Ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, a anunţat luni că „se va ţine” în acest an de ţinta de deficit de 3,6% din PIB şi acceptă provocarea Consiliului Fiscal (CF), care avertiza că deficitul bugetar pentru anul 2020 va fi cuprins între 4,6% şi 4,8% din PIB.
„Accept provocarea Consiliul Fiscal. Am estimat veniturile conservator anul acesta, dar nu de acolo cred că o să fie. Eu cred că modul cum voi monitoriza execuţia bugetară şi pe partea de cheltuieli şi pe partea de venituri va arăta că acest 3,6% pe care îl ţintim ne ţinem de el. Nu numai că este o promisiunea a mea pe care vreau să o ţin, dar dacă nu ne ţinem de acest 3,6% din PIB pierdem ceee ce cred eu că este cel mai important în acest moment: încrederea investitorilor străini. Investitorii care vin şi finanţează şi deficitul de cont curent şi finanţează această economie în acest moment. Dacă nu aveam această finanţare ieftină nu mergem mai departe. De aceea, ce am promis, aceea trebuie să facem, chiar dacă ştiu că este an electoral şi este greu să ne ţinem pe partea de cheltuieli şi asta va fi luptă mare în interior, cu celelalte ministere şi cu partidul. Trebuie să ne ţinem de acest 3,6% din PIB”, a declarat Florin Cîţu, la Digi24.
De asemenea, ministrul a subliniat că majorarea pensiilor este inclusă în buget pentru anul acesta şi de aceea nu înţelege diferenţa de opinie cu cei de la Consiliul Fiscal care au avertizat că majorarea pensiilor 40% în acest an va duce la o creştere şi mai mare a deficitului bugetar.
Ministrul Finanțelor Florin Cîțu va solicita CSAT să declare informatizarea ANAF și a Ministerului Finanțelor proiecte de importanță națională, pentru a putea fi realizate prin încredințare directă, cât mai repede, transmite Mediafax.
„Să putem merge pe încredințare directă, să avem acest soft, să conectăm ANAF la secolul acesta în câteva luni, sper ca în martie, aprilie. Sunt oameni care sunt acolo care par să vrea să facă doar rău României. Nu există nicio scuză, decât rea voință și poate și alte interese”, a spus ministrul la Digi 24.
Ministrul spune că faptul că sistemul informatic de la ANAF nu funcționează este o problemă de securitate națională.
Cîțu a spus că pentru proiect se va face o cercetare de piață în urma căreia va fi aleasă firma sau firmele care se vor ocupa de informatizare. „Procedura e mult mai rapidă, nu se încredințează primei firme venite. Costul nu pot să îl spun, dar veniturile pe care sperăm să le încasăm, dacă ne uităm în alte țări după informatizarea Autorității Fiscale, vorbim de zeci de miliarde de lei. Deci costul va fi nesemnificativ, comparativ. Banii au fost acolo tot timpul de la buget pentru informatizare și s-au cumpărat servere care stau pe holuri de trei ani de zile. Și de la Banca Mondială. Acolo au fost bani de la Banca Mondială și 30 de milioane de la buget”, a spus ministrul.
Înainte ca cititorii să pice în plasa manipulării celor care s-au văzut în funcții înalte după ce PNL a preluat guvernarea, consider că sunt necesare câteva precizări prin care să lămurim situația bugetului Consiliului Județean Mehedinți care nu poate acoperi cheltuielile Direcției pentru Asistență Socială și Protecția Copilului. Banii județului nu i-a luat Aladin Georgescu acasă și cred că asta este clar pentru toată lumea. Instituția pe care cu onoare o reprezint a derulat în ultimii patru ani și derulează în continuare proiecte în valoare de peste 1000 milioane lei. Sunt proiecte de infrastructură rutieră, de sănătate, de cultură sau de învățământ special pe care toți locuitorii acestui județ le merită și de care au nevoie indiferent de preferințele politice ale fiecăruia, a scris pe facebook președintele Consiliului Județean Mehedinți, Aladin Georgescu (PSD).
POSTAREA LUI ALADIN GEORGESCU:
Este cea mai amplă reabilitare și modenizare a clădirii Spitalului Județean de Urgență Drobeta Turnu Severin de la construirea ei și sunt cele mai importante drumuri județene care se modenizează sau se reabilitează.
Multe dintre proiecte se derulează cu fonduri europene. Atașez lista proiectelor, dar și contribuția Consiliului Județean Mehedinți la aceste proiecte constând în cheltuieli neeligibile și cofinanțare. Sigur că anul acesta începe implementarea proiectelor semnate în cursul anului 2019, cu sprijinul Guvernului PSD și a fost necesar să alocăm din bugetul județului sume considerabile. În decursul guvernării PSD, membrii Executivului au înțeles cum se împart banii și pentru că le-a păsat de creșterea condițiilor de trai și au vrut ca mehedințenii să beneficieze de tratament în condiții decente, au alocat bani atât pentru aceste proiecte, cât și pentru funcționarea DGASPC Mehedinți.
În puținul timp de când guvernează, PNL ne-a dovedit tuturor că nu le pasă nici de investiții, nici de salariile mehedințenilor și românilor și nici de hrana și îmbrăcămintea persoanelor instituționalizate pentru că au nevoi speciale.
Autorităţile din China au demarat vineri construcţia unui spital, capabil să primească în termen de 10 zile 1.000 de pacienţi infectaţi cu noul tip de coronavirus, au informat mass-media de stat, citate de AFP, transmite Agerpres.
Potrivit imaginilor difuzate la televiziune, zeci de excavatoare pregătesc terenul pe care se va ridica această unitate medicală la Wuhan (centru), oraşul cu 11 milioane de locuitori, aflat în centrul epidemiei şi plasat în carantină de joi.
Lucrările trebuie finalizate în timp record, pentru ca spitalul, construit din prefabricate, pe o suprafaţă de 25.000 de metri pătraţi, să îşi deschidă porţile pe 3 februarie, potrivit agenţiei Xinhua.
Unitatea medicală va găzdui exclusiv pacienţi cu pneumonia virală care a infectat 876 de persoane din luna decembrie, dintre care 26 au murit.
China a construit deja un spital la Beijing în timp record – o săptămână – în timpul epidemiei de SARS din 2003.
Episcopul Huşilor, Ignatie, a făcut referire, vineri, la Bârlad, în cuvântarea susţinută cu prilejul zilei de 24 ianuarie, la faptul că Moldova este, în prezent, marginalizată, spre deosebire de momentul Unirii de la 1859, când deşi existau două tabere, cea unionistă şi cea separatistă, acestea aveau un interes comun, acela ca regiunea să nu fie izolată.
„Este evident că tabăra unionistă era mult mai bine organizată şi mult mai numeroasă, punând interesul naţional deasupra confortului individual, de care era puternic afectată partida separatistă. În ciuda acestor diferenţe de abordare între cele două partide, ni se impune, cu destulă pregnanţă, un fapt, poate insuficient exploatat de către istorici: ambele tabere erau preocupate, cu intensă luciditate, de pericolul ca Moldova, prin Unirea Principatelor, să nu fie marginalizată. (…) Pe marginea acestui providenţial moment istoric din existenţa diacronică a poporului român, mă întreb retoric, dar cu puternică însufleţire şi puţină doză de amărăciune: suntem, oare, cu adevărat îngrijoraţi că astăzi temerile celor din ianuarie 1859 par a fi reale? Nu cumva Moldova este izolată, slab dezvoltată economic, pentru că centrul, probabil, nu valorifică provincia? Nu cumva nu ne-am asumat în mod deliberat stigmatul, întemeiat sau mai puţin întemeiat, că Moldova este una dintre zonele sărace şi ne complăcem în această lamentaţie, fără să fim animaţi de importanţa istorică şi simbolică pe care o are această regiune, aşa cum credeau cu atâta tărie actanţii Unirii Principatelor Române?”, a transmis ierarhul Huşilor.
Episcopul Ignatie a subliniat că este necesară o implicare a tuturor factorilor din societate, care trebuie să devină conştienţi că, „resuscitând dezideratul comun al celor care au fost contemporani cu Unirea Principatelor, Moldova nu va mai fi marginalizată”.
„Rogu-vă, dragi bârlădeni, dragi vasluieni, dragi moldoveni, să ne propunem, la modul cât se poate de responsabil şi cu exigenţă vizionară, ca noi – Biserica, elitele, poporul acestui neam, clasa politică, tinerii sau cei mai în vârstă – să devenim fermenţii unei primeniri morale, în care credinţa, dragostea de patrie, munca cinstită şi respectul unuia faţă de celălalt să devină pâinea noastră cea de toate zilele; să devenim artizanii gestionării cât mai corecte a banului public; să fie atrase cât mai multe investiţii; să devenim conştienţi că fără o infrastructură a drumurilor bine pusă la punct, dezvoltarea economică devine imposibilă. Să devenim conştienţi că doar resuscitând dezideratul comun al celor care au fost contemporani cu Unirea Principatelor, Moldova nu va mai fi marginalizată. Aşa să ne ajute Dumnezeu! La mulţi ani!”, a afirmat episcopul Huşilor.
Preţurile serviciilor de telecomunicaţii oferite de Telekom în România vor fi majorate, începând cu data de 1 martie, a anunţat compania, într-un comunicat transmis, joi, AGERPRES.
Astfel, pentru clienţii rezidenţiali, preţul pentru fiecare serviciu fix (internet, TV şi voce) şi pentru fiecare abonament mobil va fi majorat cu 2 lei (TVA inclusă), adică 0,42 de euro (TVA inclusă).
„În contextul creşterii costurilor legate de furnizarea serviciilor de comunicaţii, precum şi pentru a asigura în continuare viabilitatea economică, compania Telekom România este nevoită să modifice condiţiile de furnizare a serviciilor de comunicaţii electronice şi să majoreze o parte din tarifele serviciilor de comunicaţii din portofoliul său. Această modificare este influenţată şi de creşterea costurilor în toate sectoarele de business, în peisajul economic actual (…) Toţi clienţii rezidenţiali vor fi informaţi cu privire la aceste modificări, atât prin canale de informare electronice, cât şi prin intermediul notificărilor transmise prin serviciile de curierat. Această ajustare nu se aplică preţurilor pentru echipamentele contractate, terminalele sau echipamentele fixe închiriate. De asemenea, majorarea nu se aplică serviciului de telefonie fixă, în cazul în care acesta este singurul tip de serviciu contractat de la Telekom Romania”, se arată în comunicatul operatorului telecom.
Sondajele realizate în rândul clienţilor companiei relevă faptul că 69% dintre utilizatorii Mobil Nelimitat ar recomanda cu mare încredere produsul prietenilor şi familiilor, iar 74% dintre cei care deţin serviciul Smart WiFi ar face acelaşi lucru.
Conform datelor oficiale, la sfârşitul celui de-al treilea trimestru din 2019, Telekom Romania înregistra 2,1 milioane de utilizatori ai serviciilor de voce fixă (inclusiv FMC), în scădere cu 0,9% faţă de perioada similară a anului trecut, în timp ce baza totală de clienţi pe segmentul telefoniei mobile era de 4,2 milioane, cu 9% mai puţin raportat la perioada de referinţă.
În acelaşi timp, veniturile consolidate ale companiei au ajuns, în T2 din 2019, la 243,5 milioane de euro, ceea ce reprezintă un avans de 7,4% faţă de perioada similară a anului anterior.
Telekom Romania este prezentă pe piaţa românească din anul 2014, după rebrandingul comun al Romtelecom şi Cosmote România. Telekom aparţine Deutsche Telekom, una dintre companiile lider global de telecomunicaţii integrate.
Consiliul Județean Mehedinți are un minus la buget față de anul trecut de 51 milioane lei. Multe din Consiliile Județene nu pot funcționa. Față de anul trecut avem un buget pentru întreținerea drumurilor județene la jumătate, a declarat președintele Consiliului Județean Mehedinți, Aladin Georgescu, duminică în emisiunea Controverse B1 realizată de Andrei Bădin.
Necesarul pentru întreținerea drumurilor este de circa 30 de milioane lei, dar Guvernul ne-a alocat doar 12 milioane lei. Este vorba de întreținerea pe timp de vară și iarnă., a precizat Aladin Georgescu.
El a cerut demisia ministrului Muncii pentru scăderea dramatică a bugetului pentru Asistență Socială și Protecția Copilului, unde necesarul este de 86 milioane dar au fost alocate doar 10,5.
Kristalina Georgieva, directorul general al Fondului Monetar Internațional, avertizează asupra inegalității veniturilor care este în creștere, trendul fiind asemănător cu cel de acum 100 de ani care a condus la un dezastru financiar. Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a avertizat vineri că economia globală riscă o revenire a Marii crize economice, alimentată de inegalități sociale și de instabilitatea sectorului financiar, relatează The Guardian, preluat de News.ro.
Vorbind la Peterson Institute of International Economics din Washington, Georgieva a spus că un nou studiu al FMI, care compară economia actuală cu anii 1920, care au culminat cu prăbușirea pieței în 1929, dezvăluie că este în curs un trend similar. În timp ce inegalitățile între țări s-au atenuat în ultimele două decenii, acestea au crescut în interiorul țărilor, Georgieva a criticat în mod special Marea Britanie.”În Marea Britanie de exemplu, cei mai bogați 10% controlează în prezent o avere echivalentă cu averea cumulată a celor mai săraci 50%. Această situație este asemănătoare la nivelul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), unde inegalitățile între venituri și averi au atins sau sunt apropiate de niveluri record”.
Georgieva a adăugat: ”În unele privințe, acest trend îngrijorător este o reminiscență a primei părți a secolului 20 – când forțele gemene ale tehnologiei și integrării au condus la prima epocă de aur din anii ’20 și, în ultimă instanță, la dezastrul financiar”. Ea a avertizat că probleme noi, cum ar fi urgența climatică și protecționismul comercial crescut înseamnă că în următorii 10 ani vor fi probabil caracterizați de tuburări sociale și de volatilitatea pieței financiare. ”Dacă ar trebui să identific o temă de început al noului deceniu, ar fi creșterea incertitudinilor”, a spus șefa FMI.
Culele, mici cetăţi întâlnite între Dunăre, Carpaţi şi dreapta Oltului, cu dimensiuni direct proporţionale cu nevoile de apărare ale unei familii mai înstărite, reprezintă, alături de biserici, unele dintre cele mai vechi construcţii pe pământul românesc şi forma de locuinţă cea mai originală şi mai pitorească din această zonă, spunea recent într-un reportaj Agerpres.
Cu spaţiul de confort restrâns în favoarea celui de apărare şi elemente de unicitate în Europa, aceste monumente arheologice şi de arhitectură, cunoscute sau mai puţin cunoscute, sunt dovezi ale vechii culturi româneşti, chiar dacă, în lipsa unei tradiţii a înregistrării şi consemnării în cultura română, nu există dovezi materiale prin care cercetătorii să poată preciza momentul, nici chiar perioada apariţiei culelor în România.
Profesorul de arheologie Teohari Antonescu de la Universitatea din Iaşi susţinea în 1907 că această construcţie este un produs naţional specific românesc, originile ei pierzându-se în negura timpurilor. Începând cu secolul al XVIII-lea, printre cei care construiesc cule se numără, din ce în ce mai mult, boierii mărunţi de ţară, ca urmare a faptului că tot mai mulţi dintre marii boieri se stabilesc la Bucureşti şi Craiova, îşi lasă moşiile în seama arendaşilor sau împuterniciţilor, sarcina menţinerii vechilor forme de viaţă revenindu-le micilor boieri de ţară.
„Cula oltenească înfăţişează o clădire prismatică, formată din parter şi mai multe etaje, având un plan de formă pătrată sau dreptunghiulară, foarte apropiat de un pătrat. Zidurile de piatră sau cărămidă, groase de 0,7-1,00 m, sunt străpunse din loc în loc de deschizături lunguieţe şi foarte înguste, ca nişte metereze. Legătura între etaje se face printr-o scară de lemn, totdeauna interioară (cu excepţia culelor din Foişor şi Radomir). Pe lângă casa scării, fiecare etaj cuprinde câte una, două sau chiar trei încăperi. Numărul lor depinde de mărimea şi funcţia culei. Înălţimea încăperilor este relativ mică, circa 2,50 m. Planşeele dintre etaje sunt construite din bârne groase de stejar sau de bolţi. Ultimul nivel este prevăzut cu un cerdac, cu arcade şi coloane. Uneori întregul etaj ultim este foişor. Intrarea în culă se face, de obicei, printr-o singură uşă construită din bârne de stejar, cu sisteme de zăvorâre ingenioase, şi adesea flancată de metereze prin care se putea trage cu puşca. Formele culei olteneşti au evoluat în concordanţă cu realităţile social-istorice, atingând apogeul în cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Aceste forme arhitecturale, bogăţia arcadelor, a elementelor decorative (pietre perforate ajur de la ferestrele parterului, firide oarbe, arcade etc.) fac din culă unele dintre cele mai interesante şi mai caracteristice exemplare de arhitectură oltenească”, scriau arhitecţii Iancu Atanasescu şi Valeriu Grama în anul 1974 în cartea „Culele din Oltenia”.
Potrivit unor spicuiri din întâmplări menţionate în materialele de specialitate, după ce la începutul secolului al XIX-lea Craiova fusese în repetate rânduri pârjolită de turci, mai mulţi boieri care fugiseră din oraş în timpul pârjolului au hotărât împreună construirea unor turnuri de observaţie şi cule în vederea prevenirii unor noi atacuri din partea acestor invadatori. Mai târziu, în cursul secolului al XIX-lea, pe moşiile noilor proprietari ridicaţi din rândurile ţărănimii şi negustorilor (arendaşi, exploatatori de cârciumi şi moşii sau geambaşi de vite) apar cule care îndeplinesc mai mult funcţia de blazon decât pe cea de apărare.
În anul 2013, Filiala Euroregională Sud-Vest Oltenia a Uniunii Arhitecţilor din România a identificat peste 30 de cule în judeţele Vâlcea, Gorj, Dolj, Mehedinţi, Argeş, Teleorman şi Olt, majoritatea aflate într-un amplu proces de degradare de mult timp.
„Culele sunt, alături de biserici, printre cele mai vechi construcţii pe pământul românesc. Au fost destul de multe, atâtea câte erau necesare, dar au rămas foarte puţine, cu toate că pentru cultura noastră ar fi fost importante. Cele care acum mai sunt, mai mult ca sigur ele doar supravieţuiesc, dar, după cum arată astăzi, nu se ştie cât vor mai putea s-o facă singure. Aceste monumente au fost, practic, lăsate întru distrugere totală de către noii proprietari postrevoluţionari, total indiferenţi la istoria României. Este nevoie urgent să fie repuse în valoare, o repunere bazată pe competenţe profesionale, şi nu cu intervenţii distructive, iar apoi să fie incluse într-un circuit turistic educaţional”, spunea arhitectul Pavel Popescu, preşedintele Filialei Euroregionale Sud-Vest Oltenia a Uniunii Arhitecţilor din România.
De altfel, arhitecţii români şi oamenii de cultură din Alianţa Naţională a Uniunilor de Creatori din România (ANUC) au lansat o petiţie online pentru salvarea culelor, semnalând tuturor instituţiilor că este necesară demararea, cu competenţă şi cât mai urgent, a unui proiect de salvare a acestor monumente.
Numai o singură culă din Oltenia – cea din judeţul Vâlcea, de la Bujoreni – era, potrivit lui Pavel Popescu, impecabilă din punct de vedere al „funcţionalităţii şi existenţei”.
În judeţul Dolj există trei cule, în comunele Almăj, Cernăteşti şi Brabova, toate figurând ca valori de patrimoniu cultural de nivel naţional. Cea care se află în cea mai bună stare de conservare este Cula Barbu Poenaru de la Almăj, care, pentru că adăposteşte sediul şcolii, a beneficiat de lucrări de reparaţii şi întreţinere cu fonduri de la bugetul local. În ceea ce priveşte Cula Izvoranu-Geblescu, din comuna Brabova, şi Cula Cernăteştilor, din comuna Cernăteşti, Consiliul Judeţean Dolj a demarat anul trecut consolidarea şi amenajarea acestora pentru a deveni puncte muzeale, printr-un proiect cu fonduri europene de circa 4,5 milioane lei, la final dorind să le includă într-un circuit turistic – „Istorie şi tradiţie doljeană”.
Culele din Oltenia ar putea constitui o atracţie turistică la nivel internaţional dacă ar fi reabilitate şi incluse în circuite turistice, acestea având, pe lângă valoarea istorico-arhitecturală, şi valoare memorială şi istorică, reprezentativă în acest sens fiind Cula „Tudor Vladimirescu” din judeţul Mehedinţi.
Cula Tudor Vladimirescu este un monument istoric datat din 1800 aflat pe teritoriul satului Cerneți, comuna Șimian care i-a aparținut lui Tudor Vladimirescu.[1] În Repertoriul Arheologic Național, monumentul apare cu codul 109844.05.[2]
Pe lângă valoarea istorico-arhitecturală are și o valoare memorială. În perioada 1967-1977, Cula lui Tudor Vladimirescu a fost transformată în muzeu, aici funcționând și o expoziție permanentă cu documente și diferite obiecte care aparținuseră conducătorului Revoluției de la 1821 și al pandurilor. În prezent, cu toate că este înscrisă în Lista monumentelor istorice, cula este abandonată și se află în curs de degradare, iar prin învelitoarea spartă a acoperișului pătrunde apa de ploaie în interiorul clădirii. Autoritățile nu pot interveni cu fonduri, deoarece urmașii boierului Ion Gărdărescu au revendicat acest imobil și litigiul încă nu este finalizat în justiție.[3]
În cartea Prin Munții Mehedinților scrisă de Constantin D. Ionescu și apărută în 1977 la Editura Scrisul Românesc din Craiova, cu o prefață de academicianul istoric Alexandru Dima, la paginile 126-127 se face o precizare cu privire la cula lui Tudor Vladimirescu, în sensul că atribuirea ar fi eronată. În realitate, pe vremea când slugerul Tudor Vladimirescu era proprietarul terenului, pe acel loc s-ar fi aflat numai un foișor, mai mult de lemn. În ianuarie 1838, via și pivnița slugerului au fost cumpărate de sărdarul Ion Gărdăreanu. Acesta a modificat radical foișorul, transformând postul de pază al viei într-o casă mai arătoasă și mai boierească, denumită în prezent, pe nedrept, cula lui Tudor Vladimirescu[4].
Prestigiosul ghid Michelin a confirmat vineri pentru AFP că a retrogradat în ediția sa din 2020 restaurantul lui Paul Bocuse, etalon în gastronomia franceză, estimând: „calitatea stabilimentului rămâne excelentă, dar nu mai este la nivelul unui restaurant de trei stele”. Patronul celebrului ghid, Gwendal Poullennec, a mers joi în stabilimentul din regiunea lyoneză pentru a face acest anunț, a precizat Elisabeth Boucher-Anselin, director de comunicare al activităților gastronomice și turistice de la Michelin, scrie News.ro.
Au existat critici care spuneau, chiar înainte de decesul lui Paul Bocuse, că restaurantul L’Auberge de Collonges-au-Mont-d’Or, aflat la nord de Lyon, nu se mai ridică la înălțime, „inspectorii au mers de mai multe ori în 2019 în restaurant” și au concluzionat: „calitatea stabilimentului este excelentă dar nu la nivel de trei stele”. „Trebuie să fim corecți pentru clienți”, „ghidul Michelin este mai întâi făcut pentru cei care merg la restaurant”. Această retrogradare vine după cea a lui Marc Veyrat de anul trecut, cel care a intentat și pierdut un proces contra ghidului.
