Categorie: Actualitate

Într-o perioadă nu tocmai fastă pentru fermieri, cu subvenţii înjumătăţite, plăţi întârziate şi despăgubiri pentru secetă neachitate, fermierii sunt „certaţi” de Cristian Păun, preşedintele FNGCIMM, că sunt cîrcotaşi şi nu împrumută bani de la bănci cu garanţii de la stat. Asta în contextul în care o mare parte din producătorii agricoli sunt deja neeligibili pentru noi credite din cauză că au întârzieri la cele deja contractate, notează agrointel.ro.

”Vreau să adresez sfatul acesta fermierilor: încercaţi să aplicaţi! Nu mai fiţi aşa de cârcotaşi, pentru că numărul firmelor care au primit finanţare în 2020 este important. Ne apropiem de 30.000 de companii care au luat credite prin IMM INVEST, iar cele mai credite sunt de valoare mică – sub 900.000 lei. Valoarea creditelor garantate în 2020 s-a ridicat la 14 miliarde lei, fiind emise garanţii de 11 miliarde lei”, spune Cristian Păun într-un interviu acordat Gândul.ro.

Păun conduce o instituţie în al cărui Consiliu de Administraţie se mai află fostul ministru PNL Radu Stroe, fostul ministru PDL Anca-Daniela Boagiu şi fostul ministru, tot în vremea PDL, Ion Ariton.

Numirea lui Cristian Păun la preşedinţia Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) a făcut şi obiectul emisiunii ”Dosar de politician” de la B1TV, unde realizatorul Silviu Mănăstire a evidenţiat faptul că Păun, profesor universitar, nu are experienţă în domeniul produselor şi serviciilor financiare, garanţiilor pentru IMM sau în cunoşterea sectorului financiar – bancar. În plus, nu avea 6 luni ca membru în managementul unei companii care să aibă o cifră de afaceri comparabilă cu Fondul naţional de garantare.

„Dacă a făcut o astfel de declaraţie, sper să o retragă, pentru că nu poţi jigni şi nu poţi să iei în derâdere eforturile unor oameni care de la vânt şi ploaie la căldură de 40 de grade crează plusvaloare… Legat de numirea domniei sale, permiteţi-mi să mă interesez la cei care au făcut această numire…. Nu ştiu chestiuni suplimentare, decât că este un profesor universitar care a fost consilierul preşedintelui PNL”, a declarat, prezent în emisiune, prim-vicepreşedintele PNL Rareş Bogdan.

Conform lui Mănăstire, care citează surse din BNR, numirea a fost un troc politic, şi că în consiliul de Supraveghere al BNR s-a votat politic, în urma unui telefon al unui om politic important.

Şeful fondului de garantare spune că fermierii nu au motive să fie nemulţumiţi, chiar şi în condiţiile de secetă de anul trecut. ”Fermierul trebuie să se pregătească că o dată la patru ani în România este secetă. După patru ani buni economici în agricultură până în 2019, era inevitabil ca anul 2020, statistic vorbind, să nu fie unul de secetă. În agricultură există subvenţie şi acesta este unul dintre puţinele sectoare economice subvenţionate. În plus, există fonduri europene pentru dezvoltare rurală care pot fi accesate. Vorbim despre un sector care deja este finanţat nerambursabil foarte mult, nu poţi să vii şi să ceri tot mai mult, să ne uităm şi la celelalte sectoare ce se întâmplă”, spune Păun în interviul menţionat.

„Vă doresc să nu fiți niciodată în situația mea, pentru că eu trebuie să răspund pentru tot felul de imbecili, care fac tot felul de cretinisme, pentru tot felul de indivizi… dacă vrei să iei 15.000 lei, stai mă acasă. Că nu am venit la guvernare, nu am alergat ca nebunul un an de zile în toată ţara şi nu am dormit 4 ore pe noapte ca să iei tu salariu de 15.000 lei. Eu am alergat pentru PNL şi alerg pentru PNL alături de 240.000 membri nu ca dl Glăvan sau alţi maimuţoi să îşi ia Consiliu de Administraţie sau să spună că el a venit la guvernare ca să ia un salariu de 15000 lei. Asta chiar mă scoate din sărite. Pentru că nu am pus niciun om în vreun Consiliu de Administraţie, nu am niciun Consiliu de Administraţie, nu mă interesează să numesc vreun om în Consiliu de Administraţie şi nici să numesc oameni care să spună, dacă chiar e aşa, că a venit la guvernare ca să ia 15.000 de lei. Mi se pare aberant. Ştii ce greu e să răspunzi pentru aceşti glăveni când eşti de bună credinţă şi vrei ca ţara să se schimbe? Sunt într-o situaţie în care îmi vine să ies public şi să spun mai multe decât spun, pentru că eu nu am venit la guvernare ca Glăvan să ia 15.000 lei şi 7 consilii de administraţie”, a declarat Rareş Bogdan anul trecut la B1 TV.

Bogdan Glăvan, consilierul ex-premierului Ludovic Orban, care conducea Fondul Român de Contragarantare, a fost înregistrat când spunea că nu-l interesează să treacă pe la locul de muncă, că vrea să-și ia banii, 15.000 de lei. Pe de altă parte, realizatorul de la B1 TV i-a spus lui Rareș Bogdan și despre afirmația lui Cristian Păun, un alt ex-consilier al lui Ludovic Orban, care ar fi spus ”o enormitate” despre IMM invest, cu privire la numărul de dosare aprobate.

(…)Altul, libertarian de anvergură, Bogdan Glăvan, se laudă că stă până seara târziu la serviciu tăind frunze la câini la sinecura data de partid și că a tăiat apa minerală din bugetul de protocol, scria recent pe facebook fostul șef al Fiscului, Gelu Diaconu.

Iar campionul absolut (Cristian Păun) găsește trafic spre munte și respiră ușurat: economia își revine. Ce contează pt ei industria auto, marile companii din zona petrolieră, HORECA (din alte zone decât cele turistice clasice), aviația, turismul internațional, scăderea veniturilor tuturor, cu excepția lor? E trafic lângă Râmnicu Vâlcea? It’s OK, relax!Cam asta e anvergura specialiștilor PNL. Ce să zic? Rugați-vă și/sau meditați. E mai probabil să evitați criza astfel decât să aveți așteptări de la aceste accidente ale destinului, mai afirmă Diaconu.

Televiziunea Romana si-a depus candidatura pentru a deveni membru al International Broadcasting Assembly din cadrul EBU, o pozitie de top in cadrul Uniunii Europeane de Radio și Televiziune, Smaranda Vornicu fiind cea care urma sa reprezinte TVR in aceste alegeri. Termenul limita de depunere a candidaturilor a fost 17 mai. Deci deja depasit, iar Ramona Saseanu, noua sefa a TVR, a decis retragerea de la aceste alegeri, fara niciun fel de explicatii.

Aceasta pozitie nu implica costuri suplimentare, nimic care sa determine retragerea de la aceste alegeri. Singurul motiv este persoana Smarandei Vornicu, care in mod evident nu ii este pe plac Ramonei Saseanu pentru ca a fost membru CA propus de PSD.

Sa reamintim ca European Brodcasting Union (EBU) este forul care reuneste toate televiziunile si radio urile publice din Europa si orice pozitie in Comitetele lor este o recunoastere internationala a expertizei si profesionistilor TVR. Asadar, R Saseanu a pus mai presus de interesele Tvr pe cele de partid. Niciun om care a fost in CA din partea PSD, indiferent de experienta, de calitati, nu are ce cauta in TVR. Anuntata epurare  a psd istilor din Tvr asadar a inceput cu dna Vornicu, care este are un Cv impresionant in media, diplomatie si comunicare unde a activat peste 20 de ani.

În timpul vizitei făcută miercuri în zonele afectate de inundaţii din Bihor, prefectul Dumitru Ţiplea a fost imortalizat într-o ipostază controversată, uşor ilară. Îmbrăcat la patru ace, politicianul s-a „dat” peste Crişul Negru, la staţia hidrometrică de la Tinca, cu un funicular pe care ABA Crişuri îl foloseşte pentru măsurarea cotelor apelor.O înregistrare video făcută de angajaţii Apelor Române Crişuri şi difuzată miercuri de Digi24 îl arată pe Ţiplea stând în funicular, alături de doi angajaţi ai ABA, în timp ce mijlocul de transport este mutat peste râu, transmite Bihoreanul.

Dincolo de faptul că prefectul, în mod evident, nu participa propriu-zis la măsurarea cotelor, prezenţa lui a fost şi una atipică, deoarece Țiplea era îmbrăcat cu pantaloni de costum și cu o cămaşă albă, în totală disonanţă cu maroniul viiturii.

Întrebat de jurnalistul Claudiu Pândaru dacă experienţa nu i-a amintit de imaginile cu fostul premier Victor Ponta şi fostul ministru al Dezvoltării, Liviu Dragnea, plimbaţi într-o barcă de pompieri într-o localitate inundată, Ţiplea a spus că între cele două situaţii nu se poate face o comparaţie, dar nici n-a putut convinge că ieşirea lui a fost necesară.

„Nu am urmărit imaginile cu domnul Ponta. Ocupând această funcţie, eu consider că fac politici publice în primul rând. Am mers să văd tehnic cum stau lucrurile, colegii mei chiar făceau acele măsurători, este o întâmplare. Nu mă plimbam, am participat la o măsurătoare pe care colegii mei de la ABA Crişuri o făceau în acel moment, o dată la fiecare oră ei asta fac, măsoară cotele”, a declarat prefectul de Bihor.

Pentru că jurnaliştii Digi24 au pus sub îndoială utilitatea prezenţei lui în funicular, spunând că s-a comportat ca un politician care-şi face imagine, Ţiplea a spus că nu acesta a fost scopul lui, dovadă că nu s-a dus cu presa în teren. „Mi-am făcut datoria, este în fişa postului meu să merg în teren”, a mai spus el. 

de Bogdan Tiberiu Iacob, preluare Inpolitics

Zicere la vreme de pandemie: de cînd a venit Covidul, au plecat infecțiile nosocomiale. Subiect intens de dezbateri în alte vremuri, respectivele infecții au constituit anul trecut motiv de mare mirare, pentru că, brusc, spitalele românești nu le mai raportau cifrele. Pînă și președintele Iohannis anunța, la un moment dat, că se va interesa unde au dispărut ele. Dezlegarea enigmei a venit în aceste zile: nosocomialele nu au dispărut, au fost mai prezente ca oricînd, Doar că cineva le-a ținut sub obroc.

În octombrie anul trecut, presa decarta, pe baza datelor oficiale, doar vreo 2.600 de infecții nosocomiale de la izbucnirea pandemiei pînă în septembrie. Președintele Iohannis declara, într-o conferință de presă: ”Despre infecţiile nosocomiale voi cere o informare la Ministerul Sănătăţii, după care putem să vedem de ce s-a raportat zero. Mi se pare cel puţin ciudat, în condiţiile în care s-au luat măsuri de îmbunătăţire a situaţiei, dar de la ce am avut, la zero cred că este cale lungă şi voi cere o explicaţie pentru asta”.

Dacă i-o fi venit informarea, președintele a ținut-o secretă.

”Se minte mai rău ca la Colectiv. Spitalele COVID au raportat zero infecţii nosocomiale pe hârtie, în cea mai mare criză de sănătate din România” trăgea semnalul de alarmă Libertatea, pe 19 octombrie.

Acum cîteva săptămîni, deputatul PNL Daniel Gheorghe a adresat o interpelare ministerului Sănătății, în care evoca date furnizate cam în aceeași perioadă de Institutul Național de Sănătate Publică, din care rezulta că în anul 2019 fuseseră raportate 23.139 de infecții asociate actului medical, soldate cu 59 de morți.
Pînă la momentul interpelării, nu exista, conform deputatului, nicio situație similară raportată de INSP pentru anul 2020. Acesta furnizase doar o informație incompletă, anume 14.555 de infecții nosocomiale raportate în perioada ianuarie-septembrie 2020.

Exact o zi după depunerea interpelării, ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, a ieșit la rampă cu acuzația că raportarea nosocomialelor nu e în regulă deloc: „Nu mi se pare că raportarea este la nivelul la care ar trebui să fie. Nu mi se pare că vedem tot adevărul. Am cerut informaţii suplimentare în această dimineaţă”.

A trebuit să treacă aproape încă o lună și jumătate ca să ne vină, în fine, o cifră oficială concretă.

Interpelarea liberalului a primit răspuns oficial, cum spuneam, în aceste zile, prin secretarul de stat dr.Vass Levente, dar, iarăși, un răspuns doar parțial, pe numai trei trimestre:

”Referitor la întrebarea/interpelarea dumneavoastră, privind „Situaţia infecţiilor nosocomiale în spitalele din România”, vă comunicăm următoarele. În perioada ianuarie – septembrie 2020 au fost raportate 22.759 de infecţii asociate asistenţei medicale din unităţile medicale”.

Concluzii:

Dacă ritmul infectării din primele nouă luni se va fi păstrat și în ultimele trei, rezultă un cuantum record al infectărilor, de cca.30.000 la nivelul anului trecut.
Nu știm de ce datele furnizate de ministerul Sănătății pentru aceeași perioadă le surclasează pe cele furnizate de INSP.
Nu știm cîți morți vor fi rezultat din aceste infectări și nici motivul pentru care cifrele au fost și încă mai sunt, parțial, ascunse de autorități.

de Adriana Stoicescu, judecător

România este ţara în care, dacă ai pile, poţi omorî, după gust, un urs sau ciocârlii.Puţini ştiu că, în ultimii 30 de ani, în timp ce noi lăcrimam convingător când ascultam „Ciocârlia” cântată de Gheorghe Zamfir, numărul de ciocârlii s-a înjumătăţit. Italienii bogaţi şi piloşi le vânează pentru o tocăniţă cu efecte afrodisiace.

Jucând rolul unor turişti nevinovaţi, „dau” ce trebuie şi unde trebuie şi fac prăpăd într-o ţară care abia se mai ţine în balamale…Ne pricepem la fel de bine să vindem, pe doi bani, ciocârlii şi copii, femei şi urşi.Prima întrebare pe care o rosteşte românaşul când devine conştient de sine este „nu ştii pe cineva la…?”

Pila este o instituţie-parte a ADN ului mioritic.Pila funcţionează în baza legilor proprii, dă rezultate rapide sau nu, funcţie de destinatarul peşcheşului.Născută probabil pe vremea fanarioţilor, când potenţialul şef de stat era nevoit să meargă cu peşcheşul pe la adevăraţii stăpâni, este esenţa naţiunii, calea spre mântuire, şansa la o viaţă de nabab.Instituţie a instituţiilor, pila se transmite din generaţie în generaţie, cu limbă de moarte.

Înainte de a răposa, românul care se respectă îi spune fiului său, potenţial viitor îndurerat, care sunt contactele de valoare de pe la finanţe, oficii, comitete şi comiţii.

Nimeni nu realizează că pila este, de fapt, mica şi extrem de solida corupţie. Că noi toţi suntem mai mult sau mai puţin corupţi şi că, ce e mai grav, ni se pare perfect normal şi, mai ales, nevinovat.Că în timp ce răcnim împotriva marilor furturi, ne dedăm la mici ciupeli, doar pentru că atât putem, nu pentru că nu ne-am dori mai mult.Urâm corupţii pentru că au dat dovadă de tupeul pe care, iată, noi nu-l avem… Drama e că, după comunism, pila a evoluat capitalist, promovând cu consecvenţă prostia, ridicată la rang de virtute.Comuniştii, măcar, nu promovau pe criterii de botox în cantitate direct proporţională cu prostia…

Pila ne macină vieţile, ăstora fraieri, care ne încăpăţânăm să credem că lucrurile trebuie făcute cum se cuvine, după reguli şi în baza legii.Duhoarea de prostie pe care deja o emană Pământul în Univers are, în spaţiul carpato danubiano pontic, o tuşă inconfundabilă. Nu, nu e de mititei sau cârnaţi, e aroma de tupeu.

Deveniţi majoritari în toate domeniile, impostorii şi tupeiştii ne vor dicta regulile lor, vor face legile lor şi ne vor trage la răspundere, cu aerul că ne fac o favoare.Dacă le vom permite, bineînțeles…Mă bucur, din nou, că sunt muritoare.Cocoţată pe norişorul meu, mă voi putea întoarce cu spatele spre planetă, privind degajat spre o gaură neagră, peisaj preferabil unei Terre transformată în coş de gunoi, care pute de corectitudine politică.

Joana Cotar, născută în România, aspiră la șefia partidului naţionalist, Alternativa pentru Germania (AfD), transmite Radio Europa Liberă.

Alternativa pentru Germania (AfD) a obținut la alegerile din 2017 12,6 procente din voturi. Înfruntarea pentru conducerea partidului va avea loc între 2 dueturi: Alice Weigel – Tino Chrupalla sau Joachim Wundrak – Joana Cotar.

Deja în aprilie s-a relatat că Joana Cotar, născută în 1973 la Piteşti, în România, ar dori să devină şefă a Alternativei pentru Germania (AfD). Ea însăşi a confirmat relatările într-o declaraţie citată de săptămînalul naţional-conservator, „Junge Freiheit”, anunţînd că este pregătită pentru a candida.

În prezent, Joana Cotar este deputată în Bundestag şi răspunde de problema digitalizării în cadrul grupului parlamentar AfD. Cotar s-a opus reglementărilor care prevăd stoparea discursului urii, rasismului şi antisemitismului pe internet, comparînd măsurile cu represiunea din fosta Germanie răsăriteană.

Într-un interviu publicat luna trecută în ziarul „Gießener Allgemeine”, Joana Cotar a explicat ce a determinat-o să lupte pentru „libertate”.

„M-am născut în România pe vremea dictaturii lui Ceauşescu şi ştiu ce inseamnă să trăieşti lipsit de libertate”, a declarat ea textual ziarului. În acelaşi interviu a mai afirmat că tatăl ei a fost condamnat politic la 6 ani de închisoare pentru că „l-a jignit pe Ceauşescu”. A fost torturat şi avea 38 de kg la ieşirea din detenţie. Părinţii ei, povesteşte ea în interviu, au fost profesori de engleză şi „suspecţi pentru guvern”. În locuinţă se aflau microfoane, iar părinţii ei erau filaţi permanent de către Securitate.

De curînd, revista „Der Spiegel” a dezvăluit că fratele Joanei Cotar deţine o firmă (Vy Capital) şi este unul dintre marii investori în sisteme de tehnologie. Tot el a facilitat unui firmei din Rusia (Digital Sky Technologies) să devină investitor la Facebook.

Joana Cotar este o apropiată a copreşedintelui AfD, Jörg Meuthen, deputat în parlamentul european, considerat drept moderat.

Despre Joachim Wundrak (65) cel care împreună cu Joana Cotar vrea să devină candidat de frunte la alegeri, se ştie că este un fost general de aviaţie al Bundeswehr-ului. Potrivit ziarului „Frankfurter Allgemeine”, Wundrak se consideră drept un „naţional-conservator”. Totodată susţine că politica guvernului german este „dăunătoare”. Generalul se pronunţä pentru suveranitatea şi autodeterminarea naţională, şi respinge „globaliştii de la Bruxelles”.

Primăria Capitalei a contractat achiziționarea a 100 de tramvaie. Informația poate fi defalcată în mai multe zone de analiză. În primul rând, este de subliniat că tramvaiele vor fi produse în țară, la Arad. Este un fapt de remarcat pentru că o perioadă lungă de timp fabrica de la Arad vindea pe alte piețe ale lumii fără să reușească să aibă vreun contract în România.De altfel, și achiziția de acum a Primăriei Capitalei fusese adjudecată de o firmă din Turcia, licitația a fost contestată și astfel s-a ajuns ca vagoanele de tramvai să fie construite la Arad. Ionuț Ciurea, director executiv la asociația Pro Infrastructură a declarat la RFI că tramvaiele vor fi produse sub licența Siemens.Este posibil, deși merită menționat că parteneriatul companiei Astra cu Siemens a început în anul 2010, dar în ultimii cinci ani, compania din Arad și-a anunțat de mai multe ori intenția de a construi tramvaie pe baza propriei concepții, îndepărtându-se de colaborarea cu Siemens, transmite RFI.

CE SUSȚINE RADIO FRANCE INTERNATIONALE:

De aceea, nu este foarte clar dacă totuși tramvaiele livrate Capitalei vor fi de concepție proprie Astra sau sub licență Siemens. Indiferent, însă, de variantă, există un câștig și anume acela că vagoanele vor fi produse în România.

În al doilea rând, achiziția celor 100 de tramvaie ridică un mare semn de întrebare. Și anume, declară la RFI, directorul executiv al Pro Infrastructura: tramvaiele nu vor putea circula prin București dacă nu se modernizează liniile de transport. Altfel, noile tramvaie vor fi deteriorate de liniile nemodernizate.

Este cu adevărat o problemă care arată în ce situație complicată se află infrastructura de transport în București. Pentru că de ani de zile nu s-au făcut investiții serioase nici în liniile de tramvai, nici în mijloacele de transport s-a ajuns în situația în care nu se știe ce e bine să se facă mai întâi.

Este ca în vorba de duh care se întreabă ce a fost mai întâi: oul sau găina? La fel și cu investițiile. Ce ar trebui făcut mai întâi de toate, să se cumpere tramvaie sau să se modernizeze infrastructura pe care acestea circulă?

Nu este singurul domeniu în care există o astfel de dilemă. În urmă cu câteva zile, directorul companiei Ford din România afirma că trenurile de marfă care transportă autovehiculele fabricate la Craiova, merg cu o viteză medie mai mică decât cea pe care o poți parcurge cu o bicicletă.(…)

Întorcându-ne la tramvaiele contractate de Primăria Capitalei, o altă temă de dezbatere este prețul: 200 milioane de euro pentru 100 de tramvaie. Pe acest subiect, însă, se pot naște controverse la nesfârșit. Singurul lucru evident este că România și Bucureștiul au nevoie de investiții atât de mari și de diverse încât politicienii aflați la Putere nici nu mai știu de unde să înceapă.

Consiliul Concurenţei din Ungaria a aplicat administratorilor magazinului online eMAG o amendă în cuantum de 200 de milioane de forinţi (558 660 euro) şi îi obligă la plata unor despăgubiri şi compensaţii de aproximativ 4 miliarde de forinţi (11,1 milioane euro). Potrivit informării transmise miercuri de autoritatea ungară agenţiei de presă MTI, eMAG a acceptat decizia. În comunicatul pe care l-a remis la rândul său, eMAG a confirmat faptul că a ajuns la un acord cu Consiliul Concurenţei din Ungaria. Compania a anunţat că va achita amenda şi că va asigura tuturor clienţilor un cupon în valoare de 3000 de forinţi (8,37 euro), respectiv că vor sprijini activităţile de vânzare online ale întreprinderilor mici şi mijlocii din Ungaria cu un program ale cărui costuri sunt de peste 4 miliarde de forinţi.

Potrivit informaţiilor furnizate de Consiliul Concurenţei,
practicile de gestionare ale sute de campanii de reducere din
cadrul magazinului online eMAG au fost analizate retroactiv, până
în iulie 2014. În urma analizelor s-a constatat că unele practici
au fost, în mod constant, injuste faţă de consumatori.

Analiza a arătat că în timpul campaniilor de reducere,
administratorii eMAG nu au dezvoltat reguli interne pentru a se
asigura că preţul iniţial al produselor reflectă cu adevărat preţul
anterior al acestora, cel de dinainte de “reducere”.

Potrivit comunicatului consiliului, compania a cooperat cu
autoritatea pe tot parcursul procedurilor şi s-a angajat să pună în
aplicare un pachet de măsuri menit să compenseze încălcarea legii.

S-a precizat că, printre altele, eMAG va înceta să listeze
promoţii înşelătoare, va modifica practicile de calcul şi afişare a
preţurilor şi va acorda fiecărui client din ultimele 12 luni un
cupon în valoare de 3000 de forinţi, a căror valoare totală va
însuma cel puţin 1,08 miliarde de forinţi. În plus, compania se
angajează să promoveze prezenţa comercială online a companiilor
ungare cu programe în valoare de 2,88 miliarde de forinţi. Acest
lucru se va realiza, printre altele, prin intermediul unor reduceri
ale comisioanelor, acordarea de servicii de educaţie, de spaţii
publicitare şi servicii logistice partenerilor.

Pe lângă aceste măsuri impuse, Consiliul Concurenţei din
Ungaria a aplicat administratorilor platformei – compania
românească Dante International S.A., respectiv compania ungară
Extreme Digital – o amendă de 200 de milioane de forinţi.
Administratorii s-au angajat, de asemenea, să nu conteste în
instanţă decizia consiliului, se mai precizează în comunicatul
autorităţii.

În comunicatul de presă transmis MTI, eMAG a anunţat că va
plăti amenda impusă în urma campaniei de Black Friday din 2018.

Potrivit punctului de vedere al eMAG, în timpul organizării
promoţiilor de Black Friday, compania nu a indus în eroare
consumatorii nici în ceea ce priveşte preţul, nici în ceea ce
priveşte stocurile. În acelaşi timp însă, în vederea încheierii
procedurii într-un mod care să fie în interesul tuturor părţilor, a
încheiat cu Consiliul Concurenţei un acord care permite
soluţionarea rapidă a litigiului şi care va facilita, de asemenea,
dezvoltarea comerţului online în Ungaria.

Renumărarea voturilor din Sectorul 1 s-ar fi terminat, iar conform unor surse, Daniel Tudorache, fostul primar al Sectorului, ar avea cu 1000 de voturi mai mult decât Clotilde Armand. 

Un comunicat oficial privind numărătoarea voturilor va fi emis abia mâine, anunţă România TV.

La trei decenii și jumătate după accidentul nuclear de la centrala atomică ucraineană de la Cernobîl, oamenii de știință care monitorizează ruinele au văzut o creștere a reacțiilor de fisiune într-o încăpere inaccesibilă din complex, transmite Radio France Internationale.

În prezent se investighează dacă problema se va stabiliza sau va necesita o intervenție periculoasă și dificilă pentru a preveni o reacție nucleară, relatează „NewScientist”.

Aceste reacții de fisiune mocnesc din nou în masele de combustibil de uraniu îngropate adânc în interiorul unui reactor deteriorat.

„Este ca jăraticul într-un grătar”, spune Neil Hyatt, expert chimist în materiale nucleare la Universitatea din Sheffield, care studiază eliminarea deșeurilor nucleare.

Amintim, explozia de la Cernobîl din 1986 a dărâmat ziduri și a blocat multe camere și coridoare. Tone de material fisibil din interiorul unui reactor au fost împrăștiate în întreaga instalație, iar căldura generată a topit nisipul din pereții reactorului de beton și oțel pentru a forma substanțe asemănătoare lavei și intens radioactive care au străbătut la etajele inferioare.

Este posibil ca o cameră, cunoscută sub numele de „camera subreactorului 305/2”, să conțină cantități mari din acest material, dar este inaccesibilă și nu a mai fost văzută de ochi umani sau robotici de la dezastru.

În acest moment, cercetătorii au observat o creștere a emisiilor de neutroni din cameră, nivelurile crescând cu aproximativ 40% de la începutul anului 2016. Acest lucru indică o reacție de fisiune nucleară în creștere, astfel încât cercetătorii încearcă să stabilească dacă această creștere va dispărea, ca anterioarele creșteri din alte părți ale ruinelor, sau dacă vor trebui să găsească o cale de acces către această cameră și să intervină.

O variantă de explicație pentru ce se întâmplă acum este că o nouă structură – sarcofagul, plasată deasupra reactorului în ruină în 2016 determină uscarea centralei. Când combustibilul de uraniu sau plutoniu se degradează radioactiv, sunt emiși neutroni, care pot promova o reacție de fisiune dacă neutronii sunt capturați de către alte particule radioactive. Cu toate acestea, cantități mari de apă încetinesc acești neutroni, împiedicându-i să fie capturați.

Tot Hyatt spune că situația este „motiv de îngrijorare, dar nu de alarmare”, dar că, dacă rata producției de neutroni continuă să crească, cercetătorii ar putea fi nevoiți să intervină. Aceasta ar putea implica forarea în cameră și pulverizarea acesteia cu un fluid care conține o substanță ce ar absorbi excesul de neutroni și ar sufoca reacția de fisiune, numită azotat de gadolinium.