Categorie: Economie

Peste 3.000 de turiști vor opri în acest an în Drobeta Turnu Severin, de pe navele de croazieră care tranzitează Dunărea și vor vizita obiectivele turistice din municipiul nostru, anunțat primarul din Drobeta Turnu Severin, Marius Screciu (PSD) pe facebook.

Am semnat astăzi contractul, prin care concesionăm terenul din zona piciorului Podului lui Traian, către cel mai mare tour-operator de turism din țară – Karpaten Turism, pentru construirea unui ponton de acostare. Impreună cu preşedintele Consiliului Judeţean Mehedinţi, Aladin Georgescu, am făcut un pas important în dezvoltarea Strategiei de turism pentru Drobeta Turnu Severin, punând orașul pe harta navelor care acostează în porturile europene și aduc turiști din întreaga lume, a afirmat Screciu.

„Astăzi s-a făcut un pas important în dezvoltarea turismului şi punerea în valoare a obiectivelor culturale din Drobeta Turnu Severin. Cel mai mare tour operator din România, Karpaten Turism, va construi pe terenul din zona Piciorului Podului lui Traian un ponton unde vor acosta vasele fluviale de croazieră care vor tranzita Dunărea.Este o investiţie necesară atât pentru municipiul Drobeta Turnu Severin, cât şi pentru judeţul Mehedinţi, care va aduce o serie de beneficii economice pe termen lung.”, a declarat Președintele Consiliului Județean Mehedinți, Aladin Georgescu.

Potrivit reprezentanților agenției Karpaten Turism, de anul viitor, numărul turiștilor va crește la peste 35.000 anual.
Zona de acces către pontonul de acostare a navelor va fi amenajată cu fonduri din bugetul local.

Europa intenţionează să investească peste 100 miliarde de euro în infrastructuri din domeniul gazelor naturale, investiţii „inutile” şi care pun în pericol atingerea obiectivelor în materie de schimbări climatice, arată un studiu publicat marţi de ONG-ul Global Energy Monitor, transmite AFP.

Analizând proiectele în curs sau preconizate privind construcţia de terminale de import, gazoducte şi centrale pe gaz din ţările membre ale Uniunii Europene şi Marea Britanie, ONG-ul Global Energy Monitor a ajuns la o sumă totală de 117 miliarde de euro, adăugând că aceste proiecte ar spori cu aproximativ 30% capacităţile de import existente.

Potrivit Global Energy Monitor, „UE dispune deja de o capacitate de import aproape dublă comparativ cu consumul său” iar centralele electrice pe gaze existente deja funcţionează doar la o treime din capacitatea lor.

În plus, toate aceste proiecte nu sunt conforme cu obiectivul privind ajungerea la neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon în 2050, adoptat în luna decembrie a anului trecut de state UE, cu excepţia Poloniei, adăugă ONG-ul Global Energy Monitor.

„Marea Britanie şi UE se pregătesc să înregistreze pierderi de zeci de miliarde de euro pariind pe infrastructuri care sunt incompatibile cu obiectivele europene în materie de luptă împotriva încălzirii globale”, avertizează directorul GEM, Ted Nace.

Dacă europenii vor să îşi atingă obiectivul privind neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon în 2050, utilizarea energiilor fosile ar urma să scadă cu 29%

în municipiul Drobeta Turnu Severin, numărul persoanelor beneficiare de ajutor social a scăzut la jumătate în ultimii patru ani. Potrivit primarului Marius Screciu, este rodul unei ample verificări a tuturor dosarelor, dar și al efectuării unor anchte sociale profesioniste, transmite Tele 2 Drobeta.

Pentru România, ieșirea Marii Britanii din UE privește nu numai soarta românilor din UK, dar mai ales fondurile europene pentru țara noastră. Prin plecarea UK se pierde o contribuție la bugetul european de circa 12-15 miliarde euro pe an, iar țările bogate din UE nu vor să-și suplimenteze bugetele. Decizia urmează să fie luată la summitul UE de la sfârșitul lunii februarie, iar varianta de lucru arată că nu se va suplimenta bugetul, ci vor fi tăiate fonduri, în special cele pe coeziune, fapt care va afecta România. De la București nu avem însă nici o reacție oficială. Ca de obicei, nu știm unde suntem. Mai este și problema așa-numitului Plan Verde care va necesita și o finanțare importantă de la București, a scris pe facebook președintele Consiliului Județean Mehedinți, Aladin Georgescu (PSD)/

Așteptăm o reacție rapidă și, mai ales, națională.Aici nu e vorba de PPE, socialiști, verzi sau alte grupuri politice. E vorba de România. Punct și atât!, a mai comentat Georgescu.

În contextul îngrijorărilor legate de impactul financiar pe care infecția cu coronavirus îl are asupra economiei Chinei, Banca Centrală chineză a anunțat că injectează peste 170 de miliarde de dolari în economia țării.

Din cauza infecției cu noul coronavirus, mari companii occidentale printre care Ikea, Volkswagen și Tesla și-au închis sucursale sau au stopat producția. Închiderea fabricilor sau restricția privind deplasarea persoanelor, măsuri care au afectat inclusiv industria turismului, sunt elemente care generează îngrijorări legate de impactul financiar al epidemiei în contextul în care secțiuni mari din economia chineză sunt închise. Mâine dimineață, la deschiderea piețelor financiare, Banca Centrală chineză va injecta peste 170 de miliarde de dolari în economie pentru a consolida nivelul de încredere. Aceasta este o sumă record injectată în economia țării, iar analiștii estimează că instituția Bancară Centrală a Chinei ar putea suplimenta sumele injectate dacă economia nu-și revine. Au fost anunțate inclusiv măsuri financiare suplimentare pentru sprijinirea afacerilor care luptă împotriva efectelor pe care le are infecția cu noul coronavirus, cum este cazul companiilor medicale, relatează corespondentul BBC.

Austria şi alte ţări se vor opune prin veto bugetului pe termen lung al Uniunii Europene pentru epoca post-Brexit în cazul în care contribuţiile planificate ale statelor membre nu sunt reduse, a declarat sâmbătă cancelarul austriac Sebastian Kurz, relatează DPA.

În timp ce Comisia Europeană vrea contribuţii de 1,11% din Venitul Naţional Brut (VNB), ţări mai conservatoare din punct de vedere fiscal precum Germania, Austria şi Olanda vor un procent de maximum 1%.

„Dacă va fi introdusă această propunere, nu o vom susţine, şi cred că nici alţi contributori neţi din UE”, a afirmt Kurz la postul austriac de radio Oe1, făcând referire la grupul de ţări care plătesc la bugetul blocului comunitar mai mult decât primesc din finanţările UE.

Comisia Europeană a propus umplerea parţială golului provocat de plecare UK prin creşterea contribuţiilor naţionale, dar şi prin realizarea de economii. Însă această perspectivă a diminuării bugetului comunitar îngrijorează ţările est-europene, care se tem de o diminuare a fondurilor alocate în cadrul Politicii de Coeziune, ţinând cont de priorităţile pe care executivul comunitar le are acum în vedere (competitivitatea, migraţia, apărarea, combaterea terorismului, etc.) şi faptul că unele ţări contributoare nete la bugetul UE, respectiv Austria, Olanda, Suedia şi Danemarca, refuză să-şi majoreze contribuţiile.

Totuşi, liderul conservator austriac a adăugat că negocierile sunt încă în desfăşurare. „Sper că ni se va prezenta o nouă propunere pe care să o putem accepta”, a spus el.

În dezbatere a intrat şi iniţiativa venită dinspre unele state membre contributoare nete, în special Germania, care au cerut anul trecut ca accesarea fondurilor europene să fie legată de îndeplinirea unor noi condiţii, precum acceptarea primirii de migranţi extracomunitari.

Plecarea din UE a Marii Britanii, care era un contributor net, va duce la diminuarea bugetului comun, într-un moment în care au apărut noi priorităţi, aşa cum sunt migraţia şi schimbările climatice.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a convocat un summit special al liderilor din UE pentru 20 februarie pentru a discuta despre viitorul buget comun pentru perioada 2021-2027.

Michel are programate pentru săptămâna viitoare întâlniri cu 16 şefi de stat şi de guvern, inclusiv cu Kurz, pentru discuţii separate despre buget.

Zeci de mii de tineri au devenit antreprenori cu afaceri de succes după ce au beneficiat de Programul Guvernului PSD, Start-Up Nation. Acum aflăm că Guvernul a tăiat fondurile pentru acest program la 50%. Poate, în opinia guvernanților PNL, ar trebui să fim mulțumiți că nu l-au tăiat de tot. Nu avem cum să fim mulțumiți. Noi știm că investiția în tineri este cea mai importantă pentru o societate sănătoasă. În plus, mare parte din bani se întorceau la buget prin taxe, impozite sau TVA, a scris pe facebook președintele Consiliului Județean Mehedinți, Aladin Georgescu, care este și liderul județean al PSD.

Dar cum să ai o astfel de viziune, domnule ministru al Finanțelor, dacă te ocupi de controale care nu dezvoltă decât setea de a satisface mofturile politice?!, a mai acuzat Georgescu.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor a declarat miercuri seară, la Sfântu Gheorghe, că împrumuturile luate de Guvern reprezintă o „povară pe termen lung” şi a opinat că acesta a greşit că a apelat rapid la Fondul Monetar Internaţional (FMI).

„În acest moment, împrumuturile luate sigur că înseamnă o povară pe termen lung, dar nu vreau să dau calificative ministrului de Finanţe (…) Nu ştiu exact în acea perioadă în care a luat aceste împrumuturi ce obligaţii avea România de a plăti anumite datorii, fiindcă trebuie să vezi toate detaliile ca să poţi să dai un verdict (…) Dar, ceea ce pe mine m-a deranjat foarte tare, şi cred că a făcut aici o greşeală, că au chemat foarte repede Fondul Monetar Internaţional. Nu era nevoie de aşa ceva. Era nevoie de o discuţie foarte serioasă şi de soluţii fără FMI. Acum, sigur, vom vedea ce se va întâmpla. Cei care au guvernat au plecat, poţi să dai vina pe ei, dar ai preluat guvernarea, ai vrut această responsabilitate, ai vrut să guvernezi tu, PNL, atunci nu mai da vina pe altcineva, caută soluţii (…) Şi guvernul celălalt a împrumutat, dar depinde care sunt costurile. Costurile, dacă sunt foarte ridicate, este o problemă”, a declarat, pentru AGERPRES, Kelemen Hunor.

Neonorabilul domn Cîțu a împrumutat în 2 luni și jumătate 40 miliarde de lei cu dobânzi mai mari decât toate statele din zonă, bani care vor fi plătiți de contribuabili. De exemplu, în ultimii 2 ani și jumătate de guvernare PSD au fost împrumutate 79 de miliarde cu dobânzi semnificativ mai mici. La liberali împrumuturile sunt practic de câteva zeci de ori mai mari decât o făcea hulita guvernare PSD. Și cu dobânzi chiar și de 8 ori mai mari. Uneori chiar 10, scris pe fcebook președintele Consiliului Județen Mehedinți, Aladin Georgescu.

Inconstiență? Amatorism? Probabil ambele. Speculatorul bancar Cîțu creează o mare vulnerabilitate de securitate națională: acceptând dobânzi din ce în ce mai mari în vară-toamnă când va fi presiune enormă pe buget, se va împrumuta probabil aproape dublu. Marii câștigători: băncile care vor încasa comisioane și dobânzi pe care nu le visau și deci un profit enorm. Nu ne mai vindem țara, o dăm gratis, a mai comentat Georgescu.

Liberalii au găsit ”soluția genială”: nu mai vor să facă canalizare în mediul rural, ci fose septice. Fose la 20 sau 30 de case încă nu sunt foarte hotărîți. Vom fi țara foselor septice. Cum se vor administra și alte detalii le vom afla din mintea ”sclipitoare” a domnului cu grinda de la Dezvoltare și de la celebrul deputat Florică Roman, noul guru al liberalilor, a comentat ironic pe facebook președintele Consiliului Județean Mehedinți, Aladin Georgescu (PSD).

Liberalii se gândesc să modifice programul de construire a rețelei de canalizare în mediul rural prin realizarea de fose septice care să fie alocate la câte 20-30 de gospodării. Anunțul a fost făcut luni de deputatul PNL Florin Roman după întâlnirea ministrului dezvoltării, Ion Ștefan, cu parlamentarii liberali. 

”În mediul rural tot mai puțină lume se racordează la rețeaua de canalizare din cauza prețurilor mari la branșamente. Există o discuție la nivelul PNL pentru o subdiviziune pe fose septice a programului de introducere a canalizării. În zonele rurale unde populația scade, prețul foselor e mult mai rezonabil. Gândiți-vă că o canalizare costă circa 15-20 miliarde lei vechi, gradul de branșare la rețea e între 30-40% la canalizare, pentru că oamenii refuză din cauza costurilor”, a declarat deputatul PNL Florin Roman.

El a spus că că fosele septice ar trebui să fie amenajate pe grupuri de 20-30 zeci de proprietăți, mai ales în zonele de munte. ”O asemenea fosă ar fi 50.000 de euro”, a explicat Roman.

Aproximativ 80% din locuinţele din mediul rural nu sunt conectate la reţeaua de canalizare.