Categorie: Economie

România va pierde în următorii doi ani 5% din Produsul Intern Brut din cauza migrării către state central-europene a sectorului românesc de transport intra-european rutier de marfă, situaţie cauzată de noile reglementări ale UE în ceea ce priveşte domeniul transporturilor, a declarat, luni, vicepreşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Sterică Fudulea, într-o conferinţă de presă.

Vicepreşedintele CNIPMMR a enumerat acele noi reglementări europene din sectorul transporturilor din Pachetul de Mobilitate 2020 care vor afecta transportatorii rutieri români care acţionează în statele UE.

„În iulie au fost publicate în jurnalul oficial al UE reglementările care constituie Pachetul de Mobilitate. CNIPMMR a identificat câteva dintre problemele generate de reglementările din pachetul de Mobilitate. Prima problemă pe care noi am identificat-o este aceea a obligativităţii întoarcerii şoferului la locul de reşedinţă sau la sediul angajatorului la fiecare 4 săptămâni. Această prevedere a intrat deja în vigoare în august acest an, fiind o prevedere care îi discriminează pe transportatorii din Europa de Est, pentru că trebuie să parcurgă o distanţă mai mare la întoarcerea la sediu. Cea de-a doua problemă pe care noi am identificat-o este ceea ce înseamnă întoarcerea camionului la fiecare 8 săptămâni. Această prevedere va intra în vigoare la 22 de luni de la publicarea acestor măsuri, deci nu este încă operaţională, dar această prevedere va creşte cheltuielile operatorilor din Europa de Est, pentru că vor fi nevoiţi să-şi întoarcă camionul acasă de multe ori pe gol sau bineînţeles cu nişte preţuri sau nişte tarife mai mici pentru marfa pe care ei o transportă. Cea de-a treia problemă este cea care prevede faptul că nu se mai poate face repausul săptămânal în cabină, ci acesta trebuie realizat în condiţiile de cazare, care vor fi suportate de angajator. Dar aici apare o altă problemă – lipsa parcărilor securizate pentru auto-trenuri, şi din cazurile pe care ni le-au semnalat colegii noştri, au existat cazuri în care asigurătorii n-au decontat furturile decât dacă şoferul a fost în cabină. Ori, acum e clar că şoferul nu va mai sta în cabină, deci s-ar putea să nu se mai deconteze nici măcar aceste daune asigurate”, a explicat Sterică Fudulea.

Vicepreşedintele CNIPMMR a mai arătat că modificarea calculării salariului minim al şoferilor în funcţie de statul în care fac transportul şi limitarea cabotajului reprezintă alte probleme.

„O altă problemă identificată este limitarea cabotajului. Cabotajul este efectuarea unui transport în interiorul unui stat membru având licenţa de transport în alt stat membru. Aici intervine o măsură care ne spune că după fiecare cursă de cabotaj trebuie să existe o pauză de patru zile. Şi atunci înseamnă patru zile de neactivitate. Cea de-a cincea problemă identificată este cea care prevede plata salariului minim din ţara în care se face transportul şi nu din ţara unde transportatorul îşi are sediul. De exemplu, la o cursă de transport de marfă intracomunitar realizată între Germania şi Franţa se aplică salariul minim din aceste ţări, dar pentru o cursă de exemplu România – Franţa nu se aplică directiva respectivă. Toate aceste probleme vor face ca transportatorii români în general cei din Europa de Est să fie cei mai afectaţi, fiind practic scoşi de pe piaţa de transport din Uniunea Europeană”, a menţionat Sterică Fudulea.

Unele dintre mesajele lansate miercuri de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , în discursul său privind Starea Uniunii, ar putea sau ar trebui să aibă un ecou special în România – de la folosirea cu bună credință a fondurilor europene la salariul minim european sau relația transatlantică, transmite Radio France Internationale.

CE SPUNE RFI:

Salariu minim european: cum va vota România?

Un alt subiect important pentru România: Comisia Europeană va înainta o propunere legală pentru instituirea unui cadru de salarii minime. 

Evident, nu se poate vorbi în acest moment despre un salariu minim unic pe întreg cuprinsul Uniunii Europene. Economiile statelor membre sunt prea diferite. Dar iată că Europa se pregătește să intervină într-un domeniu aflat până acum la latitudinea exclusivă a guvernelor naționale.

Și este totodată un mesaj către antreprenorii români, care n-ar trebui să-și bazeze competitivitatea doar pe nivelul scăzut al salariilor. Un mesaj, de asemenea, și către guvernanți, care n-ar trebui să-și  imagineze că vor atrage investiții doar pe baza costurilor reduse cu forța de muncă. Este ceea ce președinta Comisiei a numit ”dumping salarial”.

Cum va răspunde România acestei propuneri a Comisiei?

Acum câteva zile, ministrul Finanțelor, Florin Câțu, le-a comunicat partenerilor că România nu susţine trecerea de la unanimitate la majoritate calificată în ceea ce priveşte modalitatea de adoptare la nivel UE a unor decizii în domeniul impozitării.

Mesajul a venit În contextul în care miniştrii de Finanţe au dezbătut necesitatea unei impozitări echitabile în Uniunea Europeană.

Știm că mai ales în statele Europei Centrale și de Est există o adevărată competiție pentru niveluri de impozitare cât mai joase, în ideea atragerii de investiții. De partea cealaltă, membrii mai vechi și mai bogați ai Uniunii văd în aceasta un fel de ”dumping fiscal”.

Florin Cîţu le-a amintit partenerilor că politica de impozitare reprezintă un element al suveranităţii. Va spune asta și în legătură cu salariul minim European?

Consiliul Județean Vrancea felicită Crama Gîrboiu pentru performanța de a obține singura Mare Medalie din România la Concursul Mondial de Vinuri Bruxelles 2020, cu vinul Sauvignon Blanc Rezerva Familiei 2009.

Distincția cea mai importantă care se oferă în cadrul competiției mondiale a ajuns în Vrancea și încununează astfel munca de ani de zile și pasiunea pentru vinuri a familiei Gârboiu. Crama vrânceană a mai obținut o medalie de aur pentru Bacanta Sauvignon Blanc 2018 și încă o medalie de argint pentru vinul roșu Constantin Premium Red Blend 2016, din podgoria Cotești. Felicităm și firma Natura SRL (Domeniile Panciu), care a primit 3 medalii de argint pentru două vinuri roșii (Fetească Neagră 2017, Cabernet Sauvignon Grand Riserva 2016) și un vin spumant (Blanc de Blancs 2015) și SC Vincon Vrancea SA, care a obținut 2 medalii de argint pentru două vinuri din colecția Beciul Domnesc Grand Reserve. Vinurile din Vrancea au concurat împreună cu 8.500 de vinuri din 46 de țări, care au fost înscrise anul acesta la competiția care a avut loc la Brno, Cehia, între 4 și 6 septembrie.

”Sunt bucuros că mi-am adus și eu aportul la acest succes remarcabil, alături de echipa mea de la Consiliul Județean Vrancea, pentru că an de an am susținut și promovat viticultura din Vrancea și iată că roadele se văd!”, a declarat Marian Oprișan, președintele Consiliului Județean Vrancea. 

Anul acesta, cele trei crame câștigătoare și-au înscris probele de vin la Concursul Mondial de Vinuri Bruxelles cu sprijinul CJ Vrancea, care a suportat cheltuielile pentru înscrierea la concurs și transmiterea probelor de vin, ca urmare a câștigării Concursului Național de Vinuri Bachus 2019.  Felicitări tuturor cramelor medaliate și succes pe viitor, pentru a duce renumele vinurilor din Vrancea peste hotare!

La Halânga se va construi o centrală electrică pe gaz și se va ecologiza zona pentru a fi montat și un parc fotovoltaic. La evenimentul de lansare al noului proiect de investiții în județul Mehedinți a participat premierul Ludovic Orban, ministrul Virgil Popescu și ministrul Transporturilor Lucian Bode.

”Este vorba despre un proiect pilot modern, o noutate chiar la nivel european, unde se va produce energie electrică pe gaz, complementară cu energie verde, ulterior urmând să trecem și la producerea de energie verde cu hidrogen. Vom reuși să renaștem această platformă industrială și cred că în jur de 2 ani acest proiect va fi realizat. Vă spun vouă celor de la Romgaz și GSP Power că mă voi ține de voi ca să realizați acest proiect. Prin ceea ce facem vrem să renască industria energetică românească. Vom avea la Halânga o centrală modernă, prin care vom reduce emisiile de CO2 și dacă se va dovedi un model de succes, ceea ce cred că va fi, vom replica în toată România”, a declarat ministrul Energiei Virgil Popescu.

Profitul cumulat al companiilor ruse (fără întreprinderile mici și mijlocii) s-a redus în perioada martie – mai 2020 cu 67%, valoare anuală, arată datele din raportul rețelei internaționale de audit și consultanță, FinExpertiza, scrie RIA Novosti.

Analiștii firmei subliniază că este vorba despre cea mai mare scădere pentru lunile de primăvară de când realizează astfel de măsurătoare, adică din ultimii 16 ani.

Conform raportului, profitul total al mediului de afaceri rusesc s-a ridicat, în această primăvară, la 1,4 trilioane de ruble (16,3 miliarde de euro). Numai întreprinderile din agricultură, din sfera forestieră și industria pescuitului au reușit o creștere cu 8,3% a profitului. Restul fie au înregistrat scăderi, fie pierderi.

Autorii studiului subliniază că mai bine de o treime dintre companiile analizate au obținut pierderi de 1,65 trilioane de ruble (19,2 miliarde de euro), restul marcând un profit de 3,05 trilioane de ruble (35,5 miliarde de euro). Cea mai dezastruoasă pentru afaceri s-a dovedit luna martie. În prima lună a primăverii, pierderea totală s-a cifrat la 277 miliarde de ruble (3,2 miliarde de euro).

Specialiștii menționează, totodată, că pierderile cele mai importante au fost afișate de companiile din comerțul angro cu gaze naturale – 231 miliarde de ruble. Cauza o constituie scăderea prețurilor, dar și reducerea cererii la gaze naturale în Europa.

Un număr de 122 de îm­prumuturi de peste 1 mi­lion de lei au fost acordate de investitorii persoane fizice statului român prin programul de titluri de stat Fidelis, în timp ce alte 23 de subscrieri de mai mult de 1 milion de euro au fost înregistrate pe emisiunea în euro, arată datele centralizate de ZF din platforma BVB, scrie Ziarul Financiar.

Titlurile de stat oferă venituri neimpozabile

Circa 10.000 de investitori per­soane fizice au împrumutat statul român cu 2 miliarde de lei pe parcursul celor trei săptămâni de desfăşurare a Fidelis, pro­gram de finanţare ale cărui instrumente financiare urmează să fie listate pe 13 august la Bursa de la Bucureşti.

Premierul olandez Mark Rutte a declarat marţi în faţa camerei inferioare a parlamentului că este ”destul de pesimist” cu privire la şansele unui plan de relansare al UE, fiind tot mai deschis la subvenţii, relatează AFP conform Agerpres.

CITIȚI ȘI: Ungaria nu va accepta ca ajutorul economic să fie condiționat: REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI UNGARIEI

Summit-ul european extraordinar din 17 şi 18 iulie se anunţă tensionat, în special din cauza reticenţelor statelor ”frugale” faţă de planul de relansare, alcătuit din 250 de miliarde de euro proveniţi din împrumuturi şi mai ales din subvenţii în valoare de 500 de miliarde, care nu vor fi rambursate de statele beneficiare.

Olanda, Austria, Suedia şi Danemarca, în special, sunt foarte precaute faţă de acest plan, de care vor beneficia în special ţările din sud, Italia şi Spania în principal, cele mai afectate de consecinţele socio-economice devastatoare ale pandemiei.

În pofida întâlnirilor sale din ultimele zile cu mai mulţi lideri europeni – între care preşedintele francez, cancelarul german şi premierii italian şi spaniol – Rutte a declarat în faţa deputaţilor olandezi că este ”destul de pesimist în privinţa modului în care lucrurile se vor desfăşura” la summit.

Premierul Mark Rutte a subliniat că ţara sa rămâne ”în favoarea împrumuturilor” condiţionate de reformele economice în ţările beneficiare, cum ar fi revizuirile sistemului de pensii sau din piaţa muncii. 

Compania ungară MVM Zrt. şi filiala din Ungaria a grupului rusesc de stat Rosatom, „Rusatom Service Rt.”, au înfiinţat o firmă mixtă ungaro-rusă în Ungaria sub numele European Power Services (EPS) Zrt, transmite agenția maghiară de știri MTI.

În comunicatul remis de Rosatom agenţiei ungare de presă MTI,
se arată că în asocierea dintre partea ungară cu partea rusă,
ambele părţi vor fi proprietari cu cote egale, iar European Power
Services Zrt. va funcţiona ca parte a grupului MVM.

Odată cu înfiinţarea companiei mixte, s-a dorit conectarea
competenţelor ştiinţifice şi de producţie ale grupului rusesc de
stat din domeniul energiei nucleare, Rosatom, cu capacităţile
inginereşti şi de producţie ale grupului MVM din Ungaria, iar cu
sinergia obţinută, acestea vor putea coopera cu o eficienţă maximă
în domeniul întreţinerii echipamentelor şi instalaţiilor
energetice. Astfel se creează o oportunitate cu totul nouă de
extindere a afacerilor pe pieţele europene, se arată în comunicatul
Rosatom.

La solicitarea agenţiei ungare de presă MTI, MVM a informat că
EPS Zrt. şi-a început activitatea cu şapte persoane, în data de 8
iulie 2020, iar capitalul social al companiei este de 5 milioane de
forinţi (14 130 euro).

Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul MVM, compania mixtă
va furniza în primul rând servicii de dezvoltare şi întreţinere
pentru funcţionarea în siguranţă a sistemelor şi echipamentelor
energetice de pe pieţele interne şi de pe alte pieţe europene.

MVM aminteşte că negocierile privind cooperarea dintre MVM Zrt.
şi Rusatom Service au început în octombrie 2018, apoi părţile au
semnat, la data de 15 aprilie 2019, o scrisoare de intenţie pentru
înfiinţarea unei companii mixte, acordul acţionarilor şi statutul
companiei European Power Services Zrt. (EPS) au fost semnate la
data de 11 mai 2020, iar compania a fost înregistrată la Oficiul
Registrului Comertului la data de 16 iunie 2020.

Ungaria continuă aplicarea strategiei de a deveni principalul jucător pe piața de energie din Europa Centrală și de Est, în ciuda faptului că este o țară cu resurse extrem de limitate, și face o achiziție importantă în Cehia.

Astfel, grupul german de utilităţi E.ON a anunţat vânzarea operaţiunilor de retail în domeniul electricităţii şi gazelor naturale din Cehia către compania energetică de stat MVM din Ungaria, transmite Agerpres. Detaliile financiare ale tranzacţiei nu au fost date publicităţii.

Afacerea din Cehia aparţinea companiei germane Innogy, pe care E.ON a achiziţionat-o în 2019. Pentru a obţine aprobarea autorităţilor de reglementare în vederea preluării Innogy, E.ON a vândut diverse active, inclusiv operaţiunile de retail în domeniul electricităţii şi gazelor naturale din Cehia.

Guvernul va adopta, săptămâna viitoare, actul normativ pentru schema de ajutor de stat pentru garantarea creditelor pentru companiile mari, a anunţat, duminică seara, premierul Ludovic Orban.

Orban a afirmat că, în prezent, sunt puse la punct schemele de susţinere pentru întreprinderile mici şi mijlocii, fiind deja adoptat în Guvern un memorandum în acest sens pentru investiţii şi capital de lucru. 

„Am primit aprobarea de la Comisia Europeană pentru schema de ajutor de stat pentru garantarea creditelor pentru companiile mari, care nu sunt IMM-uri, şi vom adopta, în şedinţa de Guvern de săptămâna viitoare, actul normativ”, a declarat Orban, la B1 Tv.

El a indicat că Guvernul pregăteşte un act normativ important care vine în sprijinul companiilor şi al angajaţilor.

„La nivel european a fost adoptat programul SURE care finanţează anumite categorii de cheltuieli de măsuri active, în special ceea ce este cunoscut în Germania sub numele de Kurzarbeit, pe care noi îl traducem în România – program flexibil de muncă. Dacă o companie are probleme, i s-au redus comenzile, i s-a redus cifra de afaceri să zic cu 70% ca să nu dea afară oamenii (…) în situaţii de criză declanşate de nişte factori care vor dispărea în timp pe perioada crizei respective dacă un angajator nu are nevoie de un angajat 20 de zile, ci are nevoie de el doar 16 zile, 16 zile îl plăteşte angajatul, sau 14 zile sau 12 zile, restul îl plăteşte statul din fondul de şomaj”, a explicat Orban.

El a adăugat că această schemă de sprijin funcţionează pe o perioadă de timp limitată, cât există criza şi efectele acesteia.

„Intenţionăm, în maxim două săptămâni, să adoptăm ordonanţa”, a arătat premierul.

Guvernul a împrumutat marți 3,3 miliarde de dolari, un record pentru o finanțare atrasă prin vânzarea de obligațiuni în dolari.Statul a luat și în luna mai 3,3 miliarde de euro de pe piața externă, după alte 3 miliarde de euro în luna ianuarie. La acestea se adaugă sume consistente atrase lunar de pe piața internă, acolo unde Ministerul Finanțelor stabilește, de asemenea, recorduri, transmite Profit.ro.

Profit.ro a relatat recent că, pe piața internă, Ministerul Finanțelor a doborât în luna iunie un nou record de împrumuturi, cu 9,1 miliarde de lei luați prin emisiuni de titluri de la bănci și investitori. Statul a împrumutat masiv în iunie, luând la fiecare dintre cele 9 licitații mai mult decât a anunțat inițial că intenționează. Dobânzile au scăzut în iunie, semnificativ chiar, după ce agenția de evaluare financiară S&P a confirmat pe 5 iunie ratingul de țară al României și a transmis astfel un semnal pozitiv investitorilor în datoria statului.