.

La evenimentul care a avut loc în vechea clădire istorică a
parlamentului, a vorbit şi preşedintele Parlamentului Slovaciei,
Boris Kollár, care a subliniat necesitatea respingerii migraţiei
ilegale şi importanţa politicilor axate pe familie. Acesta a
subliniat că migraţia ilegală reprezintă o acţiune ilegală care nu
poate sta la baza stabilirii legale pe teritoriul unei ţări, iar în
acest context, trebuie făcută diferenţa între ajutor şi
iresponsabilitate, altfel, într-o zi, oamenii de aici vor trebui să
fugă din propria ţară.

Succesul negocierii PNRR nu e dat de simpla aprobare, ci mai ales de condițiile agreate. Corespondenta cu Comisia Europeana, începând cu luna iunie, a fost secretizata pe motiv ca erau negocieri in curs. Atât timp cat premierul anunță furtunos aprobarea, nu vad de ce clauzele de atragere a banilor din PNRR sa ramana secretizate. Domnul Citu declara recent, aflat in vizita in Teleorman, ca nu crede ca a exista vreun premier mai transparent ca el. Așadar, când vom putea consulta pe site-ul Guvernului clauzele pe care le conține forma finala a PNRR? Sper ca nu dupa aprobarea finala ca sa nu pună o tara întreaga in fata faptului împlinit…PNRR, in forma in care urmează sa fie aprobat de Comisia Europeana are una dintre cele mai consistente anexe de conditionalitati raportat la celelalte state membre, afirmă pe Facebook fostul ministru liberal al Finanțelor, Alexandru Nazare.

Avem de îndeplinit peste 500 de “milestone-uri” si “target-uri” ca sa putem atrage toti banii din granturi si împrumuturi.Un alt aspect omis permanent de premier in graba de a capitaliza la congresul PNL, pe baza aprobării PNRR, este faptul ca validarea PNRR de către Comisie este doar un pas intermediar. PNRR-ul Romaniei va fi considerat aprobat numai dupa validarea sa in unanimitate de către consiliul miniștrilor de finante (ECOFIN), asta dupa ce va trece de COREPER (Consiliul Reprezentanților Permanenți) , FICO(Grupul de lucru al consilierilor financiari) si EFC (Comitetul Economic si Financiar).Numai atunci Romania va avea acces la avans, mai afirmă Nazare.

La doar patru ani după falimentul Astra Asigurări şi Carpatica, o companie care încaseaza prime de aproape 500 mil euro şi plăteşte daune de 270 milioane de euro în 2020 se dovedeşte falimentară. Se spune că ar fi prezentat documente false privind existenţa unor conturi de câteva zeci de milioane de euro la o bancă elveţiană. De patru ani tot prezintă ASF-ului aceste conturi şi abia acum ASF a descoperit. Dupa ce a aşteptat vreo şase luni un investitor iluzoriu despre care nimeni nu ştia nimic, vine dezastrul.Când vrei sa deschizi un cont de 1 leu la o  bancă, eşti întrebat unde lucrezi, cât câştigi, daca ai legaturi cu sau eşti persoana publică. 50 de întrebări. Reguli de prudenţialitate, aşa cere BNR-ul, ţi se spune. Când primul asigurător din România, despre viabilitatea căruia existau semne de întrebare încă din 2017, vine şi prezintă că are într-un cont la o banca elveţiană 50 milioane de euro, nu mai există prudenţialitatea BNR?, scrie Sorin Pîslaru în Ziarul Financiar.

CE MAI SUSȚINE SORIN PÎSLARU:

Toata lumea spune acum: nu-i nimic, dă guvernul o ordonanţă de urgenţă şi se preiau răspunderile celor 3 milioane de poliţe la Fondul de Garantare administrat de ASF. Serios? Dar Fondul de Garantare de unde are bani, din aer? Nu. Are din taxele suplimentare pe poliţele de asigurări. Acum daunele Astra şi Carpatica se plătesc din 1% pe fiecare primă de asigurare RCA. Mâine, pentru City probabil va fi nevoie de 5% din fiecare poliţă, pentru a acoperi daune şi garanţii de sute de milioane de euro.

SAFI, FNI, Bancorex, Bankcoop, Banca Religiilor, Banca Turco-Româna, Banda de Investiţii şi Dezvoltare, Banca Româna de Scont, Banca Populara Româna, Metropol, Grup As, Astra, Carpatica Asigurari. Acum City Insurance.

Salarii lunare de zeci de mii de euro la instituţiile care supraveghează sistemul financiar-bancar, de asigurări şi de pensii private. De ce? Păi ca se ne asigurăm ca vin oameni competenţi şi incoruptibili. Că nu avem SAFI, FNI, Bancorex, City Insurance… (…)

ASF trebuie desfiinţată cu totul, toată supravegherea trecută la BNR sau la altă instituţie capabilă se exercite un mandat interimar. Nu te poţi juca cu stabilitatea financiară a României. ASF are sub supraveghere piaţa pensiilor private, unde sunt sub administrare 20 miliarde de euro.

Dacă au trecut în patru ani de la 200 milioane de euro crahul Astra plus Carpatica Asigurări la unul de 500 de milioane de euro City Insurance ce facem? Îi aşteptăm să treacă la unul de un miliard de euro sau de 5 miliarde de euro cu pensiile care trebuie plătite  românilor peste 20-30 de ani?

Unde este Comitetul de Supraveghere Macro-Prudenţială? Unde sunt corifeii care povestesc cât de buni au fost timp de 30 de ani şi cât de neînlocuit sunt? Unde este BNR, ANAF, Oficiul de Spălare a Banilor, Curtea de Conturi, SIE, SRI, Parlamentul, Guvernul, Preşedintele? Oare ştiu oamenii ăştia că sunt plătiţi ca să nu ajungem la crahuri de 500 milioane de euro?

Ce aşeaptă? Falimentul unei ţări cu totul?

România se împrumută cu zeci de miliarde de euro pe an pentru refinanţarea datoriei publice şi a deficitului bugetar record azi – de 7% din PIB. Chiar în acest moment, pe Reuters şi Bloomberg scrie: cea mai mare companie de asigurări din România, cu 500 milioane de euro prime, în faliment. Aha, România. Dar pe piaţa bancară ce-o fi? Este bine supravegheată? Nu cumva vine şi pe acolo vreun faliment? Dar guvernul, are de unde să ramburseze datoriile deja făcute? Hmm. Ce să faci cu România, mereu instabilă…Ia să umblăm la rating… Ia să majorăm dobânzile…

Cazul City ar trebui să fie un moment zero. Toţi angajaţii, inclusiv membrii boardului, puşi să dea înapoi salariile din ultimii cinci ani şi să fie ţinuţi să acopere din propriile salarii dauna care va fi acoperit de cei 6 milioane de asiguraţi RCA.

Guvernul de la Madrid a adoptat marţi un pachet de măsuri de urgenţă pentru a reduce facturile mari la energie plătite de consumatori, printre aceste măsuri fiind şi recuperarea de către Guvern a mai multe miliarde de euro din profiturile extraordinare ale companiilor energetice şi plafonarea majorării preţurilor la gaze, transmite Reuters conform Agerpres.

Prin limitarea profiturilor pe care producătorii de energie hidro şi alte tipuri de energie regenerabilă le pot face ca urmare a majorării preţurilor la electricitate, Guvernul de la Madrid se aşteaptă să redirecţioneze aproximativ 2,6 miliarde de euro de la companii spre consumatori în următoarele şase luni.

Ministrul Energiei, Teresa Ribera, a anunţat într-o conferinţă de presă că măsura va rămâne în vigoare până la finele lunii martie 2022, când se aşteaptă ca preţul gazelor naturale să se stabilizeze odată cu scăderea consumului după vârful atins în perioada iernii.

În paralel, Spania va scoate la licitaţie un număr suplimentar de certificate de poluare în valoare de 900 milioane de euro în acest an, iar sumele strânse vor fi utilizate la reducerea facturilor consumatorilor.

Ribera a spus că măsurile incluse în „planul şoc” vor reduce, în medie, factura lunară a consumatorilor cu 22% până la finele anului.

Pentru a proteja consumatorii vulnerabili, Ribera a anunţat că interdicţia de a tăia de la reţea consumatorii pentru neplata facturilor va fi prelungită până la 10 luni, de la patru luni cât este limita actuală.

În condiţiile în care cererea ridicată de gaze naturale a fost responsabilă pentru cea mai mare parte a creşterii recente a preţurilor la electricitate în Europa, Spania a decis să plafoneze la 4,4% creşterea preţurilor reglementate în trimestrul al treilea, comparativ cu prognozele care arătau spre o majorare de 28%.

Ministrul Muncii, Raluca Turcanu, a confirmat că subvenția la gigacalorie va fi eliminată. Consecințele vor fi devastatoare pentru milioane de români, în condițiile în care prețurile la gaze și la energie electrică au explodat, transmite Evenimentul Zilei.

Subvenția la gigacalorie va fi eliminată de la începutul anului viitor, în plină iarnă.

Incompetenţa şi numirile politice de la vârful ASF şi-au arătat roadele. Deşi era de mult evident că nimeni nu va salva City Insurance, o schemă Ponzi de făcut bani din primele încasate de la românii care vor asigurări RCA cât mai ieftine, membrii boardului ASF şi directorii de sub ei, majoritatea fără studii de specialitate şi expertiză în domeniul asigurărilor, au tot lungit situaţia şi au ajuns într-o fundătură în care avem de a face cu cel mai mare faliment al pieţei de asigurări, mai mare decât al Astra Asigurări, scrie Ziarul Financiar.

City Insurance, cel mai mare asigurător de pe piaţa locală,cu venituri din prime brute subscrise de 400 mil. euro în 2020 şi 3 milioane de poliţe vândute, aşteaptă decizia Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), după ce acţionarul i3CP Holdings nu a adus cei 150 mil. euro ceruţi de ASF pentru restabilirea cerinţei de capital minim, potrivit informaţiilor transmise de ASF.

„Autoritatea de Supraveghere Financiară a fost informată de către Fondul de Garantare a Asiguraţilor (FGA), în calitate de administrator temporar al City Insurance S.A., că până la data de 6 septembrie 2021, ora 24:00, în conturile societăţii nu a fost efectuată nicio plată aferentă contravalorii acţiunilor subscrise de către acţionarul minoritar i3CP Holding BV, astfel încât nu sunt îndeplinite cerinţele privind resta­bilirea, în termenul de trei luni, a nivelului fondurilor proprii de bază eligibile care acoperă cerinţa minimă de capital (MCR), conform Deciziei A.S.F. nr. 714/03.06.2021“, a transmis ieri ASF.

Dacă nu se va ajunge la o soluţie şi acţionarii nu vor aduce banii necesari pentru restabilirea condiţiilor de capital minim, City Insurance riscă să devină al patrulea faliment de pe piaţa locală a asigurărilor, după falimentele Astra Asigurări din august 2015, Carpatica Asig din iulie 2016 şi CertAsig din iunie 2020. Unele surse vorbesc în piaţa asigurărilor că decizia de a retrage licenţa City Insurance ar fi stabilită, dar este nevoie de timp pentru elaborarea tuturor documentelor pentru a nu exista loc de atacare în instanţă. De asemenea, suma de 150 mil. euro reprezintă doar cerinţa pentru a restabili capitalul minim, dar, de fapt, necesarul de capital, care reprezintă daune de plată ale companiei, ar fi de peste 300 mil. euro, conform surselor citate.

Preţurile vor creşte foarte mult în toamnă, a declarat luni guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, prognozând o creştere a inflaţiei la 5,6%, de la 4,1% cât estimase anterior.

„Prognoza nu arată chiar frumos. După acest vârf care este deja în prezent, îl avem aici după noi, inflaţia care va fi anunţată peste 2 zile, sau mai degrabă după mine, ca să nu angajez pe mulţi colegi, va depăşi 5%, sau va fi în jur de 5%. Şi subliniez acest lucru pentru că de regulă când noi facem o prognoză la sfârşitul anului, să spunem va fi 5,6%, cum este şi aici, există tendinţa să se spună aşa: Banca naţională prognozează de acum înainte o inflaţia de 5,6%, preţurile vor creşte cu 5,6%, a spus Isărescu.