Categorie: Actualitate

De Bogdan Tiberiu Iacob, preluare Inpolitics

În toamna lui 2019, politicienii maturi și responsabili ai României, cei ai dreptei, erau foarte îngrijorați de perspectiva ca țara noastră să rămînă singura din UE cu MCV. De vină era guvernarea PSD-ALDE, care pusese pumnul în gura justiției. Suntem în iunie 2021 și România a rămas de facto singura cu MCV din UE. Politicienii maturi și responsabili, ajunși între timp la guvernare, dau vina pe odioasa guvernare PSD-ALDE. Rămîne de văzut: se umple Piața Victoriei de #reziști pînă diseară?

Pe 22 octombrie 2019, USR anunța că raportul MCV este „rezultatul concret al guvernării PSD-ALDE. Pentru prima dată, România este decuplată de Bulgaria în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare. În timp ce țara vecină primește laude și va fi scoasă din MCV, România va avea nevoie de multă voință politică pentru a repara răul făcut de Liviu Dragnea, Călin Popescu Tăriceanu, Viorica Dăncilă și ceilalții lideri PSD și ALDE.”

Cinci zile mai tîrziu, Klaus Iohannis relua mesajul la lansarea programului său de candidat la prezidențiale, că PSD a împiedicat dezvoltarea României în ultimii 30 de ani. „După această guvernare PSD, România riscă să rămână singura țară din UE cu MCV”, declara Klaus Iohannis.

În decembrie, președintele era și mai tranșant, cerînd membrilor CSM să susțină în mod efectiv implementarea recomandărilor Comisiei de la Veneția, MCV și GRECO:
”Vreau să fie foarte clar ceea ce am vrut să spun. Recomandările instituțiilor europene nu sunt facultative, dar nu pot fi aplicate ca atare atât timp cât nu sunt transpuse în legislația internă”, declara în plenul CSM Klaus Iohannis.

În primele zile ale lui 2020, premierul Ludovic Orban venea cu vești minunate după întrevederea cu președintele C.E., Ursula von der Leyen: MCV are toate șansele să fie ridicat.
„V-o spun din capul locului că asta va depinde de noi. C.E. are o altă atitudine față de oficialitățile de la București, față de Guvernul nostru și față de președintele României. Înțelege foarte clar că a avut loc o schimbare benefică la București, dar, până la urmă, închiderea MCV va depinde de ceea ce facem noi în România”.

În februarie, vine lovitura năucitoare: deși raportul MCV din octombrie puncta dramatic la capitolul nereguli ignorarea avizelor CSM, Klaus Iohannis numește noii procurori șefi peste capul deciziei CSM.

Se scurge un an cu dreapta la butoane.
Guvernarea PSD-ALDE e deja istorie,

În ianuarie anul acesta, Guvernul aprobă memorandumul de finalizare a MCV. Premierul Florin Cîțu dă asigurări românilor că acest memorandum „este un angajament politic al acestei coaliţii şi vom face demersuri prioritare pentru a finaliza MCV”.

În martie, noi vești minunate.

România ar putea scăpa de MCV dacă totul merge bine, anunță vicepreședintele C.E., Vera Jourova. Președintele PNL, Ludovic Orban, se grăbește să decreteze că anunțul reprezintă „o recunoaștere a efortului și a angajamentului Guvernului PNL, precum și a actualei coaliții de guvernare, de îndreptare a legilor justiției promovate de PSD în perioada 2017-2019 și oprite prin Referendumul pentru justiție din 2019 inițiat de președintele Klaus Iohannis”.
Undeva, în boscheții politicii, ne putem imagina pesediștii plîngînd în pumnișori de umilință.

Ieri, CE anunță sec: România lui Iohannis, Orban, Cîțu, Barna și Cioloș rămîne cu MCV, singura din UE, pentru că nu și-a îndeplinit angajamentele luate.
Pesediștii se vor fi oprit din plîns, probabil.

În Piața Victoriei nu a apărut încă niciun tefelist revoltat.
Dar mai e timp, pînă diseară

Pariul președintelui Consiliului Național al PSD, Vasile Dîncu, este că actuala Coaliție de guvernare va rezista, cu mari probleme, până în 2023. Social-democratul susține într-un interviu pentru Europa Liberă că nu exclude ca PSD să intre la guvernare până în 2024 alături de PNL, dar că acest lucru nu se va întâmpla în acest an.

Fragment din interviu:

„​Nu exclud un guvern cu PNL până în 2024″

Europa Liberă: Excludeți o guvernare cu PNL până în 2024?

Vasile Dîncu:„Nu exclud o guvernare cu PNL până în 2024, dar nu în condițiile de acum, să fim tractați de locomotiva Cîțu sau de un alt premier liberal”

Europa Liberă: În 2016 ați făcut parte dintr-un guvern de tehnocrați. Un astfel de premier tehnocrat, care să conducă un guvern PSD – PNL, e posibil?

Vasile Dîncu: „Nu știu dacă e ușor de acceptat această variantă. Nu cred că ar putea să funcționeze un asemenea guvern.”

Europa Liberă: Ați dori o colaborare mai strânsă cu cei din PNL sau cu cei din USR PLUS?

Vasile Dîncu: „Ambele partide se declară incompatibile cu PSD. Suntem la egală distanță de ambele partide. Nu avem o preferință. Îi cunosc pe mulți din conducerea USR PLUS. Cu unii am colaborat foarte bine în guvernul Cioloș.”

„​Am discutat cu consilierii lui Klaus Iohannis”

Europa Liberă: După alegeri ați avut vreo discuție telefonică sau v-ați întâlnit cu președintele Klaus Iohannis?

Vasile Dîncu: „După alegerile acestea nu m-am întâlnit cu Klaus Iohannis, decât la ambasade. Nu am avut discuții telefonice.”

Europa Liberă: Cu consilierii domnului Iohannis discutați?

Vasile Dîncu: „Cunosc mai mulți consilieri ai președintelui Iohannis. Am discutat de mai multe ori cu consilierii săi. Nu am ținut chestiuni care țin de politică.”

Ministrul UDMR al Dezvoltării Cseke Attila l-a acuzat pe preşedintele PNL şi CJ Oradea, Ilie Bolojan, că este „fără viziune” şi în calitatea de preşedinte al Consiliului Judeţean Bihor „acţionează din ură faţă de maghiari”, deplângând soarta funcţionarilor de etnie maghiară concediaţi în urma restructurării acestei instituţii,, transmite Ebihoreanul care citează declarațiie făcute de Cseke Attila la o reuniune UDMR, citatele fiind reproduse din presa de limba maghiară.

„Ilie Bolojan acţionează pe baza unor cifre contabile simple, din ură faţă de maghiari – numărul angajaţilor vorbitori de limba maghiară a scăzut de la 24 la sută la 14 la sută – şi conform unui model administrativ greşit, care este străin de loc şi ţară”, a declarat Cseke, citat de Bihari Napló.

Nu în ultimul rând, Cseke a afirmat că Bolojan „masacrează” viaţa culturală, cu precădere pe cea maghiară, ceea ce nu poate aduce „pace socială”, şi că atât „armata PNL”, cât şi preşedintele Consiliului Judeţean sunt depăşiţi de anvergura „intelectualităţii”, motiv pentru care UDMR îşi asumă „organizarea autoapărării”. Motivul? Ambiţia lui Bolojan ca, sub pretextul reorganizării instituţiilor de cultură din subordinea CJ Bihor, să desfiinţeze teatrul maghiar.

„Masacrul vieţii culturale şi al sistemului instituţional poate fi simpatic pentru unii, dar cu siguranţă nu aduce o comunitate mai pregătită şi nu creează pace socială. Armata PNL-ului, a lui Bolojan, a intrat în război împotriva culturii şi nu poate ţine pasul cu ritmul profesiei, intelectualităţii şi comuinităţii sobre. Este de datoria noastră, în consultare cu cei interesaţi, să le monitorizăm sensibilităţile şi prejudecăţile, să ajutăm la organizarea autoapărării, a luptelor, dacă este necesar, şi, sperăm, şi mai multă pace. La urma urmei, să fie clar pentru toată lumea: adevăratul obiectiv este eliminarea teatrului maghiar independent, celelalte sunt doar explicaţii, conversaţii„, a declarat Cseke.

”Dacă nu suntem în stare, cu guvernul nostru, să modificăm două legi, atunci să plecăm acasă!” spune primarul din Rovinari Robert Filip, vicepreședinte PNL Gorj, referindu-se la actele normative ce trebuie modificate pentru ca autoritățile locale să poată să preia terenuri și clădiri de la Complexul Energetic Oltenia, transmite Radio Infinit.  

Filiala PNL Gorj este condusa de Dan Vâlceanu, unul din susținătorii premieruui Cțu.

Problema a fost discutată și la întâlnirea de săptămâna trecută a primarilor liberali din județ cu premierul Florin Cîțu.

Robert Filip este dezamăgit că n-a putut realiza fabrica de gips carton la Rovinari, investiție românească ce ar fi putut crea 400 de noi locuri de muncă, dar speră să preia măcar terenuri de la CEO pe care să fie dezvoltate activități.  

Filip nu înțelege argumentul celor de la CE Oltenia că, dacă cedează terenuri sau clădiri, care acum stau nefolosite, se diminuează capitalul social. Spune că, oricum, compania este pe pierdere majoră și plătește milioane de euro, anual, impozite și pază la active nefolosite.   

”Trăim într-un stat mafiot și într-un județ căpușat de niște non-valori” spunea acum o luna primarul liberal din Rovinari (Gorj), Robert Filip, care, de câteva luni, tună și fulgeră împotriva celor pe care-i acuză că i-au pus bețe-n roate privind fabrica de rigips carton pe care voia s-o facă în localitate, transmitea Radio Infinit din Târgu Jiu.

Într-una dintre aparițiile publice recente, Filip a acuzat că CE Oltenia a organizat licitația pentru șlamul de la Termocentrala Rovinari ”cu dedicație”. Primarul își menține opinia și acuză, din nou, că șefii din Dolj ai CE Oltenia își bat joc de gorjeni. Filip spune că a făcut toate demersurile posibile pentru realizarea fabricii de rigips carton la Rovinari. A fost inclusiv la Ludovic Orban și i-a trimis scrisoare președintelui Klaus Iohannis. Primarul nu renunță la organizarea unui miting de protest la Rovinari.  

Deși este vicepreședinte al PNL Gorj, Robert Filip nu are nicio reținere în a-și critica colegii de partid. Îl acuză de nepăsare față de problema pe care a ridicat-o și pe ministrul Energiei, Virgil Popescu.

”La dumnealui, la Mehedinți, probabil colcăie de bani și de locuri de muncă. Noi am acceptat, ca proștii, prin Complexul Energetic Oltenia, în funcții, toți doljenii și mehedințenii” spune edilul.

Curtea de Apel Cluj a hotărât suspendarea procedurilor de concurs de admitere în Corpul diplomatic şi consular al României, în urma contestării de către o persoană a cerinței privind cunoașterea a cel puțin două limbi străine, din care una trebuie să fie limba engleză sau limba franceză.

Cel în cauză a reclamat că este şi vorbitor de limbă maghiară. La concurs participau 4500 de persoane pentru 120 de locuri. Persoanei i s-a reclamat de către MAE că fiind cetățean român de origine ungară limba maghiară nu ar fi o limbă străină pentru acesta.

Candidatul a reclamat că potrivit legii fiind cetățean român limba sa este aceasta, iar maghiara o limbă străină ceea ce Curtea de Apel Cluj a acceptat.

Judecătoarea Adriana Stoicescu, un ghimpe în șezutul sistemului, este cercetată disciplinar, ca urmare a articolelor și mesajelor publice de pe pagina sa de facebook, transmite Newstandard.

“Prezența mea în spațiul public se oprește acum și aici. Vă doresc dictatură plăcută!,” a scris fosta președintă a Tribunalului Timișoara pe pagina sa de socializare.

Recent, judecătoarea anti a fost sancţionată de Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii deoarece prin postările sale pe social media aduce atingere independenţei procurorilor şi spune: „În acest timp, foștii procurori DNA, care doreau să cumințească definitiv judecătorii, sunt absolviți de orice vină”.

​​România este la începutul unei noi crize a imunoglobulinei, ce riscă să fie mai gravă decât criza de proporții din perioada 2017-2018, în timpul căreia au murit pacienți rămași fără tratament, avertizează Florin Hozoc, CEO-ul Besmax Pharma Distribution, principalul distribuitor de imunoglobulină de pe piața românească și singurul care nu a oprit livrările în timpul crizei de acum 3 ani, transmite Hotnews.

11 spitale mari din România au rămas fără imunoglobulină în ultima săptămână și au făcut solicitări de urgență pentru a face rost de tratament, iar „cel puțin 3 copii în stare critică aveau nevoie de imunoglobulină și am făcut eforturi să ajungă imunoglobulina a doua zi dimineață, ca să poată să fie administrată”,

Ministrul german al Afacerilor Externe, Heiko Maas, a făcut apel luni la Uniunea Europeană să elimine posibilitatea de veto de care dispune fiecare stat membru, pentru ca UE „să nu fie luată ostatică” în capacităţile sale de acţiune, relatează AFP.

„Nu ne mai putem permite să fim luaţi ostatici de cei care paralizează politica externă europeană prin vetoul lor. Cei care fac asta se joacă, pe termen mai scurt sau mai lung, cu coeziunea Europei”, a spus Maas într-o conferinţă de presă la Berlin.

„Prin urmare, o spun deschis: Vetoul trebuie să dispară, chiar dacă acest lucru înseamnă că putem fi puşi în minoritate”, a explicat şeful diplomaţiei germane.

Regulile Uniunii Europene prevăd că anumite decizii, în special în materie de fiscalitate sau în chestiunile de politică externă, cer unanimitatea statelor membre.

Din acest sistem apare posibilitatea ca o ţară să îşi folosească dreptul de veto pentru a bloca, întârzia sau atenua luarea unor poziţii de către UE.

„Pentru că am considerat mereu solidaritatea internă şi suveranitatea externă ca feţele aceleiaşi medalii, acum, după crizele interne, trebuie să facem din nou progrese în capacitatea de acţiune a UE în materie de politică externă”, a pledat Maas.

Ungaria şi-a folosit cu regularitate dreptul de veto, în ultimele luni, pentru a bloca declaraţii critice despre China. Mai recent, Budapesta a refuzat de asemenea să sprijine o declaraţie care făcea apel la un armistiţiu între Israel şi palestinieni.

Criticat deseori de Bruxelles pentru reformele lor acuzate că subminează valorile democratice, Polonia şi Ungaria s-au opus de asemenea, în noiembrie, adoptării bugetului multianual al UE şi planului european de relansare conceput pentru a ajuta statele membre să facă faţă pandemiei

Ţările membre ale Uniunii Europene au aprobat luni un regulament de instituire a unui fond în valoare de 17,5 miliarde euro cu ajutorul căruia tranziţia verde va deveni mai echitabilă şi mai favorabilă incluziunii, informează Reuters conform Agerpres.

Fondul pentru o tranziţie justă va finanţa proiecte care vor reduce costurile socio-economice pentru comunităţile din întreaga UE care depind în mare măsură de combustibilii fosili sau de sectoare industriale cu emisii ridicate de gaze cu efect de seră şi care au nevoie să îşi diversifice economia locală.

Potrivit Reuters, Polonia urmează să beneficieze de cea mai mare porţie din Fondul pentru o tranziţie justă, urmată de Germania şi România. Toate cele trei ţări au regiuni unde mineritul este principala activitate economică.

Iniţial, Comisia Europeană a propus alocarea a 40 de miliarde de euro pentru Fondul pentru o tranziţie justă, sumă care a fost redusă în vara anului trecut în cursul negocierilor dintre statele membre cu privire la bugetul blocului comunitar. Conform propunerii iniţiale, Polonia urma să beneficieze de investiţii în valoare de aproximativ 27 miliarde de euro, urmată de Germania, cu 13,4 miliarde de euro, şi România, cu 10,1 miliarde de euro.

Conform noului plan România va primi 1,95 de miliarde de euro, adica nici 20% din suma initiala.

Cu toate acestea, Comisia Europeană a avertizat că regiunea poloneză Bogatynia nu va primi finanţare de la Fondul pentru o tranziţie justă dacă Guvernul polonez continuă cu planurile sale vizând menţinerea în activitate a minei Turow până în 2044. De asemenea, banii din Fondul pentru o tranziţie justă nu pot fi folosiţi pentru energie nucleară sau combustibili fosili, inclusiv gaze naturale.

„Succesul Pactului verde european depinde de capacitatea noastră de a atenua consecinţele pentru cei mai afectaţi de decarbonizarea economiei. Fondul pentru o tranziţie justă va oferi un sprijin extrem de necesar întreprinderilor şi lucrătorilor de la nivel local, astfel încât să putem combate schimbările climatice împreună, ca Uniune, fără a lăsa pe nimeni în urmă”, a declarat ministrul portughez al planificării, Nelson de Souza.

Regiunile şi statele membre ale UE pornesc de pe poziţii diferite în ceea ce priveşte tranziţia climatică şi au capacităţi diferite de a face faţă provocărilor care le aşteaptă. În acest sens, Fondul pentru o tranziţie justă urmăreşte să prevină adâncirea disparităţilor, investind în teritoriile care trebuie să elimine treptat producţia şi utilizarea cărbunelui, lignitului, turbei şi şistului bituminos sau să transforme industriile extrem de poluante.

Finanţarea va fi acordată numai pe baza unor planuri teritoriale pentru o tranziţie justă, care urmează să fie elaborate de statele membre, împreună cu autorităţile locale şi regionale relevante. Planurile vor identifica teritoriile cele mai afectate şi nevoile lor de investiţii.

Cuantumul total de 17,5 miliarde euro (la preţurile din 2018) este compus din 7,5 miliarde euro disponibile pentru angajamentul bugetar pentru perioada 2021 – 2027 şi din 10 miliarde euro din partea Instrumentului de redresare (Next Generation EU) disponibile în anii 2021, 2022 şi 2023.

Statele membre vor contribui, de asemenea, la programele Fondului pentru o tranziţie justă. În plus, acestea pot transfera resurse din cadrul Fondului European de Dezvoltare Regională şi al Fondului Social European Plus. În acest mod s-ar putea mobiliza investiţii de aproape 30 de miliarde de euro.

ANSVSA a retras de la comercializare parizerul pentru copii Martinel Mortadella. Producătorul german a avertizat că ar putea fi contaminat cu metale grele, din cauza defectării unor mașini de pe linia de producție. Cumpărătorii îl pot returna chiar și fără prezentarea bonului fiscal.

“The Family Butchers retrage preventiv următoarele produse: Martinel Mortadella 90g toate produsele existente cu termenul de valabilitate până la data de 05.07.2021 inclusiv Martinel Mortadella din carne de pasăre, 90g, toate produsele existente cu termenul de valabilitate până la data de 01.07.2021 inclusiv”, anunță Direcția Sanitar-Veterinară, care precizează însă că “nu există niciun pericol pentru sănătate”, arată Biziday.