Categorie: Actualitate

Fără sezonieri, agricultura germană nu supravieţuieşte. Cum supravieţuiesc însă lucrătorii mobili din România şi alte ţări est-europene fără o asigurare medicală adecvată?, se arată într-un reportaj Deutsche Welle.

REPORTAJUL DEUTSCHE WELLE:

Cristian pare liniştit acum. După aproape un an de când lucrează în Germania, tânărul român de 20 de ani are senzaţia că situaţia începe să se normalizeze şi pentru el. Odiseea lui Cristian a început în iulie 2020, când a ajuns la o fermă germană, unde urma să ajute la muncile agricole. Nu vorbea limba, nu înţelesese exact ce semnase, dar ştia că are nevoie de bani pentru a-şi sprijini familia din România şi, de ce nu, pentru a-şi face el însuşi un rost în viaţă. Nu îl interesa dacă are o asigurare medicală valabilă, pentru el conta că la sfârşitul lunii putea să se bucure de puţin peste 1000 de euro, bani cu care, după ce trimitea o parte celor de acasă, putea să viseze la o viaţă mai bună.

Cristian muncea în medie 12 ore pe câmp, şase şi deseori chiar şapte zile pe săptămână, mânca puţin, dormea prost, dar spera să reziste cel puţin un an. Pe atunci nu ştia că, sezonier fiind, în Germania perioada de lucru este limitată, şi nici că, după primele luni de toamnă, fermierii nu mai au nevoie de ajutor la muncile agricole.

A aflat în luna octombrie, atunci când cineva i-a propus să lucreze în construcţii, după ce ferma la care lucrase încheiase şi perioada de pregătire a câmpului pentru primăvară.

Nici pe şantier norocul nu i-a surâs lui Cristian. Lucrau „mai mult la negru”, după cum recunoaşte el în discuţia cu DW, nu aveau niciun fel de asigurări iar salariul nu era nici pe departe ceea ce îi promisese cunoştinţa care îl adusese acolo.

În ianuarie, urmând sfatul unui alt cunoscut, Cristian a ajuns să lucreze la o pepinieră. Zi de zi, tânărul transporta şi împacheta 250 de pomi, „fiecare cântărea 30 până la 40 de kilograme”, îşi aminteşte el în dialogul cu DW şi zâmbeşte trist. Nu munca în sine îl deranja, ci felul în care erau trataţi: „fără respect, înjuraţi, traşi de haine şi scuturaţi puternic, dacă nu ne făceam treaba cum sperau şefii”.

Atunci când a cedat psihic şi a vrut să plece, Cristian s-a mai lovit de un impediment: angajatorul îi reţinuse buletinul şi fără buletin tânărul nu putea nici să se întoarcă acasă, nici să îşi caute un alt loc de muncă.

După două săptămâni în care a lucrat fără nicio zi liberă, Cristian a primit 635 de euro. A muncit din greu, trebuia să primească mult mai mult, dar este fericit că a reuşit să plece de acolo. L-a ajutat Cătălina Guia, consilieră în cadrul programului guvernamental de land din Renania de Nord-Vestfalia (NRW) „Arbeit und Leben” („Muncă şi Viaţă), care a convins angajatorul să elibereze nu mai puţin de 10 români care se aflau într-o situaţie similară. În condiţiile în care Cristian a lucrat 108 ore în cele două săptămâni, iar angajatorul i-a oprit din salariu 71 de euro pentru cazare şi 130 de euro pentru transport, atunci venitul lui este cu mult sub minimul legal din Germania de 9,50 euro pe oră. Angajatorul nu i-a înmânat la final niciun fluturaş de salariu, ceea ce nu este, din păcate, o excepţie.

Cristian lucrează acum la o fermă în alt land federal şi spune că se simte mai apreciat. Nu are însă o asigurare de boală şi nici nu contribuie la asigurările sociale, deşi perioada lucrată în Germania i-ar fi utilă, mai târziu, la pensie, de exemplu.

Carantina pentru sezonieri înseamnă deseori concediu fără plată

Cristian este muncitor sezonier. Unul din cei care, în plină pandemie, a ales să vină în Germania ca să câştige bani, greu munciţi, dar şi ca să îşi facă un rost în viaţă.

El este tânăr şi nu se teme că s-ar putea îmbolnăvi, deşi a văzut cum colegii lui leşinau epuizaţi chiar pe câmp, cum se ascundeau în containere atunci când tuşeau şi aveau febră pentru a nu intra în carantină. Carantina pentru sezonieri înseamnă, deseori, un fel de concediu fără plată. Nu munceşti, nu primeşti niciun ban.

Soarta lui Cristian şi a altor câteva zeci de mii de muncitori sezonieri, în condiţiile în care agricultura din Germania depinde anual de ajutorul a nu mai puţin de 300.000 de angajaţi temporar, i-a determinat să dialogheze mai intens pe responsabilii de la Berlin şi Bucureşti. Potrivit Ministerului Federal al Muncii, „din 2020, ministerele de resort din Germania şi România colaborează mai strâns şi mult mai intens”, după cum se precizează în răspunsul la solicitarea adresată de DW. Din luna mai a anului trecut a fost semnat un document bilateral „Memorandum of Understanding” şi se organizează în mod regulat întruniri şi discuţii pe diverse teme în timp ce „ambele părţi se informează reciproc asupra evoluţiilor actuale”, mai aflăm din răspunsul Ministerului Muncii de la Berlin.

După un astfel de dialog, Ministerul Muncii de la Bucureşti, prin vocea doamnei Raluca Turcan, anunţa că România este pregătită să trimită 270.000 de muncitori sezonieri în Germania şi că, prin comparaţie cu anul trecut, condiţiile şi regimul de lucru vor fi îmbunătăţite.

Există un contract bilateral care prevede că „în prezent, intrarea lucrătorilor agricoli sezonieri este permisă” dar şi că aceştia „sunt scutiţi de interdicţia de transport”, care în 2020 a creat multe probleme, în condiţiile în care, dacă apăreau neînţelegeri, oamenii erau abandonaţi pe străzi, de unde nu puteau să revină în ţară. Mai mult chiar, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale de la Bucureşti a iniţiat un proiect de Ordonanţă de Urgenţă prin care se completează practic Legea 156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate.

Plecând de la ideea că de condiţiile de igienă şi carantinare răspund în mare parte angajatorii germani, am vrut să ştim de la autorităţile din Bucureşti ce schimbări sunt prevăzute în cazul transportului acestor persoane înspre şi dinspre Germania. „În cazul grupurilor mai mari de 10 lucrători, transportul se va face prin intermediul firmelor autorizate să efectueze transport internaţional de persoane, pentru a ne asigura că sunt transportaţi în condiţii de siguranţă, atât din punct de vedere al respectării regulilor de protecţie specifice pandemiei COVID-19, cât şi în ceea ce priveşte siguranţa vehiculului din punct de vedere tehnic”.

Dacă problema transportului pare a fi rezolvabilă, multe neclarităţi se leagă în continuare de regimul asigurării medicale a forţei de muncă sezoniere.

Legislaţia din Germania prevede că sezonierii pot lucra, până la 31 octombrie 2021, până la maximum 102 zile în agricultură, fără a plăti niciun fel de contribuţii sociale, deci nici asigurare medicală. La solicitarea DW, Ministerul Muncii de la Berlin precizează că „obligativitatea asigurării medicale există deja în Germania. Pentru a ne asigura că prevederile sunt respectate, se vor introduce două sisteme de înregistrare. Pe de-o parte, angajatorul va fi obligat să anunţe dacă angajatul beneficiază de asigurare medicală. Pe de altă parte, autorităţile locale trebuie să fie informate asupra perioadei în care lucrează efectiv angajatul sezonier. Dacă se depăşeşte pragul stabilit, atunci angajatorul trebuie să îl înregistreze pe acesta în sistemul asigurărilor sociale.”

Angajatorii înşişi, fermierii, care declară în continuare că depind de ajutorul acordat de sezonieri, sunt conştienţi că, în lipsa unei asigurări medicale, costurile pot scăpa de sub control. În 2020, au existat focare de COVID-19 şi la fermele în care lucrau sute de sezonieri. Unul dintre românii care lucrau în Baden-Württemberg a murit chiar, după ce se infectase cu coronavirus şi nu a fost transportat la spital. În discuţia cu DW, purtătorul de cuvânt al Asociaţiei Fermierilor Germani (Deutscher Bauernverband), Axel Finkenwirth, spune că le „recomandă” membrilor să îi asigure medical pe lucrătorii sezonieri.

Sunt asiguraţi sezonierii?

„O asigurare pentru accidente de muncă primesc automat”, ne explică Cătălina Guia de la „Arbeit und Leben”. Important este ca aceştia să aibă un contract de muncă valabil şi angajatorul să îşi respecte obligaţiile.

Există însă şi asigurări medicale private, pe care unii fermieri le încheie pentru sezonierii care îi ajută la muncile agricole. „Este absolut de neînţeles de ce, tocmai în perioada dominată de coronavirus, obligativitatea asigurării medicale este amânată pentru 2022. În plus, modelul unei mini-asigurări private pentru sezonieri nu este suficient, necesară fiind o protecţie completă pentru lucrătorii sezonieri prin asigurarea medicală obligatorie”, precizează pentru DW Benjamin Luig, coordonator de branşă pentru construcţii şi munci agricole, în cadrul proiectului „Faire Mobilität”, destinat lucrătorilor mobili. Este greu de crezut că o astfel de asigurare, care nu costă mai mult de 15 euro pe lună, ar putea prelua costurile unei spitalizări.

La Bucureşti, autorităţile cunosc situaţia şi insistă că, odată cu aprobarea ordonanţei de urgenţă, „contractele de oferte ferme de locuri de muncă încheiate de către agenţii de plasare cu angajatorii din străinătate trebuie să conţină şi o clauză privind încheierea şi semnarea unei asigurări de sănătate a angajaţilor români în aceleaşi condiţii cu cetăţenii din statul de primire”.

La Berlin însă s-a decis ca modificările legislative să intre în vigoare de abia în anul 2022.

Cristian ar putea să încheie o asigurare pe cont propriu, care îl costă însă aproape 200 de euro lună de lună şi care trebuie anulată în momentul în care părăseşte Germania. În caz contrar, asigurarea l-ar putea trece în registrul rău-platnicilor, cu toate consecinţele negative ce decurg de aici. Preferă să rişte, deocamdată. Dar speră ca, la un moment dat, după ce a mai deprins puţin germana şi a înţeles cum funcţionează sistemul de aici, să nu mai fie sezonier.

„Muncă multă, drepturi puţine”, zâmbeşte tânărul român înainte de a termina pauza şi implicit şi discuţia cu DW. Se întoarce la câmp, acolo unde îl aşteaptă conaţionalii şi şeful de tură, toţi români. Sparanghelul trebuie să ajungă la prima oră în magazinele din toată Germania.

de Bogdan Tiberiu Iacob, preluare Inpolitics

Un sondaj cu cifre devastatoare a fost dat publicității în aceste zile, iar elementele de interes țin nu doar de respectivele cifre, ci, mai ales, de autorul cercetării sociologice și de beneficiarii acesteia. Un sondaj care, per ansamblu, zguduie temeinic președinția țării și relația dintre România și SUA, inclusiv cea cu NATO, dar și campania guvernanților noștri de combatere a pandemiei.

Sondajul național a fost realizat, între 12-23 aprilie, nu de vreunul dintre institutele noastre tradiționale, ci de un organism înființat acum cîțiva ani, pompos denumit Laboratorul pentru Analiza Războiului Informațional și Comunicare Strategică (LARICS) și plasat sub umbrela Academiei Române. Componența echipei LARICS trimite destul de mult cu gîndul la apropierea de serviciile secrete autohtone, ca să nu spunem mai mult. Sondajul este realizat, mai aflăm, în parteneriat cu Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C.Brătianu”, de asemenea ținînd de Academie.
La prezentarea sondajului, denumit ”Barometrul de securitate, miercuri, au participat președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, consilierul prezidențial Constatin Ionescu și multe alte figuri importante.
Chestii care dau greutate cercetării sociologice.

Foarte interesant, sondajul a fost comandat de marile companii occidentale Lockheed Martin, AstraZeneca și Damen. Toate trei cu interese economice majore în țara noastră. Lockheed se chinuie să ne impună livrarea de elicoptere Black Hawk în dauna celor franceze de la Airbus, Damen încă nu s-a împăcat cu pierderea contractului pentru livrarea de corvete, cîștigat de francezi, iar AstraZeneca se luptă să reabiliteze controversatul său vaccin, care i-a speriat pe români și nu doar pe ei.

Ce aflăm din sondaj?
Chestii grele.
Cum ar fi că, sub Klaus Iohannis, președinția României a ajuns pe ultimul loc la încrederea în instituții.

La întrebarea dacă aceste instituții își fac datoria cum trebuie, pe locul 1 e Armata, apreciată de 72,6 la sută dintre români, urmată de Biserica, cu 57,5 la sută, MAE – 50%, SRI – 49%, spitalele – 48,2%, Jandarmeria – 47,4%, Poliția – 41,6% și pe ultimul loc, Președinția, cu 39,7%. Institutia lui Iohannis, singura cu 3 în față.

O palmă de proporții administrată celui mai important om în stat, am spune.

O altă palmă vine pentru NATO.
Conform sondajului, doar 43% dintre români consideră că România e mai protejată în fața amenințărilor internaționale după aderarea la NATO, în timp ce 37% cred că era mai protejată în perioada comunistă, pe vremea Pactului de la Varșovia, iar 9,1% consideră că era mai protejată după căderea comunismului, pînă la integrare, ceea ce duce la un total de 46,1% de neîncredere în alianța nord-atlantică, luînd în calcul istoria recentă.

Nici relația cu SUA nu stă grozav.
31,1% dintre români sunt îngrijorați că apropierea de UE și SUA ar putea duce la tensiuni cu alte state, iar 36,6% consideră că trebuie să fim la fel de apropiați de SUA și UE.
În schimb, datele sondajului relevă că doar 6,9% dintre români cred că România ar trebui să fie mai apropiată de SUA decît de UE, în timp ce 23,6% cred invers. Europa cîștigă la scor.

În fine, cifre îngrijorătoare pentru autoritățile de la noi vin și de pe frontul Covid.
Doar 26,9% cred că vaccinarea e soluția scăpării de pandemie, în timp ce 51,3% consideră că trebuie găsite alte metode.
20,9% spun că nu prea sunt de acord cu vaccinarea, ceea ce duce spre 72% procentul românilor care nu se dau în vînt după vaccinare.

82,4% dintre români nu cred că vaccinarea la nivel mondial va reuși să oprească pandemia – cel mult să o încetinească oarecum – și doar 16,5% sunt optimiști.

32,4% dintre ”antivacciniști” invocă drept motiv al respingerii neîncrederea în eficiența vaccinului, 29,9% se tem de efecte secundare, iar 27,9% cred că vaccinul a fost creat prea rapid.
32,5% dintre români anunță categoric că nu vor să se vaccineze, 27,3% spun că se mai gîndesc, 20,1% dintre români spun că vor să se vaccineze, iar 20% că au făcut-o deja.

Aici se poate face o observație: dacă adunăm cifrele celor provaccin – deja vaccinați sau care au de gînd să o facă -, rezultă 40,1%.
Ceea ce înseamnă că atingerea pragului de 70% necesar obținerii imunității de turmă depinde crucial de atragerea integrală de aici încolo a celor care încă nu s-au decis. Fără asta, vaccinarea va eșua.

În fine, 91,5% dintre români spun că cei care încalcă restricțiile din pandemie o fac pentru că s-au săturat de ele, iar 87,6% pentru că nu mai au încredere în autorități, din nou palme grele pentru guvernanți.
82,7% dintre români cred că mulți dintre morții de Covid au murit de alte afecțiuni, iar 63,6% spun că virusul nu e atît de periculos precum se pretinde.

Cifre, cum spuneam, spectaculoase, plus marea întrebare: de ce ar fi fost interesate de ele cele trei mari companii americane, britanice și olandeze astfel încît să plătească sondajul?
Se încearcă, oare, transmiterea unor mesaje subtile către anumiți factori de decizie în statul nostru? Și dacă da, în numele căror interese? 

Nicușor Dan stă într-o debara și este un fel de Mesia. Nu vorbește cu nimeni, nu dă telefoane, nu răspunde la telefoane și dă bule. Toată lumea trebuie să stea drepți și să execute că dă el bule. E absolut scandalos că pe 19 aprilie i-a prelungit mandatul directorului Spitalului Foișor, afirmă ministrul USR-PLUS al fondurilor europene Cristian Ghinea.

Într-un interviu acordat SpotMedia.ro, ministrul Ghinea îl acuză pe Nicușor Dan că face bugetul ca Gabriela Firea, nu dă și nu răspunde la telefone, nu discută cu consilierii USR-PLUS, cere directorilor din primărie să nu le dea date, blochează toate proiectele USR-PLUS. „Spune să facă USR-PLUS un buget alternativ. Dă-ne măcar datele!”.

„Mă voi opune să aducem pe masa coaliției, și așa foarte complicată, faptul că nu se înțeleg la Iași, la București. Să ții o coaliție funcțională cere un efort și o răbdare fantastice, un ficat rezistent la surprize. Dacă începem să aducem pe masa coaliției problemele din orașe, atunci să te ții!”, spune Cristian Ghinea.

Deputatul USR PLUS Tudor Benga critică poziţia colegilor săi de partid faţă de Nicuşor Dan şi faţă de bugetul Capitalei. Benga a scos la iveală faptul că unii membri USR PLUS „îl urăsc” pe edil, chiar dacă mulţi şi-au început carierele pe „spatele muncii” lui Nicuşor Dan.

Deputatul USR Tudor Benga a transmis că a obosit să „tragă de mânecă partidul”, acuzând USR PLUS de „infantilism”.  

„Avem destule probleme local şi la Braşov încât să-mi mai bat capul şi cu alea de la Bucureşti. Şi am cam şi obosit să tot trag de mânecă partidul din două în două săptămâni. Dar na, dacă partidul insistă cu infantilismul, o să continui şi eu să-l trag de mânecă. Nu de alta, dar câtă vreme sunt parte din conducerea partidului, e de datoria mea şi faţă de alegători şi faţă de membri să o fac”, a scris deputatul joi, pe Facebook.  

Tudor Benga îl susţine pe Nicuşor Dan şi este de părere că aceste tensiuni vor avea repercusiuni.   „Povestea cu bugetul nevotat al Bucureştiului ar fi aproape puerilă, dacă n-ar fi două trei milioane de cetăţeni la mijloc, şi un blocaj politic mult mai serios în spate. Şi zic pueril fiindcă indiferent de parti-pris-urile oricărei tabere sau membru individual din Bucureşti sau de p-aiurea, Nicusor Dan este şi primarul nostru, al USRPLUS, nu e primaru’ lu’ tata mare. Faptul că noi ca organizaţie nu găsim calea să rezolvăm eventuale diferende cu propriul nostru primar ÎNAINTE de şedinţa de vot pe buget tot nouă ni se întoarce în figură, indiferent câte fundiţe retorice i-am pune noi poveştii”, a explicat el.  

Deputatul consideră că „ideea că Vlad Voiculescu ţine ostatic Bucureştiul pentru un drept de semnătură” este superficială. Acesta a transmis că edilul Capitalei nu poate să alinieze Bucureştiul în rândul capitalelor europene decât dacă este sprijinit de Guvern.  

„Problemele centrale sunt următoarele. Unu la mână, Nicuşor nu are cum să aşeze Bucureştiul pe un făgaş de capitală europeană civilizată fără sprijinul consistent al Guvernului. Şi aici nu-i vorba doar de bani, mai ales că Bucureştiul e de departe per capita cea mai bogată comunitate a ţării. E vorba că lucrurile au fost atât de întortocheat aşezate, intr-un mod cât se poate de deliberat timp de treizeci de ani, încât pentru a le descâlci ai nevoie de toată susţinerea şi disponibilitatea Guvernului. Iar cum guvernul e de coaliţie şi nu taman armonios este imperios necesar să faci cumva să ai sprijinul tuturor actorilor care compun coaliţia”, a spus Benga conform adevarul.ro.

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Bogdan Mateescu, a sesizat Inspecția Judiciară cu privire la judecătoarea Adriana Stoicescu, potrivit unor surse Main News. Sesizarea președintelui CSM vine după ce fostul președinte al Tribunalului Timiș l-a catalogat pe Stelian Ion drept „un personaj trist care ocupă funcția de ministru al Justiției”, transmite Main News. 

„Nenorocirea acestui popor este că, de 30 de ani, este condus şi reprezentat de personaje care şi-au făcut şcoala în ultima bancă, copiind de la colegii care azi muncesc ca fraierii, aşteptând doar ca politicienii de carton să le căsăpească vieţile. Personaje ale căror taţi slugăreau partidul şi securitatea ne conduc spre vremuri de împliniri măreţe, reamintindu-ne zilnic vocaţia de pierzători la ruleta rusească a planetei. Astăzi, personajul trist care ocupă funcţia de ministru al justiţiei dovedeşte încă o dată, dacă mai era nevoie, că există ţara lor, guvernul lor or şi justiţia lor”, este postarea Adrianei Stoicescu.

De Adriana Stoicescu, judecător Tribunalul Timiș

Mai greu de suportat decât hoţulcarecopiazăînultiambancă pare a fi frustratul.
Îl ştim cu toţii.
Nu îi creşte nici un fir în barbă şi asta îl omoară. E slab ca o aşchie şi nu e în stare să prindă o minge. Se pensează lunar, cu religiozitate şi, neîndoielnic, are manichiura la zi.
Nu îl vezi la chefuri. Berea cu prietenii îi este total necunoscută, ca şi săruturile furate fetelor (asta e de pe vremea mea..).
Frustratul nu îşi poate depăşi condiţia, oricâte eforturi ar face.
Nu înţelege lumea şi urăşte tot ce nu ajunge la mintea lui închistată.
Acum, frustratul are pâinea şi cuţitul.
Şi pentru că lui nu îi place nimic din ce ne place nouă, vrea să croiască o lume după chipul şi asemănarea lui.
Vreţi la biserică? Treceţi la seminarii motivaţionale şi lăsaţi prostiile!
Vreţi să vă căsătoriţi? Luaţi de aici îndoctrinare LGBT.
Nu aveţi nevoie de Înviere pentru că a spus Greta că trebuie să salvăm păpădia de şes şi viezurele cu bucle. Şi asta trebuie să ţină loc de credinţă.
Tot ce nouă ne pare normal lui îi repugnă.
Şi pentru că, în sfârşit, toată clasa, care l-a torturat în copilărie, e la picioarele lui, îşi poate impune punctul de vedere: „Asta-i pohta ce-am poftit”

Lumea se schimbă fundamental şi dramatic sub ochii noştri pentru că negrul vrea să fie alb şi nu poate.
Pentru că femeie neiubită vrea să fie bărbat, poate aşa scapă de singurătate.
Bărbaţii vor să nască, iar femeile să nu mai nască.
Nepoţii vor să îşi ucidă bunicii pentru că nu au chef să îi îngrijească, iar mamele pruncii nenăscuţi pentru că le strică silueta.
Pentru că toţi cei care trăiesc drama respingerii vor să devină dezirabili.
Şi pentru că nu reuşesc vor să ne schimbe lumea.
Deoarece nu vor să accepte că problema e la ei, ne-o inventează nouă, celor care încă credem şi propovăduim valorile în care am crescut.
Oamenii ăştia au o nevoie obositoare şi permanentă de duşmani. Imaginari sau nu, ei trebuie să urască pentru a putea fi fericiţi.
În micimea lor interioară, frumosul trebuie distrus.
Normalul lor e urât şi întunecat.

Iar noi, bieţi trăitori în lumea noastră din ce în ce mai îngustă dar luminoasă, trebuie să supravieţuim.
Altfel, în 50 de ani planeta va fi populată de trotinete vorbitoare, care trăiesc în comun, se spală o dată pe an ca să nu strice cosmosul şi mănâncă doar carne de plastic şi salată de euglene.

Vlad Voiculescu şi Claudiu Năsui, liderii USR PLUS Bucureşti, vor ca Nicuşor Dan să-i ofere drept de semnătură viceprimarului Horia Tomescu pentru a decide conducerea spitalelor din Bucureşti. În caz contrar, consilierii generali USR PLUS ameninţă că nu vor vota bugetul pe 2021 propus de primarul general, au relatat surse politice pentru News.ro.

Primarul general Nicuşor Dan i-a delegat lui Horia Tomescu atribuţiile privind coordonarea spitalelor din Capitală, însă nu şi dreptul de semnătură. Prin urmare, managerii spitalelor din subordinea primăriei pot fi numiţi în funcţie numai cu acordul primarului general.  

Liderul PLUS Vlad Voiculescu insistă ca viceprimarul Horia Tomescu să aibă putere totală de decizie în domeniul sănătăţii, în schimb Nicuşor Dan nu e dispus să delege dreptul de semnătură. Viceprimarul Horia Tomescu este unul dintre apropiaţii fostului ministru al Sănătăţii. 

Premierul ceh, miliardarul Andrej Babis, este vizat de Comisia Europeană, care a estimat într-un raport că dublul său rol în calitate de responsabil politic şi de om de afaceri constituie conflict de interese, informează AFP conform Agerpres.

Babis și partidul său fac parte din Renew Europe al cărui grup din Parlamentul European este condus de Dacian Cioloș.

Renew și USR-PLUS foarte vocali în privința corupției evită însă să vorbească public de afacerile lui Babis.

Premierul populist şi-a construit averea, a cincea ce mai importantă din Cehia, ca proprietar al holdingului ceh Agrofert (domeniile agro-alimentar, chimie, mass-media).

Babis subliniază că el a transferat proprietatea asupra holdingului către două fonduri fiduciare în februarie 2017, când era ministru al finanţelor, pentru a se conforma unei legi anticorupţie elaborată în conformitate cu interesele sale şi denumită „Legea Babis”.

Însă documente accesibile publicului arată că el este în continuare adevăratul proprietar al Agrofert.

Comisia Europeană a ajuns la aceeaşi concluzie într-un raport publicat vineri, versiune actualizată a unui text precedent dat publicităţii în 2019. Potrivit Comisiei, „Babis exercită în prezent o influenţă decisivă asupra fondurilor fiduciare”. „Exercitarea imparţială şi obiectivă a funcţiilor sale de către Babis (…) a fost compromisă, pentru că el era implicat în decizii ce vizau de asemenea grupul Agrofert”, a subliniat Comisia.

„Societăţile grupului nu ar fi trebuit să primească subvenţii”, adaugă Comisia. Toate ajutoarele şi subvenţiile acordate după februarie 2017, dată la care Babis a transferat proprietatea asupra Agrofert către fondurile fiduciare, sunt considerate ilegale, potrivit raportului.

Babis a negat într-un tweet orice conflict de interese, estimând că auditul este unul „internaţional şi manipulat”. „M-am conformat întotdeauna legii”, a afirmat el.

Ivan Bartos, liderul Partidului Piraţilor (anti-sistem), principalul partid al opoziţiei, a declarat că Babis ar trebui să-i ceară Agrofert să-i restituie statului şi contribuabililor cehi aceste subvenţii. „Potrivit analiştilor noştri, este vorba de 20 de miliarde de coroane” (774 de milioane de euro), a afirmat într-un tweet Ivan Bartos, al cărui partid îl devansează pe cel al lui Babis şi ar putea, potrivit sondajelor, să-l învingă în alegerile legislative prevăzute în octombrie.

Raportul Comisiei Europene constituie o nouă lovitură pentru Babis, a cărui popularitate este în scădere din cauza gestionării haotice a crizei COVID-19 de către guvernul său.

„Au fost două informări în Guvern pe subiectul ăsta (fonduri europene – n.r.), ministerele au primit o listă de întrebări din partea noastră şi de decizii, unele au răspuns foarte bine, am făcut paşi înainte pe componente, altele însă trăiesc aşa, într-un dolce far niente şi acolo o să ne asumăm noi decizii”, a declarat ministrul Fondurilor Europene Cristian Ghinea la Digi 24.

„Să ştiţi că fiecare minister din România care a depus proiecte se bate ca un leu pentru proiectele sale. (…) Nu mă puneţi să bârfesc colegii din ministere şi nu este vorba despre decizii ale miniştrilor, este vorba de capacitatea acelor instituţii de a gândi într-o logică de proiect. Ce pot să vă spun este că, dat fiind volumul de muncă care mai stă în faţa noastră, o să schimbăm puţin logica. De săptămâna viitoare încolo, MIPE (Ministerul Investiţiilor şi Fondurilor Europene – n.r.) va fi mult mai dur în a da termene, pentru că eu personal nu mai sunt dispus să răspund public pentru decizii care tărăgănează la alte instituţii. Deci, ok, a fost frumos, consensual şi cred că am reuşit o performanţă în a ţine coaliţia unită în spatele PNRR, în a avea o negociere şi o argumentaţie tehnică cu toate ministerele şi în coaliţie şi cu primul ministru şi cu toată lumea, astfel încât să avem totuşi un consens intern pe acest subiect. Însă, dacă nu se iau nişte decizii, atunci le voi asuma eu şi vom merge mai departe”, a afirmat Ghinea.

De Adriana Stoicescu, judecător Tribunalul Timiș

Nenorocirea acestui popor este că, de 30 de ani, este condus şi reprezentat de personaje care şi-au făcut şcoala în ultima bancă, copiind de la colegii care azi muncesc ca fraierii, aşteptând doar ca politicienii de carton să le căsăpească vieţile.
Personaje ale căror taţi slugăreau partidul şi securitatea ne conduc spre vremuri de împliniri măreţe, reamintindu-ne zilnic vocaţia de pierzători la ruleta rusească a planetei.
Astăzi, personajul trist care ocupă funcţia de ministru al justiţiei dovedeşte încă o dată, dacă mai era nevoie, că există ţara lor, guvernul lor şi justiţia lor.