Potrivit însărcinatului premierului ungar, Katalin Szili, în condiţiile pandemiei, războiului, crizei economice şi energetice, şansele de afirmare pentru drepturile minorităţilor sunt mai slabe, însă obiectivele nu pot fi abandonate, nu pot deveni mai puţin importante.
Politicianul ungar a participat la o conferinţă de presă care a avut loc miercuri după-amiază, la Oradea, şi care a fost susţinută împreună cu László Tőkés, preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania, Ferenc Kalmár, copreşedintele Comisiei mixte româno-ungare pentru minorităţi, respectiv István Csomortányi, vicepreşedintele Consiliului pentru Autonomie “Partium”.
Potrivit lui Katalin Szili, împlinirea – la sfârşitul lunii octombrie – a 30 de ani de la Declaraţia de la Cluj, când a fost formulată pentru prima oară aspiraţia pentru autonomie a maghiarilor transilvăneni, respectiv pregătirea Legii minorităţilor naţionale din România, ar fi o ocazie bună pentru un nou acord între organizaţiile politice maghiare din Transilvania. În acelaşi timp, însărcinatul premierului ungar şi-a oferit ajutorul pentru a se ajunge la acest acord.
Aniversarea Declaraţiei de la Cluj a fost adusă în discuţie de László Tőkés. Acesta a menţionat că în acordul de cooperare semnat în ianuarie 2018 de către preşedinţii Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) şi Partidului Civic Maghiar (PCM), s-a făcut referire, de asemenea, la aniversarea a 25 de ani de la acea declaraţie. În opinia sa, pentru legalizarea formelor de autonomie Legea minorităţilor naţionale ar putea oferi o şansă, deoarece obiectivul adoptării legii se regăseşte şi în programul Guvernului României. Tőkés a remarcat că această lege este prevăzută şi în Constituţia României, iar Kelemen Hunor a declarat, anterior, că legea ar putea fi adoptată în toamna acestui an.
“Parlamentul României ne datorează asta. Aceasta este o datorie veche de secole a naţiunii române, a politicii româneşti”, a spus László Tőkés. Citându-l pe Ferenc Kalmár, acesta a adăugat că legea trebuie să asigure drepturi colective, întrucât integrarea fără drepturi colective înseamnă asimilare.
Însărcinatul ministerial Ferenc Kalmár a menţionat că în şedinţa de săptămâna trecută de la Bucureşti a Comisiei mixte româno-ungare pentru minorităţi a propus consemnarea drepturilor colective Danielei Gitman, copreşedintele comisiei mixte din partea română. A primit răspunsul că România respectă convenţiile europene obligatorii pe care le-a ratificat. Însă acestea nu includ drepturile colective.
Kalmár a remarcat că maghiarii nu au cerut niciodată ceva ce în relaţia dintre majoritate şi minoritate nu ar fi deja aplicat cu succes în Europa. Acesta şi-a exprimat, de asemenea, opinia potrivit căreia nu trebuie renunţat la cererea de autonomie şi la drepturile colective. Problema trebuie să se afle pe ordinea de zi şi atunci când războiul dintre Rusia şi Ucraina se va încheia, iar părţile se vor aşeza la masa negocierilor.
István Csomortányi a menţionat că între 1992 şi 2011 numărul maghiarilor din România a înregistrat o scădere de 30%, şi probabil că recensământul efectuat în această primăvară va arăta că acest declin a continuat. În opinia sa, declinul dramatic indică faptul că politica românească privind minorităţile naţionale este departe de a fi una exemplară. Potrivit politicianului, transformarea administraţiei publice româneşti pe regiuni istorice ar fi atât în interesul românilor, cât şi în cel al maghiarilor, întrucât ar ajuta la dezvoltare.
