Politicienii ignoră criza energetică, iar acum vor să o subvenționeze din bani publici, în loc să explice de ce România continuă să aibă prețuri ridicate la energie, să deblocheze investițiile în producție și stocare și să investigheze modul în care se formează prețurile pe piață, avertizează Blocul Național Sindical (BNS), într-un comunicat de presă transmis, joi, AGERPRES.
‘Parlamentarii se comportă ca agenți constatatori și bagă mâna adânc în buzunarele contribuabililor, venind cu o nouă schemă de ajutor de stat. Nota de plată riscă să fie suportată, direct sau indirect, tot de cetățeni. Reprezentanții Blocului Național Sindical (…) în Consiliul Economic și Social (CES) au avizat nefavorabil propunerea legislativă privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea temporară a prețului energiei electrice pentru întreprinderile din sectoarele energo-intensive expuse comerțului internațional (B551). (…) proiectul tratează efectele unei piețe energetice speculative, fără să clarifice cauzele prețurilor ridicate și fără să ofere garanții că intervenția propusă va aduce o reducere reală și durabilă a prețurilor din piață. De peste un an, BNS avertizează public asupra problemelor din sectorul energetic. Acum ni se propune să plătim pentru efectele unei crize ale cărei cauze nu au fost lămurite’, se arată în comunicat.
Potrivit sursei citate, în iulie 2025, după reliberalizarea pieței energiei, BNS a dat publicității un studiu amănunțit asupra pieței de energie și a semnalat o multitudine de comportamente speculative, precum și erori de politică publică care cereau intervenția imediată a Guvernului, ANRE și Protecției consumatorului, astfel încât creșterea prețurilor la energie să fie domolită.
‘În locul unor răspunsuri concrete, am primit tăcere. Pe 18 august 2026, BNS a transmis o scrisoare deschisă președintelui României, atrăgând atenția asupra Legii nr. 171/2026, care vizează, printre altele, achiziția de către Rezervele statului de gaze naturale la un preț mult supraevaluat, cu dublu impact: asupra viitoarelor prețuri la gaze naturale pe piața românească și asupra prețului la energie electrică pentru acei producători care utilizează gazul natural ca materie primă în procesul tehnologic. BNS a solicitat organizarea unei dezbateri la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), pentru analizarea implicațiilor acestei decizii asupra securității energetice a României. Apelul nostru a rămas fără răspuns’, precizează organizația sindicală.
Totodată, sindicaliștii susțin că, pe 31 august 2026, au solicitat public convocarea de urgență a conducerii Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), pentru a explica întârzierile în autorizarea unor noi capacități de producție și stocare a energiei electrice, însă apelul nu a primit un răspuns public care să clarifice problemele semnalate.
De asemenea, pe data de 8 septembrie 2026, BNS a cerut constituirea de urgență a unei comisii parlamentare de anchetă în domeniul energiei și gazelor, pentru a analiza impactul prețurilor ridicate asupra populației și companiilor, precum și modul de formare a prețurilor pe piață.
‘România dispune de resurse energetice diversificate și de capacități importante de producție, inclusiv hidroenergie, energie nucleară și energie regenerabilă. Cu toate acestea, disponibilitatea energiei la momentul și în locul în care este necesară rămâne esențială pentru funcționarea pieței. Capacitățile de stocare sunt indispensabile pentru valorificarea energiei regenerabile, echilibrarea sistemului și gestionarea diferențelor dintre producție și consum. Fără infrastructură suficientă, energia produsă în anumite intervale nu poate fi utilizată eficient pentru acoperirea cererii din alte momente. În opinia BNS, prioritatea trebuie să fie accelerarea investițiilor în producție, rețele și stocare, eliminarea blocajelor administrative și asigurarea unui cadru de reglementare predictibil. Nu putem construi o politică energetică pe termen lung din subvenție în subvenție. O schemă temporară de sprijin nu ține locul investițiilor și nu garantează reducerea costurilor pentru economie și populație’, notează sindicatul.
În viziunea reprezentanților BNS, schema propusă prevede sprijin pentru reducerea temporară a costului energiei electrice pentru anumite întreprinderi energo-intensive, dar o astfel de intervenție, dacă nu este însoțită de garanții și mecanisme eficiente de control, poate diminua presiunea exercitată de beneficiari asupra furnizorilor pentru obținerea unor prețuri competitive. ‘Banii publici nu trebuie să devină o plasă de siguranță pentru prețuri pe care autoritățile nu au reușit să le explice și să le corecteze’, au transmis liderii sindicali.
Aceștia sunt de părere că adoptarea unei scheme de ajutor înainte de clarificarea acestor aspecte riscă să transforme o măsură temporară într-un răspuns financiar la o problemă care necesită, în primul rând, transparență și responsabilitate instituțională.
‘Datele invocate de BNS indică un preț mediu de referință pe piața spot din România de 108,16 euro/MWh în 2025, nivel care, potrivit comparației prezentate de organizație, depășește valorile înregistrate în Franța (62,4 euro/MWh) și Germania (95,5 euro/MWh). Aceste diferențe justifică o analiză riguroasă a factorilor care determină prețurile, inclusiv a structurii pieței, a interconexiunilor, a disponibilității producției, a costurilor de echilibrare și a condițiilor de tranzacționare. Ele nu demonstrează, de unele singure, existența unor practici speculative, dar fac cu atât mai necesară o explicație transparentă din partea autorităților competente. În același timp, problema nu se oprește la marile întreprinderi energo-intensive. Prețul energiei influențează costurile de producție, prețurile bunurilor și serviciilor, competitivitatea companiilor și puterea de cumpărare a populației. În timp ce unele companii ar putea beneficia de compensarea unei părți din costuri, gospodăriile și micile întreprinderi nu dispun de aceeași capacitate de negociere și nici de acces automat la un mecanism comparabil de sprijin’, consideră BNS.
