Cum ar fi pentru români să afle că zeița anticorupției mioritice, Laura Kovesi, ar avea o relație amoroasă secretă cu fugarul Sebastian Ghiță și ar fi dat naștere și unui rod al iubirii lor? Cam la fel cum e pentru moldoveni să afle azi că icoana anticorupției și a integrității jurnalistice de peste Prut a născut nu demult copilul unuia dintre cei mai mari infractori din era post-comunistă. Ambii iubăreți fiind și căsătoriți cu terțe persoane. Concluzia amară a moldovenilor: nu vă creați idoli din politicieni și jurnaliști, că nu merită efortul.
Natalia Morari este de ani de zile o îndîrjită luptătoare anticorupție din Republica Moldova, ziaristă de televiziune, prigonită de ruși și tot ce mai trebuie ca ingrediente pentru imaginea unui om integru și curajos, numai bun de lăudat de instituțiile occidentale. Țîșnită din anonimatul mass-media cu un articol despre banii negri ai Kremlinului, cu vreo 14 ani în urmă, flituită aproape imediat din Rusia, unde lucra pe atunci, și revenită în Moldova natală, Morari a început să crească atît ca jurnalist intransigent, cît și ca activist civic, specializată mai ales în organizarea de manifestări de stradă. Un fel de Bădiță moldovean, dacă vreți.
Legenda crește cu diverse ingrediente, de la prigonirea de către ruși, care îi refuzau cetățenia deși se măritase cu un rus, pînă la telefonele de amenințare cu moartea pe care susținea că le primește. Peste Prut se născuse o stea, cam în paralel cu Laura Kovesi, chiar dacă în posturi diferite. O stea suspectată tot mai mult, însă, de o carieră în slujba Moscovei.
Premiată de fundații europene pentru activitatea jurnalistică curajoasă și angajată a unei televiziuni susținute financiar prin programul european European Endowment for Democracy, unde contribuie cu bani grei și țara noastră, Morari a susținut-o, la rîndul ei, pe Laura Kovesi. Un apropiat al moldovencei, eurodeputatul lituanian Petras Austrevicius, i-a organizat șefei DNA, secondat de Monica Macovei, acum patru ani, un așa-zis discurs anti-corupție ținut în plenul Parlamentului European, care s-a dovedit mai degrabă o făcătură ieftină, adică un speech într-una dintre multele sălițe de la Bruxelles. Era important însă să fie consolidată imaginea de mare justițiar a Laurei Kovesi, pregătită din afară pentru importantul rol de șef al Parchetului European.
Din postura de jurnalistă, Morari i-a luat interviuri magnatului Veaceslav Platon, aflat după gratii pentru nenumărate infracțiuni și încălțat cu o condamnare de 18 ani pentru ceea ce moldovenii au numit jaful secolului, devalizarea Băncii de Economii a Moldovei. O devalizare din 2014 despre care Morari scria cu indignare în 2015, pentru Europa Liberă: ”O rușine națională”.
În ultimul an, jurnalista nu mai prididea vorbind despre marea neîmplinire a vieții ei: lipsa unui copil. Mai apoi anunța că a apelat la serviciile unei bănci de spermă și, în sfîrșit, miracolul s-a produs, dînd naștere unui băiețel, în aprilie anul acesta.
Azi, a căzut trăsnetul. Morari a recunoscut public că tatăl copilului ei e, de fapt, escrocul Platon, între timp scăpat peste hotare de autoritățile moldovenești și refugiat, pare-se, în primitoarea Londră. Roditoare interviurile luate printre gratii, ce să zicem. Lupoaica și-a lepădat blana de oiță inocentă; probabil își va urma curînd iubitul peste graniță și vor crește micul prinț din banii extrași din economiile moldovenilor amărășteni. A mințit publicul moldovean, și-a mințit soțul, a mințit și a înșelat occidentul.
”Pentru a-l proteja am fost nevoită să-mi găsesc refugiu în spatele unei legende. Am făcut-o cât am putut, dar pentru că urmează lucrurile care nu mai pot fi oprite, vreau să fiu eu cea care va spune totul. În ultimele săptămâni eu sunt şantajată de către oamenii din SIS (SRI-ul moldovenesc n.n.) cu aceste detalii din viaţa mea personală. Se doreşte supunerea mea ca jurnalist, dar asta nu va fi niciodată. Ironia sorţii este că asta sunt tot acei oameni care au slujit cu dedicaţie şi pe timpul lui Plahotniuc, tot ei sunt cei mai harnici şi astăzi” a scris Morari pe Facebook, despre copilul ei și al infractorului.
De unde tragem concluzia că dacă nu erau șantajiștii ăia fără scrupule din servicii, Morari ar fi rămas tot o jurnalistă nesupusă, dar cu un copil
Curtea Constituțională a declarat neconstituțional decretul președintei Maia Sandu de desemnare repetată a candidaturii Nataliei Gavriliță la funcția de prim-ministru. Curtea Constituțională a cerut ca președintele și fracțiunile parlamentare să reia consultările, transmite Radio Chișinău.
Totodată, instanța a refuzat să examineze solicitarea depusă de socialiști ca să fie examinat faptul dacă prin refuzul de a o desemna pe Mariana Durleșteanu în calitate de candidat, Maia Sandu a încălcat prevederile constituționale.
Amintim că după demisia Guvernului Chicu, la 23 decembrie, motivată de necesitatea dizolvării actualului Parlament, decizie susținută și de liderii socialiștilor, Maia Sandu a desemnat-o pe Natalia Gavriliță la funcția de premier. Ea însă, le-a solicitat deputaților să nu o voteze pentru a putea fi declanșate anticipatele. La 11 februarie Parlamentul nu a susținut candidatura, dar în aceeași zi, socialiștii, deputații Partidului Șor și un grup de transfugi de la PDM au semnat în favoarea candidaturii Marianei Durleșteanu. Maia Sandu a desemnat-o însă repetat pe Natalia Gavriliță, iar socialiștii au atacat decretul la Curte.
În cadrul reuniunii Comisiei pentru afaceri politice și democrație a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), desfășurată în format online în 10 decembrie 2020, senatorul Titus Corlățean a avut o serie de intervenții, în calitate de raportor, pe tema marcării a zece ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona: consolidarea cooperării dintre Consiliul Europei și Uniunea Europeană. Dezbaterea a inclus audieri la care au luat cuvântul membri ai Parlamentului European (Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne/LIBE și Comisia pentru afaceri constituționale/AFCO), noul Secretar General al Serviciului UE pentru Acțiune Externă SEAE), înalți responsabili ai Comisiei Europene și directorul general al Direcției Generale pentru Drepturile Omului și Statul de Drept a Consiliului Europei.
Titus Corlățean a oferit exemple recente de atitudini care, în opinia sa, nu pot fi trecute sub tăcere. Un prim exemplu s-a referit la promulgarea de către președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, chiar înaintea predării mandatului, a legii ce modifică anumite prerogative ale președintelui țării, în domenii sensibile precum activitatea și controlul exercitat asupra serviciilor de informații moldovenești – lege suspendată anterior de Curtea Constituțională a Republicii Moldova. Un alt exemplu a vizat modul abuziv și neconstituțional în care Președintele României s-a implicat în campania electorală, semnalat în termeni duri de observatorii internaționali ai OSCE/ODIHR în concluziile preliminare ale Misiunii speciale de evaluare a alegerilor parlamentare, ca depășind limitele atribuțiilor sale oficiale constituționale, contrar standardelor internaționale democratice în materie. În etapele viitoare de elaborare și dezbatere a acestui raport, senatorul român va analiza aspecte relevante legate de caracterul evolutiv al competențelor UE în materia drepturilor omului, de bilanțul realizărilor și provocărilor întâmpinate în cooperarea dintre cele două organizații, precum și de modalitățile de aprofundare a parteneriatului dintre Consiliul Europei și Uniunea Europeană. Raportorul APCE urmează să aibă contacte oficiale cu înalți reprezentanți ai UE pe aceste teme la începutul anului viitor, la Bruxelles și Strasbourg.
de Dr. Marin GHERMAN, director al Institutului de Studii Politice și Capital Social, președinte al Centrului Media BucPress din Cernăuți
Înainte de a reforma un sistem administrativ-politic și de a elimina din viața societății modelele vechi, anacronice, este necesară inventarea unui alt model, bazat pe valori și principii noi. Această axiomă a tot fost ignorată de mediul politic ucrainean în ultimii 25 de ani, drept rezultat, noile unități administrativ-teritoriale și instituții politice erau o continuare ilogică a celor vechi, iar împărțirea împuternicirilor între centru și periferii mai întotdeauna nu era în folosul comunelor. Deseori, în urma reformelor, problemele vechi rămâneau nerezolvate, iar ceea ce funcționa cu succes era eliminat din viața politică.
Istoria ne învață că nu învățăm nimic din istorie…Lansată acum 5 ani, reforma descentralizării din Ucraina a fost finalizată juridic cu mari dificultăți. La 17 iulie Rada Supremă (parlament unicameral) a micșorat de trei ori numărul raioanelor prin comasarea lor.
Decizia a fost susținută de fracțiunea parlamentară pro-prezidențială „Slujitorul poporului” și alte două grupuri de parlamentari: „Încredere” și „Pentru viitor”. În locul actualelor 490 de raioane vor fi create 136. Din păcate, analizând rezultatele procesului de reformă, constatăm că atât din punct de vedere administrativ-teritorial, cât și din punct de vedere al consultării populației și, mai ales a minorităților naționale, reforma pare a fi una neterminată, necugetată, iar rezultatul ei final diferă substanțial de ideile lansate în 2015.
De la teorie la practică
Descentralizarea din Ucraina, ca reformă, s-a compus din mai multe etape. Mai întâi au avut loc comasări de sate și orașe în baza principiului de unire benevolă (care a durat cu mult mai mult decât se planifica inițial), apoi soarta localităților care au rămas în afara acestui proces s-a decis la ședințele Cabinetul de Miniștri, după consultări cu Administrațiile Regionale de Stat (care reprezintă Guvernul în regiuni), dar și cu parlamentarii din circumscripțiile uninominale. Comasarea localităților a avut loc din necesitatea de a reduce cheltuielile administrative și a optimiza serviciile sociale.
Crearea comunelor compuse din mai multe localități a fost un proces lung și problematic în Ucraina, inclusiv în regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa, unde locuiesc compact etnicii români. În același timp, au apărut și o serie de comune românești importante în regiunea Cernăuți, cu primari capabili să identifice fonduri pentru dezvoltarea acestor localități, dar și să păstreze – pe cât este de posibil – identitatea națională. Ce-i drept, această constatare nu este o regulă, ci mai mult o excepție.
În linii mari, reforma avea ca scop să aplice la maximum principiul subsidiarității, ceea ce înseamnă cât mai puține împuterniciri în centrele raionale / regionale și cât mai multe în comune. Logica fostului Guvern condus de Volodimir Groisman (din perioada președintelui Petro Poroșenko) era de a lichida rudimentele regimului comunist și cele păstrate din anii 90 ai secolului trecut: desființarea Administrațiilor Raionale și a Consiliilor Raionale, debirocratizarea și reformarea Administrațiilor din regiuni prin apariția institutului de prefecți, care doar vor monitoriza activitatea organelor autoguvernării locale și vor dialoga cu Guvernul.
În 2020, după o serie de modificări aduse concepției de reformă, mai ales de Guvernele Gonciaruk și Șmigal (din perioada președintelui Volodimir Zelenski) ultima formulă a Ucrainei regionalizate pare a fi un monstru cu mai multe capete.
În locul optimizării rețelei de instituții de reprezentare locală observăm o suprapunere instituțională și o serie de colizii juridice. Pe de o parte vor exista consilii ale comunelor, care, potrivit concepției de reformă trebuiau să fie vioara numărul nr. 1 în democrația locală. Pe de altă parte, structurile vechi nu numai că nu vor fi lichidate, ci dimpotrivă – dezvoltate. Adică, potrivit teoriei, nimeni nu ar putea închide o școală fără decizia consiliului comunei, nimeni nu ar putea lua o decizie nepopulară fără să consulte părerea populației. Dar nu a fost să fie…
Apare din cer senin în această ecuație consilii raionale (considerate anacronism), care nu prea se știe ce împuterniciri vor avea, ce buget și cu ce se vor ocupa și, cel mai importat, nu va fi lichidată instituția de Administrație raională (care de fapt era considerată de guvernul anterior inamicul reformei). Întreținerea consiliilor și administrațiilor reprezintă costuri din buget, iar aceste structuri ar putea diminua substanțial libertățile financiare și administrative ale comunelor. Marele risc al acestei reforme, care pare a fi neterminată, este că primarii de comune se vor trezi cu „mâinile legate” și cu bugete locale mici, ceea ce va bloca perspectivele de dezvoltare locală. Din start observăm că regula de aur a fost încălcată – acest risc trebuia evitat, or el zădărnicește în mare parte orice alte intenții bune.
Marea frustrare a populației este că se va păstra sistemul informal vechi, când „omul din raion” va dicta regulile jocului. În cadrul unei întâlniri cu guvernatorul regiunii Cernăuți Serghii Osaciuk din data de 15 iulie, am avut ocazia să-i pun această întrebare și l-am rugat să-mi explice, ca reprezentat al Guvernului, dacă nu vede un conflict de interese, o suprapunere instituțională, un nou clivaj la nivelul comună / raion în sistemul propus. Răspunsul a fost că structurile raionale vor exista temporar, doar câțiva ani, însă, guvernatorul a adăugat că aceasta este părerea lui personală și că nu are un document doveditor.
Așadar, în urma acestei reforme avem o suprapunere instituțională la nivel regional în Ucraina, o neîncredere în noile structuri din partea populației (un deficit de capital social instituțional, determinat de neconsultarea oamenilor din teritoriu) și un nou sistem al alegerilor locale absolut neadaptat la situația din comune. În 25 octombrie vor avea loc alegeri locale în Ucraina, iar printre inovațiile introduse în 15 iulie de către parlament se numără aplicarea sistemului proporțional de partide în comunele cu o populație mai mare de 10 mii de locuitori, adică absolut în toate. Acest lucru înseamnă o monopolizare reală a vieții politice din comune de către oamenii devotați partidelor naționale, fiind interzisă înaintarea unor candidați independenți, a unor lideri de opinie, oameni de cultură ș.a. care nu au vreo legătură cu partidele.
În acest mod, dacă reforma descentralizării prevedea în 2015 eliberarea comunelor din pușcăria administrațiilor centralizate, atunci rezultatul acestei reforme în 2020 este eliberarea lor mai mult pe hârtie: mâinile consilierilor locali rămân încătușate (de raion, de partide, de regiune, de Kiev etc.) pe zeci de ani înainte.
Interesele comunității românești din Ucraina
Un alt aspect dureros este încălcarea intereselor comunității românești din Ucraina în cadrul acestei reforme. Fără a analiza reforma în ansamblu și carențele ei mari, nu pot fi conștientizate riscurile ce le aduce etnicilor români descentralizarea. Dacă reforma era realizată potrivit concepției inițiale, iar comunele deveneau centre de decizii privind învățământul, știința, cultura, economia, mediul de afaceri ș.a. raionarea era un subiect de discuții formale. Sediul centrului de pompieri, a judecătorului și a procuratorii sau a serviciului de transportare a gazelor naturale nu contează atât de mult pentru păstrarea identității naționale românești din Ucraina. Din păcate, raioanele mari vor avea consilii și administrații, deci vor fi și consilieri raionali, ceea ce vine în contradicție cu principiul subsidiarității. Dacă reforma era realizată corect, cu descentralizare maximă, nu mai conta numărul de români (15, 20, 80 la sută) în cadrul unui raion, pentru că raioanele erau structuri formale, iar epicentrul vieții social-politice rămâneau comunele.
S-a decis altfel, având loc o revanșă a elitelor raionale vechi peste tot în statul ucrainean, iar românii s-au trezit divizați administrativ-teritorial. Merită menționat faptul că în prima variantă a împărțirii administrativ-teritoriale, etnicii români din regiunea Cernăuți urmau să fie împărțiți între 3 raioane diferite. După o serie de discuții și demersuri, inclusiv din partea Consiliului Național al Românilor din Ucraina, care a cerut atât Kievului, cât și Bucureștiului să nu fie divizată – conform dreptului internațional – comunitatea de români, au apărut trei raioane pe teritoriul regiunii Cernăuți. Este vorba de raioanele Vijnița, Nistru și Cernăuți.
Raionul Cernăuți va fi unul foarte mare comparativ cu celelalte și va comasa peste 650.000 de locuitori din cei aproape 1.000.000 din regiune. Acest raion Cernăuți include întreaga comunitate românească, alături de alte localități ucrainene, cu excepția comunei Mămăliga, care a rămas alipită la raionul Nistru. Comuna Mămăliga este formată din localitățile Mămăliga, Bălcăuți, Dranița, Nesvoia, Stălinești și Podvirna. Aceste sate, în pofida demersurilor și inițiativelor locale și naționale, au fost dezlipite de la arealul istoric de existență și alipite la raionul Nistru. Fără comuna Mămăliga, etnicii români vor reprezenta circa 24% din populația raionului Cernăuți, o cifră foarte mică. Conform calculelor autorităților ucrainene românii vor fi și mai puțini în raionul Cernăuți în legătură cu divizarea oficială români / moldoveni.
Se creează impresia că raionul Cernăuți a fost special construit în acest mod pentru a dilua etnicii români la nivelul marcoraionului, dar și pentru a respecta cerințele mediului asociativ românesc de a ține etnicii români împreună. De fapt, raionul Cernăuți putea fi cu mult mai mic prin crearea unui raion la nord de capitala Bucovinei istorice sau prin alipirea unor localități de acolo la cele două periferii – raionul Vijnița (91 mii de locuitori) sau Nistru (160 mii), însă proporția nu era acea dorită. Totuși, trebuie să menționăm că în pofida carențelor și primejdiilor ce le determină această împărțire, primele propuneri de reformă din partea autorităților erau și mai drastice. Raionul Cernăuți mare este, totuși, o variantă de compromis.
Această analiză nu ar fi avut nici un sens dacă reforma era realizată corect, iar raionale existau doar simbolic sau nu existau în genere (după modelul României: comună – județ, și nu comună – raion – regiune). Spre deosebire de Ungaria și Bulgaria care au obținut pentru etnicii săi câte un raion separat, România nu a reușit / nu a încercat să reușească acest lucru.
Ce se mai poate de făcut?
Este foarte importantă în viitor o luptă civilizată pentru libertatea financiară și administrativă a comunelor, dar și pentru capitalul uman al primăriilor. Lupta zilei de mâine nu este modificarea raioanelor, ceea ce pare a fi un război cu morile de vânt, ci aprofundarea descentralizării. Cu cât „mai puțin raion” va fi în viața comunelor, cu atât această împărțire administrativă nefirească va influența mai puțin viața românilor din Ucraina. În caz contrar, o serie de localități și ținuturi românești își vor pierde specificul cultural-istoric, iar primăriile vor fi nevoite să adopte decizii greșite, dictate de sus, privind instituțiile de învățământ și de cultură din comune. Această idee se referă la toate cele 3 regiuni în care locuiesc etnicii români din Ucraina – Cernăuți, Transcarpatia și Odesa.
Din păcate, din 2017 și până acum românii din Ucraina sunt observatori pasivi ai unor războaie politice, ai unor jocuri regionale conjuncturale, ai unor revanșe ale elitei locale vechi și a sistemului birocratic tradițional asupra reformatorilor de ieri, ai unor ecuații economice noi (de interes personal și corporativ) suprapuse peste inițiativele guvernamentale vechi. Ne spun și textele biblice ce se întâmplă în asemenea situații când „se coase petec de postav nou la o haină veche… iar peticul de postav nou rupe o parte din cel vechi, și mai rea ruptură se face”.
Așadar, într-un sistem imperfect (așa pare până acum rezultatul reformei) prosperarea și echilibrul social nu vor apărea din senin nici în cazul majorității și nici în cel al minorității.
O nouă înregistrare cu raiderul Veaceslav Platon audiat în fața procurorilor inclusiv a șefului Parchetului General din Moldova Alexandr Stoianoglo a fost expediată presei. În înregistrare motată din două secvențe, Platon spune că ar „trebui de intrat la Victoriabank”, având în vedere că acționarul de drept din România – Banca Transilvania să fie lăsat fără pachetul de acțiuni, transmite Deschide.md.
După schema prezentată pe o tablă de Platon, o voce din sală asemănătoare cu cea a procurorului general Alexandr Stoianoglo spune că metoda este în stil banditesc iar raiderul îl contrazice și spune că este legal. În înregistrarea expediată presei Platon mai spune că 13 miliarde de lei, adică 1 miliard de dolari din furtul bancar au trecut prin Privatbank din Ucraina.
„Bine, prin Privat Bank au trecut 180 de milioane?”, îl întreabă cineva din sală pe Platon, vocea căruia se aseamănă cu cea a procurorului General Alexandr Stoianoglo.
„Nu 180, dar toate 13 miliarde de lei au trecut prin PrivatBank, adică tot miliardul de dolari”, răspundne Platon.
La capitolul Victoriabank și acțiunile Băncii Transilvania, Platon explică cum ar acționa ca statul să ia 40% din acțiunile băncii – acțiuni cumpărate de Banca Transilvania.
Asta este deja în stil banditesc Slava?, spune ineva din sală pe Platon, vocea căruia se aseamănă cu cea a procurorului General Alexandr Stoianoglo.
„Nu este în stil banditesc, este corect și este în limitele legii”, susține Platon.
Într-un mod batjocoritor, Platon mai lasă de înțeles că „ieșirile în stradă”, având în vedere proteste nu vor aduce niciun rezultat
„Noi apărăm statul, băieții, (n.red. Victoriabank) s-au băgat în asta, ei răspund. Ei sunt mari, grași, bani mulți au, atunci să se împartă cu poporul moldovenesc. nimic ieșit din comun în asta nu este. Eu nu propun să-mi iau mie și dvs. nu pentru sine”, spune Platon.
„Imaginile video, publicate în presă, constituie o secvență din cadrul audierilor lui Veaceslav Platon în dosarul penal, preluat de la DIICOT România, în care este vizat cetățeanul Vladimir Plahotniuc și despre care publicul larg a fost anterior informat. Audierea lui Platon a fost efectuată de către un grup de procurori, în prezența apărătorilor acestuia, iar întreg procesul a fost filmat, oficial, de către un expert criminalist”, susțin reprezentanții Procuraturii Generale.
El este al șaselea în topul milionarilor moldoveni și în ultimii ani a fost acuzat de mai multe ori de escrocherii, fraude și infracțiuni economice, fiind poreclit „raiderul numărul 1 din spațiul CSI”.
În 1994 a devenit vicepreședinte al consiliului de administrare al băncii „Moldindconbank”, apoi și vicepreședinte al consiliului băncii „Investprivatbank”. A avut afaceri în domeniul zahărului în Republica Moldova, apoi în domeniul atomo-energetic din Ucraina. Deține și cetățenia Federației Ruse.
Pe 25 iulie 2016 Platon a fost anunțat în căutare internațională, pe numele lui fiind dispus un mandat de arest pentru 30 de zile, fiind învinuit în dosarul privind fraudarea Băncii de Economii din R. Moldova, cu acuzația că ar fi beneficiat de credite neperformante în valoare de 800 milioane de lei. În seara zilei de 25 iulie, Platon a fost reținut de Serviciul de Securitate și Procuratura Generală din Ucraina.[19]
Pe 2 august avocatul și soția lui Veaceslav Platon, Evghenia Tulcevskaia, au susținut o conferință de presă în care au declarat că Vlad Plahotniuc stă în spatele arestului lui Platon. Evghenia Tulcevskaia mai declara că Plahotniuc i-ar fi propus lui Platon să-i cedeze jumătate din afacerile sale, însă Platon a refuzat și de la asta a pornit totul.
Pe 29 august 2016 Platon a fost extrădat în Republica Moldova și a fost plasat într-o celulă din penitenciarul Nr. 13, unde era deținut și fostul premier al Moldovei, Vlad Filat.
Instituțiile guvernamentale americane nu au dorit să răspundă întrebării Europei Libere dacă Plahotniuc se află în Statele Unite. În luna ianuarie, Statele Unite i-au aplicat sancțiuni de vizită oligarhului Vlad Plahotniuc și familiei sale pentru implicarea lui în acte de corupție „semnificative… care au subminat statul de drept și au compromis grav independența instituțiilor democratice moldovene”.Oficiali moldoveni în cunoștință de cauză au declarat însă Europei Libere că Plahotniuc s-a aflat în Statele Unite în mai multe rânduri în ultimele luni, inclusiv cel puțin o dată după ce Statele Unite au impus restricția de viză. Oficialii americani au vorbit sub condiția anonimatului, dat fiind caracterul delicat al chestiunii, transmite Radio Europa Liberă.
Lui PLahotniuc i se spune Cardinalul.
RELATAREA RADIO EUROPA LIBERĂ:
„Dacă Vladimir Plahotniuc s-ar afla cu adevărat undeva în Statele Unite, asta nu ar fi o surpriză, dar ar fi o dezamăgire”, a spus William Hill, fost șef al misiunii OSCE din R. Moldova în anii 1990 și 2000.
„Statele Unite au pierdut multă credibilitate și sprijin în societatea civilă moldoveană în ultimii câțiva ani datorită disponibilității continue și în aparență necritice de a coopera cu Plahotniuc, aproape până la sfârșitul aflării lui la putere”, a mai spus Hill. „Sprijinirea lui Plahotniuc, tacită sau explicită, i-a făcut pe mulți în Moldova să perceapă tot mai mult retorica americană în sprijinul democrației și reformelor ca simplă geopolitică anti-rusească în interes propriu”.
Oficiali moldoveni, inclusiv președintele în exercițiu Igor Dodon, s-au plâns în public de luni de zile că Statele Unite nu fac destul ca să-l aducă pe Plahotniuc în fața justiției.
Într-un interviu luna trecută, Dodon spunea, când a fost întrebat explicit despre Plahotniuc, că „americanii nu se prea grăbesc”.
„Eu cred că aceasta va afecta și imaginea Statelor Unite, dacă, pe de o parte, fac așa declarații, pe de altă parte, acordă în continuare acoperire politică”, mai spunea Dodon.
Solicitată pentru mai multe detalii, purtătoarea de cuvânt Carmena Sterpu a spus Europei Libere că informația aflării lui Plahotniuc în Statele Unite „i-a fost confirmată personal… președintelui Dodon” de ambasadorul american la Chișinău, Dereck Hogan.
Ambasada americană la Chișinău nu a răspuns e-mailurilor noastre, solicitând comentarii suplimentare.
Documente publicate recent pe site-ul Consiliului Audiovizualului ar confirma relatările că Igor Ceaika, fiul fostului Procuror General al Rusiei, Iurii Ceaika, este coproprietar al posturilor de televiziune Primul în Moldova și Accent TV, relatează site-ul media-azi.md citat de Radio Europa Liberă.
Omul de afaceri ar deține 51% în pachetul de acțiuni al companiei ruse Media Invest Service, fondatoarea Telesistem TV, care deține ambele canale. Celelalte 49% îi aparțin lui Vadim Ciubara din Republica Moldova, informează tot media-azi.md.
Datele cu privire la proprietarii celor două posturi TV se regăsesc în declarațiile privind politica editorială pentru campania electorală în alegerile parlamentare noi din municipiul Hîncești, din 15 martie. Consiliul Audiovizualului a aprobat declarațiile în cadrul ședinței publice din 13 februarie.
„Din punct de vedere instituțional nu avem niciun semnal, nicio cerere, nimic în scris că s-ar fi produs anumite modificări în ceea ce vizează poziția dlui Ceaika în respectivul post de televiziune”, preciza Vicol pentru Europa Liberă în ianuarie.
S-a convenit ca Ministerul Afacerilor Externe din Ungaria să delege doi diplomaţi la Chişinău pentru ca aceştia să ajute Guvernul Republicii Moldova în procesul de integrare europeană, a anunţat ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior, Péter Szijjártó, în capitala Moldovei, după ce a avut o întrevedere cu Aureliu Ciocoi, ministrul moldovean de externe, responsabil pentru integrarea europeană. În cadrul unei conferinţe de presă, şeful diplomaţiei maghiare a declarat că, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, Ungaria consideră că extinderea şi Parteneriatul Estic reprezintă unele dintre cele mai importante politici ale UE şi că doreşte nu numai să dezvolte în continuare relaţiile bilaterale, ci şi ca între Moldova şi UE să existe o cooperare cât mai strânsă, transmite agenția maghiară de știri MTI.
“UE are nevoie de succese, de poveşti de succes, iar un astfel de succes ar putea fi Parteneriatul Estic, în care Republica Moldova are un rol foarte important”, a spus Péter Szijjártó.
Ministrul a subliniat că Moldova are un acord de liber schimb cu UE, dar este, de asemenea, şi membru observator al Uniunii Economice Eurasiatice.
“Atunci când vorbim despre Parteneriatul Estic, ne referim la un parteneriat real, astfel că din partea noastră Moldova nu va primi lecţii niciodată, Budapesta nu va interveni în afacerile interne ale Moldovei. Nu vom comenta niciodată problemele interne, pentru că nu este treaba noastră”, a spus Szijjártó.
Oficialul ungar a mai specificat că Eximbank sprijină cu o linie de credit de 100 de milioane de dolari finanţarea relaţiilor de afaceri dintre Ungaria şi Moldova, iar prin achiziţia făcută, OTP a devenit cel mai mare jucător de pe piaţa financiară a Moldovei, ceea ce reprezintă o încurajare şi pentru companiile maghiare să intre pe piaţa moldovenească. Richter deţine, deja, o cotă de 10%, a accentuat ministrul. Acesta a mai anunţat că a fost semnat un acord care să permită ca, din luna septembrie, 40 de studenţi moldoveni să studieze cu bursă la universităţile maghiare.
La Chişinău, Péter Szijjártó se întâlneşte şi cu preşedintele Igor Dodon şi cu premierul Ion Chicu la Chişinău, respectiv vizita sa va fi primită şi de Zinaida Greceanii, preşedintele Parlamentului. Va purta discuţii şi cu Anatol Usatii, ministrul Economiei şi Infrastructurii. După-amiază îl va întâlni pe Anton Coşa, episcopul romano-catolic al Chişinăului, originar din judeţul Bacău.
Programul Parteneriatului Estic al UE include şase foste republici sovietice: Moldova, Ucraina, Belarus, Armenia, Azerbaidjan şi Georgia.
Ambasadorul Ucrainei la București, Oleksandr Bankov, a afirmat joi, într-un mesaj pe Facebook, că fraza originară din discursul președintelui Ucrainei – “Північну Буковину зайняли румуни” («Bucovina de Nord a fost luată de români») – a fost tradusă incorect în limba engleză , pe site-ul președinției ucrainene, ca “Northern Bucovina was occupied by Romanians”, transmite Hotnews.ro.
„Regret cu sinceritate această situație neplăcută, dar care până la urma e drept rezultatul unei traduceri incorecte și unor interpretări nefondate”, a precizat ambasadorul.
„Sigur, este vorba de traducerea oficială, dar care totuși rămâne doar o traducere și nu schimbă textul original. Cei care vor pot verifica ușor video originală”, a adăugat Oleksandr Bankov.
Acesta a afirmat că președintele Zelenski „s-a referit la cunoscutele evenimente istorice din 1918-1919 cu un singur scop de a demonstra necesitatea unității naționale pentru consolidarea statului ucrainean care a ratat la acea perioadă șansa la suveranitatea și independența, dar și acum își continuă lupta împotriva agresiunii rusești”.
inisterul Afacerilor Externe (MAE) subliniază „necesitatea unei înţelegeri corecte a istoriei” şi a cerut clarificări în privinţa afirmaţiilor recente ale preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, care a spus că ”Bucovina de Nord a fost ocupată de români”.
În acest context, arată un comunicat MAE, secretarul de stat Dan Neculăescu a avut joi o discuţie cu ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Oleksandr Bankov.
„Partea română a solicitat clarificări privind referirile la România apărute în discursul public recent al preşedintelui Ucrainei, exprimând surprinderea faţă de acestea şi evidenţiind necesitatea unei înţelegeri corecte a istoriei”, arată ministerul român.
În cadrul aceleiaşi întâlniri, partea română „a reiterat importanţa deosebită pe care o acordă asigurării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina, în conformitate cu normele şi standardele internaţionale în materie, inclusiv cu luarea deplină în considerare a tuturor recomandărilor Comisiei de la Veneţia”.
În acest cadru, Neculăescu a exprimat preocupare cu privire la efectele pe care adoptarea, la 16 ianuarie, a noii Legi a educaţiei secundare le-ar putea avea asupra dreptului la educaţie în limba maternă a membrilor minorităţii române, precum şi interesul părţii române pentru intensificarea dialogului cu partea ucraineană, nu doar în cadrul Comisiei mixte bilaterale privind minorităţile naţionale, dar şi între autorităţile ucrainene şi minoritatea română din Ucraina pentru a răspunde preocupărilor acestora.
Miercuri, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a făcut un apel la solidaritate către conaţionali într-un discurs cu ocazia Zilei unităţii Ucrainei, în care susţine, printre altele, că ”Bucovina de Nord a fost ocupată de români”, potrivit discursului în limba engleză postat pe site-ul preşedinţiei de la Kiev.
”Cu exact 101 ani în urmă, a avut loc unul dintre cele mai semnificative evenimente din istoria statalităţii ucrainene şi a luptei pentru eliberarea naţională. ‘Visele seculare pe care cei mai buni fii ai Ucrainei le-au trăit şi pentru care au murit au devenit realitate’. Acesta este un citat din Actul Zluki, care a anunţat reunificarea într-un stat unic, independent şi care a fost proclamat de liderii RPU (Republica Populară Ucraineană – n.r.) şi RPUO (Republica Populară a Ucrainei Occidentale – n.r.) pe 22 ianuarie 1919 în piaţa Sofia din Kiev. În toate colţurile Ucrainei, acest fapt a fost primit cu entuziasm şi inspiraţie: în sfârşit, exista şansa de a construi o ţară unită şi independentă. Din păcate, ea a fost irosită. Ambiţiile politicienilor i-au împiedicat să realizeze adevărata unitate statală. Unitate nu în cuvinte, ci în fapte. Curând, RPU a părăsit Kievul sub presiunea bolşevicilor, majoritatea teritoriului Galiţiei a fost ocupat de trupele poloneze. Bucovina de Nord a fost ocupată de români, iar Cehoslovacia a luat Transcarpatia. Au trecut peste o sută de ani. Am tras vreo concluzie din această poveste? Ea ne învaţă un principiu simplu, dar vital pentru Ucraina: doar împreună suntem puternici”, a spus şeful statului ucrainean în discursul de pe site-ul preşedinţiei.
