Categorie: Actualitate

Frații Cristescu, un „model” de tineri afaceriști care au fost susținuți mereu, ba de servicii, ba de politicienii cu greutate și funcții cheie. Businessul principal consta în achiziția pe nimic a unor foste proprietăți ale statului, după care le revindeau pe bani buni, sunt dezvăluirile făcute la emisiunea Culisele Statului Paralel realizat de Anca Alexandrescu la Realitatea Plus.

Frații Cristescu sunt numiți Frații Bicicletă.

Cătălin Antohe, jurnalist la cetateanul.net, spune că printre ultimele afaceri ale fraților Cristescu o reprezintă obținerea unui teren imens în centrul Timișoarei, pe post de parcare pentru firmă. Este vorba de o parcare în valoare de 3 milioane de euro, chiar în spatele magazinelor Bega, controlate de Cristescu.

„Constantin Niță, fost ministru le-a facut un certtificat de proprietate. Avem sute de procese. Următorul termen pentru acest teren este in octombrie 2022. Ministerul lui Virgil Popescu a făcut apel și a zis că rezonează cu nevoia ca această societate să aibă un teren pentru parcare. Este absolut scndalos. Ministerul Economiei putea să nu facă recurs. Nu am văzut vreo instituție publică să facă o asemenea cerere. Nici Virgil Popescu și nici Claudiu Năsui nu fac nicio mișcare. Terenul era domeniu public, iar în 2015 primăria a încercat să construiască o parcare, dar a constatat că mionistrul Economiei, Constantin Niță, le-a dat acel teren. Terenul trebuia să fi aparținut unei companii a statului. Era chiar și o hotărâre că terenul nu poate trece din proprietatea statului în cea privată. Din două vânzări se plătesc alte trei fabrici. Bega Turism deținea trei hectare de teren în Timișoara, care a dărâmat tot. Acel teren valorează 8 milioane de euro. Ministerul Turismului avea 51% din firmă. 98 miliarde de lei vechi erau obținuți din vânzarea în leasing a altor trei hoteluri. Ministerul a permis înainte de privatizare majorarea de capital. Care i-a dus pe Cristescu în poziția de acționar majoritare, iar Ministerul Turismului a vândut un pachet de 30% din acțiuni, care au ajuns la o firmă tot a fraților. În momentul în care cineva ar fi cumpărat la privatizare nu știa câți bani avea în cont. Aici, manevra a fost făcută cu ajutorul celor din minister”, a declarat Antohe.

Jurnalista Ada Meseșan susține că este un model cazul fraților Cristescu.

„Erau până în 30 de ani atunci când au intrat în marele business. Cine nu și-ar dori așa ceva. Cât ai fi de talentat, în România nu se poate fără spate. Sistemul, adică ministerele, iar acestea au în spatele lor serviciile. Și în actuala clasă politică avem tineri potenți financiar. Protecția de care au beneficiat frații este fabuloasă. Dacă avem procurori cu adevărat interesați să curețe aceaste mizerii, dar din păcate nu există. Ministerul Economiei în timpul guvernării PSD-Ponta îi proteja, iar actualii din minister fac la fel. Dincolo de „emoții”, este evident că este un fel de comandă ce trece peste toate regimurile. Domnul Virgil Popescu are pregătire în domeniu energiei, dar a făcut cursuri și pe la toate colegiile păstorite de servicii. Încă un element care mă intrigă, mulți miniștii au spus că veneau la ei cei din aceste academii ca să-i ademenească acolo. Unul a spus că nu poate, iar atunci i s-a sugerat să renunțe”, a declarat Ada Meseșan.

Cristian Rizea a declarat că fostul ministru al Economiei, Constantin Niță, era bun prieten și că, la un moment dat, l-a surpprins pe acesta, în biroul lui din București, alături de frații Comănescu și Ilie Sârbu, fost lider în PSD: „Am avut cu Constantin Niță o relație apropiată. Avea un birou în centrul Bucureștiului, pe Știrbei Vodă. M-am întâlnit cu el și mi-a făcut legătura cu trei foști generali de la SIE, iar de acolo am colaborat cu ei ca să aducem voturi din diaspora pentru PSD. Într-o bună zi, pe când am ajuns la el în birou, peste cine am dat? Am dat să intru direct, Constantin Niță era cu Ilie Sârbu și frații Cristescu. Puneau la cale acea tranzacție. M-a rugat să aștept până când termină. Am asistat la stabilirea modului în care bunul statului ajunge la frații Cristescu.”

„Bolojan, frate, fă un pas în spate!”, aşa a început una dintre piesele cântate de actorii Teatrului Szigligeti şi Teatrului Regina Maria la concertul-manifest „Help!” de vineri seară. Aceştia au transformat criza prin care trec în aceste săptămâni cele două teatre orădene şi Filarmonica, „ameninţate” de o reformă de şeful Consiliul Judeţean Bihor, într-un spectacol-concert presărat cu momente amuzante, dar şi cu discursuri cu mesaje puternice adresate lui Ilie Bolojan, scrie Ebihoreanul. 

Seara a început cu lectura unor fragmente din scrisoarea deschisă transmisă către Consiliul Judeţean Bihor, în care artiştii au explicat de ce nu este bine ca Teatrul Regina Maria, Teatrul Szigligeti şi Filarmonica de Stat din Oradea să se unească, fiind convinşi că „independenţa instituţională este o garanţie a calităţii şi a diversităţii”. De asemenea, ei au arătat şi cât de mult i-ar afecta dacă contractele lor de muncă ar fi modificate unilateral pe perioadă determinată, punându-le în pericol siguranţa, dar şi actul artistic.

Pe scenă şi-a făcut apariţia apoi actorul Răzvan Vicoveanu, nominalizat săptămâna trecută la premiile UNITER pentru „Cel mai bun actor în rol principal”, care l-a interpretat chiar pe preşedintele CJ Bihor, Ilie Bolojan.

„Eu am o responsabilitate să gestionez aceşti bani, puţini, într-o formă cât mai bună, iar serviciile culturale – chiar dacă sună prost acest termen – trebuie să se ridice la nivelul oraşului Oradea”, a spus el, imitându-l pe liberal la o manieră amuzantă.

Spectatorii i-au ascultat apoi pe actori interpretând mai multe piese celebre, cu mesaj, precum „Another Brick in the Wall” (Pink Floyd), „Let me entertain you” (Robbie Williams), „Mad world” (Gary Jules) sau „Bella Ciao”, cu ale sale versuri „Şi dacă mor azi/ Să ştii nu-mi pasă/ Că am fost un partizan”.

Tot prin muzică, artiştii români şi maghiari i-au transmis preşedintelui CJ că nu se lasă şi protestează în continuare. „Nu cedăm, cu zâmbetul pe buze noi protestăm/ Nu ne lăsăm intimidaţi, dansăm/ Pentru ale noastre drepturi noi luptăm”, au cântat în cor, în română, artiştii, în frunte cu actorul Sorin Ionescu.

Ironizând faptul că Bolojan a declarat la începutul săptămânii că încasările instituţiilor de cultură sunt mult prea mici faţă de banii pe care acestea le primesc de la CJ, artiştii români şi maghiari au propus să vândă mititei la spectacol, iar cei care îşi cumpără abonamente să primească muştar din partea casei.

„Cică teatrul nu-i util, ca avionu` şi ca baru`. Hai că ne-a sărit muştaru`! Dacă tu gândeşti aşa, fără vrăjeală/ Du-te-n mintea ta, căci mintea ta e… nonesenţială”, a cântat Anda Tămăşanu, pe textul scris de Gianina Cărbunariu.

Artiştii orădeni au mai susţinut discursuri, fiecare în limba maternă, cu textul tradus proiectat pe un panou, prin care au criticat faptul că politicienii nu ştiu să aibă grijă de cultură, deşi aceasta ar trebui sprijinită, mai ales într-o asemenea perioadă.

„Pandemia nu trebuie să legitimizeze ducerea instituţiilor culturale într-o existenţă derizorie, dimpotrivă, una dintre consecinţele depăşirii acestei perioade trebuie să fie şi aceea de consolidare a domeniului cultural”, a mai spus actriţa Anda Tămăşanu.

Colega sa, Georgia Căprărin, citind un comentariu apărut pe rețelele de socialziare, a făcut apel la orădenii care îi susţin pe artiştii care „se simt în amenințați” să vină în număr mare la spectacole şi concerte, pentru a demonstra politicienilor faptul că Oradea are nevoie de cultură. „Sunt de partea oamenilor de cultură bihoreni, indiferent de domenii. Personal mă implic în viața culturală autohtonă, dar celor care răgușesc criticându-l pe Bolojan, le recomand o soluție atât de simplă, încât vor le face ochii cât farfuriile și vor cădea pe spate. Frate, umpleți sălile de teatru și concerte și așezați-vă la cozi interminabile la casele de bilete ale muzeelor sau la intrările în galeriile de artă. Lăsați internetul și televizoarele și înghesuiți-vă la teatru, filarmonică, muzee și galerii de artă. Vedeți cât e de simplu?”, a spus ea.

De Adriana Stoicescu, judecător Tribunalul Timiș

Sectia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a constatat, admitand o cerere a unei asociatii de procurori, ca am adus atingere independentei procurorilor si s-a pronuntat printr-o hotarare asupra afirmatiilor mele, un judecator al acestei marete tari europene, incalcand flagrant prevederile privind separatia carierelor .
Am atacat aceasta hotarare, iar Curtea de Apel Timisoara a respins cererea mea, calificand-o ca lipsita de interes.
La recursul formulat la ICCJ, Consiliul Superior al Magistraturii a formulat intampinare, prin care solicita, prin vocea unui judecator, presedinte al Consiliului, respingerea recursului formulat de aparatorul meu.
Din doua una: ori eu nu mai sunt normala… ori eu nu sunt normala.
In tara procurorilor, acestia au dreptul sa constate ca un judecator le incalca independenta, iar eu, un biet judecator, nu merit sa fiu aparat de garantul independentei justitiei.
In schimb, dau cu subsemnatul la Inspectia Judiciara pentru, in ultima vreme, fiecare cuvintel…
In acest timp, fostii procurori DNA, care doreau sa cuminteasca definitiv judecatorii, sunt absolviti de orice vina.
Dormi in pace, Romanie!

Un domn senator fără venituri, care teoretic și-a întreținut familia doar din salariul soției, a reușit și performanța de a face o donație la partid de… 58 de mii de lei. Oricum ai lua-o, dă cu minus. Dar pentru senatorul Eugen Remus Negoi, președinte al USR Constanța, pare că a dat numai cu plus, transmite Digi 24.

Senatorul Eugen Remus Negoi este un parlamentar modest, dacă e să ne luăm după declarația sa de avere. Nu are terenuri, locuință, mașini, bijuterii sau active financiare. Anul trecut, el a câștigat primii bani, 1.095 de lei, abia în noiembrie, după ce a ajuns consilier județean. Ulterior, a fost ales senator și a mai încasat aproape 5.000 de lei în decembrie. Întrebat de Digi24 dacă a mai avut și alte venituri, senatorul și-a amintit de niște bani încasați de la firma sa, pe care nu i-a menționat în declarația de avere.

Reporter: Anul trecut, care au fost sursele de venit ale familiei dumneavoastră?
Eugen Remus Negoi, senator USR: Sursele de venit au fost sumele pe care le-am retras, o parte a sumelor împrumutate, 15.000 de lei, salariile soției și alocațiile copiilor.
Reporter: 15.000 de lei înseamnă 1.000 și ceva de lei pe lună.
Eugen Remus Negoi: Exact, exact. Cu banii aceștia am participat la bugetul familiei.
Reporter: Practic, spuneți că ați trăit din banii soției.
Eugen Remus Negoi: Oarecum, să spunem așa.

Senatorul are doi copii, din care doar unul e minor și ia alocație. Locuiește împreună cu familia într-un apartament al fratelui său, căruia spune că nu-i plătește chirie. În ciuda veniturilor modeste, parlamentarul a donat USR-ului în campania electorală pentru alegerile generale de anul trecut 58.000 de lei. Adică exact cât a câștigat anul trecut soția sa.

In Planul de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) se vorbeşte despre necesitatea alinierii „sistemului de impozitare cu actuala şi viitoarea etapă de dezvoltare economică a României”. „În scopul echilibrării structurii dintre veniturile din consum şi veniturile fiscale recurente, este esenţial să înţelegem evoluţiile actuale din zona de impozitare a ţărilor UE. Analiza externă a arătat că domenii precum sarcina fiscala pe veniturile persoanelor fizice , precum şi impozitele pe proprietate ar trebui comparate cu alte politici elaborate la nivelul UE pentru a evalua eficienţa actuală a legislaţiei româneşti, precum şi aspectele care trebuie îmbunătăţite.  Acesta este motivul pentru care este necesar să înţelegem mai bine, cel puţin la nivel teoretic, oportunităţile de dezvoltare a politicilor în ceea ce priveşte impozitul pe proprietate, impozitul pe profit precum şi sarcina fiscala aferenta  veniturilor persoanelor fizice prin comparaţie cu politicile privind taxarea din statele membre UE”, se arată la capitolul „Reforma fiscală” din PNRR.

Ce urmează conform PNRR:

–Sistemul actual de impozitare a proprietăţii nu ţine cont de obiectivele unei economii durabile (de exemplu, criterii de eficienţă energetică la modelarea bazei impozabile la impozitarea proprietăţile imobiliare, respectiv principiile unor emisii reduse de CO2), respectând în acelaşi timp principiile autonomiei locale din România. 

– impozitarea muncii, aşa cum este în prezent, prezintă un impact distorsionant mare şi nu asigură un efect substanţial de redistribuire, motiv pentru care scăderea acestei sarcini este esenţială pentru a restabili eficienţa sistemului pe termen lung.   O altă provocare este legată de sustragerea contribuabililor de la înregistrarea veniturilor şi, implicit, reducerea bazelor de impozitare.

-Revizuirea cuprinzătoare a sistemului fiscal vizează sa identifice distorsionările şi domeniile în care se poate dezvolta legislaţia fiscală incidentă, în special pentru impozitul pe profit, impozitul pe venit şi contribuţiile la asigurările sociale (CAS, CASS, CAM) precum şi impozitarea proprietăţilor, astfel încât să fundamenteze decizii pentru o retragerea treptată a stimulentelor fiscale excesive, în special pentru impozitul pe profit, impozitul pe venit şi CAS, CASS, CAM, fără a fi afectată creşterea economică şi dezvoltarea sectoarelor economice impactate de deciziile de politică fiscală. Legislaţia fiscală românească va face obiectul unei analize amănunţite, cu asistenţa tehnică, în special în domeniul impozitelor şi contribuţiilor sociale datorate pe veniturile obţinute de persoane fizice, impozitul pe profit (inclusiv regimurile speciale de care pot beneficia cu titlu de excepţie) şi impozitele pe proprietate (i.e. impozite locale).

-Revizuirea principiilor privind impozitul pe proprietate, în special în ceea ce priveşte diferitele regimuri de impozitare a clădirilor, în funcţie de statutul proprietarului (persoană juridică sau fizică), vizează abordarea potenţialului arbitraj între cele două sisteme de impozitare, aplicabile persoanelor fizice şi persoanelor juridice care obţin venituri din proprietăţile imobiliare, precum si stabilirea automatã a valorii impozabile a proprietăţilor supuse impozitelor locale. Obiectivul celei de-a doua mãsuri este întreruperea practicii de folosire a unei baze impozabile care nu este legată de valoarea de piaţă.

De Adriana Stoicescu judecător Tribunalul Timiș

Invitat, pare-se din greseala, la masa bogatilor, romanul a primit un taburet mic, asezat langa usa de la bucatarie, care, la fiecare deschidere, il loveste nemilos in spate.
La poza de final va fi pus intr-un colt si el va zambi stingher, cu gandul ca i se vad gaurile din dantura.
Fotograful priceput ii va umple golurile pentru a nu face de rusinica marea familie.
Ruda saraca trebuie tinuta cat mai departe, in intuneric de preferat. Trebuie tinuta in evul mediu pentru ca, lasata sa se dezvolte, ar putea hrani un continent si atunci unde si-ar mai putea vinde bogatasii carnea de plastic si branza din carton?
Romanul are un singur mare dusman, care nu e vreun bastan de la masa de fite.
Statul roman e cel mai mare dusman al romanului analfabet functional si cu dintii cariati.
Un stat impotent al carui brand de tara nu mai e demult frunza coanei Nuti, ci o pereche de izmene rupte in dos.
Un stat care isi ucide sclavii cu nepasarea si nesimtirea arendasilor lui.
Statul care te plimba prin trei spitale, iti da patru diagnostice si te lasa sa mori pe o saltea infecta, de o bacterie cu care tot el te-a cadorisit.
Statul care iti da in cap daca esti un mic om de afaceri, ce isi doreste sa creasca, dar care sta in calea multinationalelor din care statul nostru mic, dar smecher, trage si el cat poate.
Asa ca, te verifica, inspecteaza, controleaza, cerceteaza, analizeaza, capuseaza pana cand se asigura ca fie dai faliment fie iti pui streangul de gat.
Statul care isi verifica la sange avocatii cand intra in sediul postului de politie din Vascautii de Deal, confiscandu-le telefoanele caci, de, respectam normativele, dar care isi lasa infractorii condamnati sa se plimbe ca voda prin loboda prin sediul unui inspectorat judetean, vorbind nestingherit la telefon cu cartita lui din randul aparatorilor legii, primind date despre judecatorul care l-a condamnat, in timp ce altii ii netejesc cu grija calea spre libertate.
Statul roman este politicianul care minte cum respira, frecandu-si mainile cu gandul la purcoiul de bani ce il va ineca in bunastare, in timp ce poporul alegator se ineaca in gunoaie si se spala la lighean, ca in vremurile de aur ale primului balbait.
Statul roman este functionarul incet la minte, dar iute de mana, care iti inchide ghiseul in nas pentru ca are pauza de masa iar tu, biet neghiob, nu intelegi importanta muncii lui, de a plimba hartiile intre etaje.
Statul roman este politistul de frontiera care te intampina sictirit, verificandu-ti pasaportul, in timp ce scuipa printre dinti un obosit “ de unde veniti?”.
Simbolul perfect al neputintei statului este ghereta cu pretentii de punct trecere frontiera, dotata cu un gemulet minuscul, de unde rasare mana organului de aparare a patriei, emanand dispret prin toate falangele.
Marele nostru noroc este ca geamlacul este atat de mic incat incape doar mana; la dimensiuni mai mari, ne-am putea trezi ca suntem tratati asa cum se intampla cu tara asta de 30 de ani: cu, ma scuzati, fundul.

Dragoş Damian, CEO Terapia Cluj, face un inventar de 1 iunie în Ziarul Financiar cu moştenirea pe care o lăsăm copiilor noştri.

Ce spune Dragoş Damian:

• O datorie publica de circa 500 miliarde de lei la sfarsitul lui 2020, aproape 50% din PIB;
• Inca peste 70 miliarde de lei datorii din imprumuturi pentru PNRR;
• Un deficit de balanta comerciala de 100 miliarde de lei;
• Un spor negativ al populatiei de peste 100 mii de persoane (mor cu 100 mii de romani mai multi decat se nasc) la care se adauga 100 de mii de romani care pleaca in fiecare an din tara;
• 300 de mii de copii traiesc pe la rude, fara parinti, acestia fiind plecati din tara la munca;
• 3,5 milioane de decretei care se vor duce in pensie sau vor disparea, bunicii copiilor din ziua de azi;
• Natalitatea in scadere, cifrele sunt prea deprimante ca sa le reamintim; dar la viteza de disparitie a romanilor proiectiile arata ca pana in 2050 vor mai fi maximum 14-15 milioane de romani in tara;
• Sistem de educatie si sistem sanitar facute praf de migratia creierelor, de lipsa de competenta si de nepotism, neglijenta si furt – platim taxe si impozite ca cele doua sisteme sa functioneze si apoi dam alti mii de lei din buzunar pentru copiii nostri ca sa fim siguri ca nu le lipseste nimic.

Se spune ca pacatele parintilor nu trebuie sa fie platite de copii.

Unii sunt „mai egali” decât ceilalți, în funcție de etnie…Zi de „glorie” în Consiliul local Târgu-Mureș. Biserica Reformată a reușit, în urma unei solicitări intempestive, să schimbe arbitrar, pe criterii etnice, denumirea unei piețe a cărei denumire are semnificații istorice profunde pentru români. „Piața Memorandului” s-a aprobat să devină „Piața Gecse Dániel”. Au votat pentru această schimbare, evident consilierii locali ai UDMR, totodată cei reprezentând POL și au fost împotrivă consilierii locali ai PMP, PNL (cu excepția lui György Alexandru, care nu a participat la vot) Pro România și PSD (cu excepția lui Sergiu Papuc, care nu a participat la vot). Deci, cu 13 voturi pentru și 8 împotrivă, o piață al cărei nume a fost stabilit în 1986 și care până acum nu a deranjat pe nimeni, a fost schimbată de interesele și la presiunile etnice ale celor care conduc azi Primăria și compun majoritatea în Consiliul local Târgu-Mureș, a anunțat pe facebook liderul PMP Mures, Marius Pascan.

CE SUSȚINE MARIUS PASCAN:

Se pare că și în prezent produce efecte petiția prezentată în 28 mai 1892, exact în urmă cu 129 de ani, de liderii românilor din Transilvania împăratului Austro-Ungariei, Franz Josef, prin care erau solicitate pentru populația română drepturi etnice egale cu ale populației maghiare, precum și încetarea persecuțiilor și a încercărilor de maghiarizare. După ce Biserica Reformată a primit, în ședința anterioară a Consiliului local Târgu-Mureș, în concesiune o fostă centrală termică, fără să se respecte vreo procedură legală specifică și fără nicio consultare publică, a venit acum rândul „cadourilor” pentru Biserica Romano Catolică. Consiliul local Târgu-Mureș a aprobat transmiterea fără plată a terenului în suprafață de 2.502 mp, aparținând domeniului public al Municipiului Târgu Mureș, situat în str. Bodoni Sandor nr. 2, în proprietatea Parohiei Romano Catolice „Sf. Cosma și Damian IV”. Să ne înțelegem, respectivul teren era oricum concesionat cu titlu gratuit din anul 2004 acestei parohii dar rămânea, cum este absolut firesc, în proprietatea orașului care aparține și de care ar trebui să beneficieze toți târgumureșenii. Unii consilieri confundă însă proprietatea publică cu proprietatea lor și consideră că pot face ce doresc cu averea comunității pe care o reprezintă. Au votat împotriva acestui proiect neavenit doar consilierii PMP, Radu Pescar și Kiss Zoltan, din păcate toți ceilalți consilieri au votat pentru.Să ne înțelegem, dintotdeauna a existat o cutumă în Consiliul local Târgu-Mureș ca, în privința solicitărilor și a sprijinului pentru cultele religioase, să se manifeste un tratament consecvent echitabil, nediscriminatoriu, fără privilegii sau partizanate. Acum este călcată în picioare această abordare principială. Biserica Ortodoxă solicită de doi ani Primăriei Târgu-Mureș o aprobare pentru 800 de mp vizând amenajarea unei biserici în cartierul Rovinari. Până acum nu s-a putut, de fapt nici nu s-a vrut, dar 2.502 mp cedați în proprietatea Parohiei Romano-Catolice nu au reprezentat nicio problemă. Mai stau în așteptare la primărie și alte doleanțe ale Bisericii Greco Catolice, precum și ale altor culte și confesiuni recunoscute legal și care s-ar cuveni să beneficieze de același tratament egal din partea instituțiilor administrației publice locale. Degeaba, noua politică a administrației publice în această privință vădește că unii sunt „mai egali” decât ceilalți, în funcție de etnia pe care o reprezintă. Până când?

Negocierile au fost îngheţate, deocamdată nu există acord cu privire la noua Politică Agrară Comună (PAC). „Nu există compromis, în Bruxelles i-am apărat pe agricultorii unguri de o înţelegere nefavorabilă”, a scris vineri ministrul ungar al agriculturii, István Nagy, într-o postare pe pagina de socializare, transmite agenția maghiar de stiri MTI.

În pofida negocierilor care au durat două zile şi două nopţi,
nu s-a realizat un acord cu privire la Politica Agrară Comună.
Consiliul Agricultură şi Pescuit nu a ajuns la o înţelegere cu
Parlamentul European, dat fiind că acesta din urmă nu a acceptat
propunerile de compromis ale miniştrilor agriculturii, ba chiar a
propus soluţii iresponsabile din punctul de vedere al agriculturii
şi imposibile de pus în practică, a relatat ministrul.

Ei au vrut să ne impună o povară care este în mod clar contrară
intereselor agricultorilor, a formulat ministrul, adăugând că
trebuie să se realizeze un echilibru între obiectivele de
competitivitate şi cele de protecţia climei, pentru că suntem
răspunzători pentru lumea în care trăim.

“Degeaba am respins deja în toamnă propunerile care îngreunează
producţia fermelor mici, acestea au reapărut acum. Obiectivul
nostru fundamental este ca producătorii să primească subvenţiile
agricole care li se cuvin şi în perioada 2023-2027. Contrar
Parlamentului European, noi ne aflăm de partea fermierilor şi
respingem orice dictat”, a scris István Nagy.

Spitalul CF Witting din Capitală are internaţi în total 8 pacienţi, dintre care unul singur în secţia de ATI COVID a unităţii sanitare. Şase chirurgi care lucrau la acest spital au fost detaşaţi la Spitalul CF 2 din Capitală în urmă cu două săptămâni. Mai multi pacienti mor însa la usa spitalului, dezvaluie sefii institutiei.

Unul dintre chirurgii detaşaţi este medicul chirurg Laurenţiu Ungurianu : „Avem 330 de paturi, înainte de pandemie asiguram 11 specialităţi, eram 300 de angajaţi”

Dr. Dana Drăgoescu, director medical al Spitalului CF Witting din Capitală, despre faptul că acum în unitatea sanitară sunt internaţi numai 8 pacienţi cu Covid, dintre care doar 1 în secţia de ATI conform news.ro : „Am avut 5 pacienţi cu boli grave  care şi-au pierdut viaţa pentru că nu au putut face controalele la Spitalul Witting” 

„Sunt foarte mulţi pacienţi care sunt non-Covid, care au patologie complexă, care au nevoie de ajutor medical, sunt foarte mulţi, mulţi şi-au pierdut viaţa tocmai pentru că nu au venit la controale, nu şi-au reevaluat starea de sănătate. Trebuie deschise spitalele, şi eu am avut pacienţi care şi-au pierdut viaţa, nu am putut să-i internez, sigur, internarea în alte spitale de asemenea a fost foarte dificilă sau nu a fost posibilă, am pierdut 5 pacienţi pentru că nu au putut intra în spital pentru controale, în general diabetici decompensaţi sau cu insuficienţă cardiacă decompensată, cu boli cronice în stadii avansate. Noi am trimis memoriu către DSP, avizat de medicul epidemiolog, în care ne-am expus toate posibilităţile,  sigur că aşteptăm avizul de funcţionare, sigur că ne dorim să redeschidem blocul operator, să redeschidem secţia de chirurgie, nu e plăcut să-ţi vezi colegii cum pleacă la alte spitale ca să poată să-şi facă meseria sau specialitatea. Noi am fost defavorizaţi, nu am avut aviz de funcţionare pentru blocul operator şi pentru secţia chirurgie şi sigur că nu a fost o situaţie plăcut”, a declarat pentru News.ro directorul medical al Spitalului CF Witting din Capitală.