Categorie: Economie

Primarul liberal al Reșiței gândește cu o viteză mult prea mare decât cea cu care par a fi învățați funcționarii din Ministerul Transporturilor și de la Căile Ferate Române, aceștia cerând fotografii pentru a vedea și ei ce vrea să pună Popa pe linie între orașul de pe Bârzava și Timișoara, transmite Express de Banat.

Tram-train-ul pe care îl dorește Nelu Popa ca legătură rapidă a Reșiței cu capitala Banatului e luat în râs de multă lume, iar protocolul semnat la Timișoara zilele trecute e considerat de adversarii politici drept o hârtie fără niciun fel de valoare. Edilul-șef spune însă că lucrurile sunt cât se poate de serioase și e îngrijorat doar de faptul că lucrurile se pot mișca în direcția bună destul de lent. Și asta pentru multora le lipsește viziunea. „Am încheiat un protocol pentru realizarea a patru sau cinci obiective, două de cale ferată, Reșița – Timișoara, conexiunea cu aeroportul, modernizarea liniei și tram-train Berzovia – Oravița – Anina. Aceste lucruri se vor face! Noi am făcut deja o adresă acum două săptămâni la Ministerul Transporturilor să ne prindă Master Planul de transport 2020- 2030 cu aceste două proiecte de cale ferată. Consiliera mea pe proiecte europene a avut o discuție cu un responsabil din CFR care a zis că nu prea sunt ok că tram-train-ul ăsta nu prea știuce e. Deci, atenție, un om din Ministerul Transporturilor întreabă ce îi ăla tram-train că ei nu știu. «Dați-ne și nouă date, că dacă e vorba de un fel de tramvai care iese din oraș merge numai pe zona metropolitană, care e maxim 30 de km și nu prea se potrivește», i-a spus consilierei mele”, a dezvăluit Nelu Popa pentru expressdebanat.ro.

 „Am cerut date tehnice despre acest material rulant pe care să îl trimitem, culmea, la CFR, la București. Nu e vorba doar de ministru, sub el e o încrengătură întreagă dintre care jumătate sunt idioți și îmi asum când spun asta: domnule, sunt idioți! Cum să mă întrebe ei pe mine ce e un tram-train?! Păi ei ar trebuie să mă învețe pe mine ce e un tram-train. Ministrul Boloș a creat posibilitatea de a coborî decizia la noi și să putem face noi ce nu sunt în stare să facă ei la București. Am vorbit cu ministrul Bode la telefon, i-am expus problema, omul a înțeles exact despre ce e vorba, m-a trimis la un director de-al lui din minister, omul m-a sunat imediat, am stabilit o video conferință și dăm detalii astfel încât proiectele să se facă, dar e vorba de o luptă, nu merge așa, nu e simplu”, a adăugat Nelu Popa.

Senatorul UDMR Cseke Attila critică repartizarea fondurilor europene prin decizia Consiliului pentru Dezvoltare Regională și pledează pentru criteriul normativ pe baza unui algoritm în funcție de numărul de locuitori ai unei unități administrativ-teritoriale. El spune că ordonanțele de urgență ale guvernului, care reglementează această repartizare sunt în defavoarea populației din anumite localități.
Cseke Attila la Radio România Actualități: Până acum am avut un sistem în care normativ toată lumea știa care sunt fondurile alocate, iar acum acest sistem îl desființăm și îl centralizăm la nivel regional, şi spunem că în consiliul ăsta de dezvoltare regională, în care, sigur, sunt primarii, președinții, și așa mai departe, trebuie să faci lobby ca să fii de partea câștigătoare, ca să aduci cât mai multe fonduri. Eu spun că toată lumea are dreptul la dezvoltare din Programul Operațional Regional.

Moneda Turciei s-a depreciat la un nivel record, tranzacţionându-se pentru prima dată la opt lire faţă de dolar, deteriorarea relaţiilor cu Franţa şi SUA adăugându-se temerilor privind modul în care preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan gestionează economia afectată de pandemia de coronavirus (Covid-19), transmit Reuters şi Financial Times (FT).

Luni dimineaţa, moneda Turciei se tranzacţiona la 8,0515 lire/USD, după ce vineri se tranzacţionase la 7,9650 lire/USD. De asemenea, lira a atins un nivel minim record şi faţă de euro, tranzacţionându-se la 9,50 lire/EUR.

Lira turcească s-a depreciat luni cu 1% iar de la începutul anului pierderea este de 26%. Şi pieţele financiare din Turcia sunt sub presiune iar indicele Bist 100 al Bursei din Istanbul înregistra luni un declin de 2%.

Recep Tayyip Erdogan a sfidat duminică ameninţările Washingtonului cu privire la posibile sancţiuni împotriva ţării sale în urma achiziţiei şi testării sistemelor antiaeriene ruseşti S-400. ”Oricare ar fi sancţiunile voastre, nu întârziaţi să le aplicaţi !”, a spus Erdogan într-un discurs retransmis la televiziunea din oraşul Malatya. ”Voi ne spuneţi să expediem înapoi (rachetele) S-400. Dar noi nu suntem un stat tribal, suntem Turcia”, a adăugat e

Produsele franceze au devenit în ultimele zile ținta boicotului țărilor musulmane, după ce președintele Emmanuel Macron a promis, cu ocazia omagiului adus profesorului Samuel Paty, că nu va renunța la caricaturile cu Mahomed. Lideri politici și religioși dar și simpli cetățeni au reacționat, în ultimele ore, în diverse puncte de pe glob și cer boicotarea Franței, transmite RFI. 

Duminică seara, Franța le-a cerut ”să înceteze” și vorbește despre o ”minoritate radicală” ce se află la originea acestor contestații. 

Autoritățile franceze mai doresc ca aceste state să asigure securitatea francezilor ce trăiesc pe teritoriul lor. 

Duminică seară, președintele Emmanuel Macron s-a exprimat pe Twitter în trei limbi, lucru extrem de rar: ”Istoria noastră este aceea a luptei împotriva tiraniilor și a fanatismului. O vom continua” , a scris liderul francez și a adăugat. ”Libertatea – ne bucurăm de ea. Egalitatea – o gărantăm. Fraternitatea – o trăim cu intensitate. Nimic nu ne va opri, niciodată”. 

În arabă și în engleză a scris: ”Vom continua. Respectăm diferențele, în pace. Nu acceptăm niciodată discursul de ură și apărăm dezbaterea rezonabilă”. 

În Algeria, liderul partidului islamic a cerut convocarea ambasadorului Franței. 

În Maroc, partidul de centru dreapta a denunțat ”persitența în a publica, în mod repetat, desene ofensatoare la adresa profetului Mohamed” și a condamnat caricaturile.

În Libia, mai multe zeci de persoane au protestat în centrul capitalei Tripoli. Portrete ce îl înfățișau pe Emmanuel Macron și drapelul francez au fost călcate în picioare iar apoi incendiate. 

Fondul Monetar Internațional (FMI) a confirmat oficial sâmbătă că a îmbunătățit din nou prognoza produsului intern brut al Serbiei pentru anul 2020 și estimează acum un declin de minus 1,5%, şi nu de minus 2,5%, așa cum se prevedea în raportul de toamnă publicat la începutul săptămânii.

Aceste proiecții, așa cum se menționează în comunicatul FMI, se bazează pe cele mai recente date care indică o redresare mai rapidă a economiei sârbe decât se estimase anterior

Premierul Ludovic Orban susține că Guvernul încearcă să simplifice cât mai mult accesul la fonduri europene, în contextul în care foarte multe din procedurile birocratice și complicate existente nu au fost impuse la nivel european, ci ”izvorăsc din mintea multor funcționari români”. 

”Din păcate, foarte multe proceduri birocratice complicate nu provin neapărat din reglementările europene sau din exigențele care sunt impuse de la nivel european în derularea proiectelor, foarte multe proceduri izvorăsc din… cum să spun… din mintea multor funcționari români care sunt implicați în realizarea ghidurilor și… Noi, aici, încercăm să simplificăm cât mai mult accesul la fonduri europene”, a spus premierul Orban, joi, în cadrul videoconferinței News.ro „RoInvest”.

Directorul financiar al Bayerische Motoren Werke (BMW), Nicolas Peter, a afirmat joi că separarea Marii Britanii de Uniunea Europeană ar putea costa furnizorii şi producătorii auto până la 11 miliarde de euro, dacă nu se va ajunge la un acord comercial post-Brexit, transmite Reuters.

BMW a cheltuit peste zece milioane de euro anul acesta pentru a se pregăti pentru Brexit, le-a spus Peter jurnaliştilor. Acesta a adăugat: „Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) estimează că ar putea costa furnizorii şi producătorii auto între 10 şi 11 miliarde de euro. Avem nevoie de un acord comercial post-Brexit. Şi, chiar şi atunci, trebuie să fie unitar. Avem un sistem de fabricaţie ‘just-in-time’ (exact la timp), astfel încât procesarea administrativă în vămi trebuie să fie eficientă”.

Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate din România va scoate la licitație cantități mici de Bitcoin și Ether – o premieră din istoria țării. Criptomonedele scoase la licitație au fost confiscate într-un caz de fraudă. În cadrul licitației, 0,97 ETH va începe la 1.670 lei românești (403 USD) și 0,6 BTC începe de la 30.535 lei (7.382,56 USD).

Ofertanții trebuie să fie o persoană juridică, o companie cu proceduri de „cunoaștere a clienților” și să îndeplinească cerințele României privind legile financiare pentru combaterea spălării banilor. Ofertantul câștigător trebuie să furnizeze, de asemenea, date despre adresele asociate schimbului de criptomonede.

România nu este prima țară care organizează o licitație de stat pentru criptomonedele utilizate în infracțiuni financiare. În februarie 2020, Serviciul Marshal al Statelor Unite a licitat 4.040 de bitcoin (37 de milioane de dolari) care au fost confiscate prin diverse proceduri penale, civile și administrative federale, după cum s-a raportat anterior. Poliția britanică a scos la licitație Bitcoin, Ethereum, XRP și Bitcoin SV confiscate pe 26 septembrie 2019, în valoare de 300.000 de lire sterline (369.000 de dolar

Întrebat dacă există posibilitatea prelungirii termenului pentru plata obligaţiilor fiscale, ministrul finanțelor Cîţu a răspuns că nu.

”Nu. Pe 25 octombrie doresc să avem o imagine clară a sănătăţii economiei. Bineînţeles că sunt sectoare în economie unde există probleme. Ne vom uita de la un sector la altul şi vedem cu ce soluţii putem să venim în ajutorul acestor sectoare. Dar este important pentru noi ca la 25 octombrie să avem o imagine a ceea ce se întâmplă în economie. De aceea, nu vom prelungi aceste facilităţi. După aceea vom discuta în funcţie de situaţii şi pe sectoare – pentru că unele sectoare o duc foarte bine, altele au probleme – şi vom vedea cu ce măsuri vom veni”, a precizat ministrul de Finanţe.

Cîţu a mai anunţat că speră ca spre finalul anului să emită pe bursă, în funcţie de condiţii, titluri de stat pentru populaţie.

Guvernul german a aprobat miercuri proiectul de buget pentru anul următor elaborat de ministrul de Finanțe, Olaf Scholz, care prevede că Germania va împrumuta 96,2 miliarde de euro pentru a finanța măsurile necesare pentru a combate criza coronavirusului, a declarat un oficial german pentru Reuters. Aprobarea Cabinetului va fi urmată de consultări parlamentare înainte ca parlamentarii să aprobe bugetul pentru anul următor, scrie Agerpres.

Noile împrumuturi se vor adăuga celor aproximativ 218 miliarde de euro pe care autoritățile de la Berlin le-au împrumutat deja în acest an.