Spre deosebire de Ungaria și Slovacia, care au continuat să cumpere gaz și petrol din Rusia prin conductele care trec prin Ucraina, România a întrerupt acest flux, dar i-a lăsat pe ruși să-și facă afacerile în țară. Ungaria se opune atât aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, cât și ajutorului militar european pentru Kiev. De altfel, Parlamentul de la Budapesta tocmai a adoptat o moțiune prin care a legiferat această opoziție. Parlamentarii care susțin guvernul lui Viktor Orban au menționat că UE a alocat deja Ucrainei 193 de miliarde de euro de la începutul războiului și că următoarea tranșă prevăzută de Bruxelles, de 90 de miliarde, nu va putea fi restituită decât din eventualele despăgubiri de război. Slovacia a declarat că va prelua această opoziție în interiorul UE, dacă Viktor Orban pierde alegerile generale de luna viitoare, așa cum indică majoritatea cercetărilor sociologice, spune într-un comentariu Deutsche Welle.
Pe acest fond al oboselii statelor europene aflate pe flancul estic, președintele Volodimir Zelenski are nevoie de fiecare gest de susținere, pentru a le arăta oamenilor săi că nu sunt singuri, că există o majoritate de partea lor, că până la urmă vor primi banii de care au nevoie de la UE, că în vecinătatea lor sunt și prieteni, nu doar state dilematice care nu văd importanța rezistenței Ucrainei. Avansul extremei drepte pe tot continentul ar putea sabota și mai mult în viitor ecuația antirusească în noul peisaj deschis de Statele Unite, care încearcă să convingă Ucraina să cedeze în favoarea Rusiei inclusiv teritorii pe care rușii nu le-au cucerit. România are ocazia să vorbească mai clar despre toate acestea în contextul vizitei președintelui ucrainean la București, mai ales după ce Donald Trump a anunțat ridicarea temporară a sancțiunilor petroliere impuse companiilor din Rusia. Cancelarul german Friedrich Merz a spus miercuri (11 martie) că „dacă trebuie să alegem între sancțiuni și solidaritate, atitudinea noastră este clară: suntem de partea Ucrainei”. Oare ar putea și liderii români să fie mai tranșanți când e vorba de Rusia? Sau preferă să rămână doar la nivelul susținerii retorice față de Ucraina?, mai spune DW.
