Categorie: Mureș

Parchetul de pe lângă Judecătoria Moineşti continuă să considere că nu a fost săvârşită vreo infracţiune în cimitirul militar din Valea Uzului în 6 iunie 2019, când mii de români naţionalişti au pătruns cu forţa în cimitir pentru a sfinţi parcela românească dedicată eroilor români şi a depune coroane, transmite agenția maghiară de știri MTI.

RELATAREA AGENȚIEI MAGHIARE DE ȘTIRI MTI:

În luna decembrie a anului trecut, Judecătoria Moineşti a
anulat ordonanţa prin care parchetul a clasat dosarul şi a dispus
ca acesta să continue urmărirea penală cu privire la incidentele
din cimitir. La acea vreme, în presa din România a suscitat reacţii
aprinse faptul că procurorul care a anchetat acţiunile violente de
la cimitir a audiat exclusiv martori români şi a considerat că din
lozinca scandată la cimitir – “afară cu ungurii din ţară!” – nu
rezultă o incitare la ură şi discriminare.

Noua ordonanţă a parchetului – care clasează din nou dosarul şi
care are un conţinut similar cu cel al ordonanţei anterioare – a
fost prezentat de către biroul de presă al Alianţei Maghiare din
Transilvania (AMT), una dintre părţile care au făcut plângere la
parchet în urma evenimentelor, printr-un comunicat de presă emis
sâmbătă.

Potrivit rezumatului efectuat de AMT, şi de data aceasta au
fost audiaţi doar martori români, iar aceştia au susţinut că
liniştea şi ordinea publică nu au fost tulburate, deşi o serie de
înregistrări video dovedesc contrariul. Potrivit celor relatate de
martorii români, tocmai reprezentanţii comunităţii maghiare
prezente au fost cei care au avut o atitudine de natură să instige
la acte de violenţă, însă din fericire, românii nu au ripostat la
aceste provocări.

Parchetul a subliniat şi faptul că Primăria Sânmartin nu a
formulat vreo plângere cu privire la deteriorarea porţii de acces
în cimitirul militar, astfel că nu există acuzaţii cu privire la
distrugere. Parchetul a renunţat şi la acuzaţiile cu privire la
vătămări corporale, susţinând că nu au existat plângeri în acest
sens. S-a renunţat, de asemenea, şi la acuzaţiile de tulburare a
liniştii şi ordinii publice, spunându-se că la faţa locului nu s-a
întâmplat decât că a fost cântat imnul României, respectiv câteva
cântece patriotice.

La un moment dat, în cursul argumentării, Parchetul recunoaşte
că totuşi au fost scandate sloganuri care au insultat maghiarii
prezenţi. Pe acestea nu le-a considerat, însă, ca fiind unele care
să incite la ură şi discriminare, întrucât nu au fost adresate unui
public larg, ci doar unei categorii de persoane.

“Şi acest exemplu demonstrează, în mod clar, faptul că
antimaghiarismul din România a fost ridicat la nivel de politică de
stat. Am demonstrat cu numeroase înregistrări video că ceea ce s-a
întâmplat la cimitirul din Valea Uzului nu numai că a fost
profanată memoria eroilor noştri, ci maghiarii au fost atacaţi cu
bâte şi cu catargele steagurilor. Se pare că în ciuda tuturor
faptelor şi probelor, parchetul îi protejează pe agresori, iar asta
demonstrează un singur lucru, şi anume, că România nu este un stat
de drept”, a spus István Csomortányi, co-preşedintele AMT, citat de
comunicat.

“Eu am fost acolo, la poarta cimitirului din Valea Uzului,
atunci când mulţimea de români adunată acolo ne-a atacat şi a
pătruns în cimitir. Am văzut cu ochii mei ceea ce demonstrează şi
materialele video. Este regretabil că justiţia din România ignoră
realitatea într-o asemenea măsură şi că încalcă dreptul european şi
cel românesc”, a adăugat János Mezei, celălalt co-preşedinte al AMT.

Potrivit legii, satul depopulat Valea Uzului, care se află pe
graniţa judeţelor Harghita şi Bacău, face parte din comuna
Sânmartin din Harghita. În Primul Război Mondial, în localitate s-a
înfiinţat un cimitir pentru soldaţii maghiari căzuţi în această
zonă, în care, după război, autorităţile însărcinate cu îngrijirea
cimitirelor militare au îngropat şi rămăşiţele soldaţilor
aparţinând altor naţionalităţi. Cimitirul renovat şi îngrijit de
comuna Sânmartin a fost intabulat de primăria comunei Dărmăneşti
din judeţul Bacău, ca domeniu public al localităţii, iar în aprilie
2019, orăşelul din judeţul Bacău a creat în incinta cimitirului –
fără înştiinţarea comunei Sânmartin – o parcelă românească pe care
a amplasat 50 de cruci şi a ridicat şi un monument.

În data de 6 iunie 2019, consiliul local din Dărmăneşti a
autorizat depuneri de coroane în cimitir unor organizaţii
naţionaliste româneşti. Pe drumul din faţa cimitirului, Consiliul
Judeţean Harghita a autorizat o şedinţă extraordinară dislocată a
consilierilor judeţeni maghiari ai CJ Covasna, la care au fost
invitate şi alte autorităţi locale din Ţinutul Secuiesc.

Secuii au creat un lanţ viu în faţa cimitirului, pentru ca
parcela românească să nu poată fi inaugurată cu ceremonie
religioasă, sub pretextul depunerii coroanelor, invocând că
înfiinţarea acestei parcele face obiectul unor serii de procese.

Cimitirul a fost ocupat de grupuri de ultraşi ai unor cluburi
de fotbal, care au ocolit lanţul viu al maghiarilor, au smuls
poarta cimitirului, i-au molestat pe demonstranţii maghiari, precum
şi pe unii dintre ziarişti prezenţi, deschizând drumul preoţilor
care au sfinţit parcela românească şi participanţilor care au depus
coroane de flori.

În urma acestui eveniment, mai mulţi participanţi, organizaţii
şi instituţii maghiare au depus plângeri la parchet împotriva
atacatorilor care au scandat lozinci naţionaliste, însă din cauza
disputelor privind neclarităţile apartenenţei teritoriului, o parte
din aceste plângeri au ajuns la Parchetul din Moineşti, competent
în judeţul Bacău, iar cealaltă parte a fost supusă aprecierii
parchetului competent în judeţul Harghita. Cel din urmă nu a dispus
încă nici punerea sub acuzaţie a unor persoane şi nici clasarea
cauzei.

Când președintele țării participă la comemorarea unui individ care a aparținut altui imperiu, imperiu cotropitor care a jefuit Ardealul, imperiu ale cărei reguli și trădări ne-au condamnat la moarte eroii dar nu își face timp să participe la înmormantarea lui Ivan Patzaichin sau Ion Caramitru avem, în toată splendoarea ei morbidă, explicația că suntem conduși de non-iubitori de țară, români și valori naționale.Președintele României jignește astăzi profund întreaga nație română, sfidând-o și umilind-o după ce a falimentat-o prin interpuși, afirmă economistul Adrian Câciu pe Facebook.

În Piața Mare a Sibiului, în prezența președintelui României, Klaus Iohannis, a fost dezvelită statuia baronului Samuel von Brukenthal. Inițiativă a fost sponsorizată în proporție de 80% de un om de afaceri din Vâlcea.

Avocatul Ciprian Dobre a câştigat, sâmbătă, la o diferenţă de trei, voturi preşedinţia organizaţiei Mureş a Partidului Naţional Liberal, în faţa liderului actual al filialei, senatorul Cristian Chirteş.

Chirteș este șeful Comisiei parlamentare de control al SRI.

Astfel în urma numărării celor 528 de voturi, Ciprian Dobre a obţinut 259 de voturi, Cristian Chirteş a fost votat de 256 delegaţi, iar 13 sufragii au fost anulate.

Noul lider al PNL Mureş, Ciprian Dobre, a arătat că diferenţa de doar trei voturi care l-au separat de Cristian Chirteş dovedeşte că organizaţia judeţeană e foarte puternică.

„Ne-am dat seama cât de puternică este filiala Mureş a PNL. S-a făcut o diferenţă de trei voturi. Atribui această diferenţă de trei voturi dumneavoastră, care sunteţi cei care aţi câştigat, astăzi, filiala Mureş, fiecare organizaţiei, fiecare membru al PNL. Fiecare este câştigătorul alegerilor de astăzi. Mulţi dintre colegi ne-au spus amândurora că, după alegeri, vrem să rămânem uniţi. Prin aplauzele dumneavoastră şi prin diferenţa de voturi foarte mică de voturi, cele pe care i le-aţi dat lui Cristi şi celui care vă vorbeşte, aţi demonstrat că suntem deja un partid puternic, o forţă politică în judeţul Mureş. Şi cred că astăzi am câştigat o forţă în care primarii vor fi vârfuri de lance, iar Cristi şi cu mine vom fi antemergătorii care vom deschide judeţul Mureş, care vom face posibil ca toate bătăliile electorale din 2024 să le câştigăm”, a declarat Ciprian Dobre.

Ciprian Dobre a fost anchetat de DNA.

Avocatul Ciprian Dobre, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Mureş în perioada 2012-2016, a anunţat în august anul trecut că după mai bine de patru ani, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a clasat dosarul în care era urmărit penal pentru luare de mită, spălare de bani şi folosirea influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, fapte despre care se spunea că ar fi fost comise pe vremea când a fost prefect al judeţului.

„De patru ani şi şase luni nu am mai dat nicio declaraţie de presă în cadrul PNL (din 20 aprilie 2016). Acum vorbesc din postura unui om asupra căruia nu mai planează nicio suspiciune. Îmi amintesc că atunci când am stat, în 21 aprilie 2016, cele douăsprezece minute la DNA şi mi s-a adus la cunoştinţă calitatea de suspect pentru mai multe fapte am declarat atunci în faţa dumneavoastră şi în faţa cetăţenilor că nu voi face nici o declaraţie publică până nu se risipeşte orice fel de îndoială la adresa persoanei mele, fiind în acea vreme o persoană publică. Fac astăzi, după patru ani şi jumătate, această declaraţie. A fost un exerciţiu interesant pentru mine şi cred că trebuie să fim pregătiţi atunci când intrăm în politică şi pentru acest exerciţiu de a face pasul în spate sau de a face pasul lateral (…) Avem o ordonanţă de clasare din 18 august anul curent, prin care întreg dosarul este clasat, în care se motivează că faptele nu există”, a declarat Ciprian Dobre, fostul lider al PNL Mureş, într-o conferinţă de presă.

A fost făcut public programul vizitei pe care Papa Francisc o va face în Ungaria, la Budapesta şi în Slovacia, a transmis secretariatul Congresului Euharistic Internaţional, miercuri, agenţiei ungare de presă MTI. Papa Francisc va participa la liturghia de încheiere a evenimentului internaţional catolic, care va avea loc la 12 septembrie, în Piaţa Eroilor din Budapesta.

Potrivit comunicatului secretariatului, se împlinesc 21 de ani
de când un lider al Bisericii Catolice a participat ultima oară la
Congresul Euharistic Internaţional.

Aeronava care îl va transporta pe Papa Francisc va ateriza pe
Aeroportul Internaţional Liszt Ferenc din Budapesta, în dimineaţa
zilei de 12 septembrie, înainte de ora opt.

După primirea oficială, liderul Bisericii Catolice se va
întâlni cu preşedintele ungar János Áder şi cu prim-ministrul
Viktor Orbán, iar apoi, cu episcopii maghiari, întrevederea având
loc la Muzeul de Arte Frumoase din Budapesta. De la ora 10, Papa
Francisc îi va primi pe reprezentanţii Consiliului Ecumenic al
Bisericilor din Ungaria şi pe reprezentanţii comunităţilor
evreieşti. Părintele urmează să ţină câte un discurs în cadrul
ambelor evenimente.

Liturghia de încheiere a Congresului Euharistic Internaţional
va începe de la ora 11:30, în Piaţa Eroilor din Budapesta, şi va fi
celebrată de către Papa Francisc.

De la ora 14:30, la aeroportul din Budapesta va avea loc o
ceremonie de rămas bun, apoi Papa Francisc îşi va continua drumul
spre Bratislava.

În timpul vizitei sale de trei zile în Slovacia, sanctitatea sa
se va întâlni cu lideri ecleziastici şi laici, respectiv cu membri
ai comunităţilor de romi şi evrei. Papa Francisc va vizita oraşele
Košice şi Prešov, iar la 15 septembrie va susţine o liturghie la
altarul paulin de la Sastín.

Ministrul român al Mediului, Tánczos Barna, s-ar număra, alături de oficialii din Ungaria și din alte 9 state, printre semnatarii unei scrisori în care este contestată strategia Bruxelles-ului privind gospodărirea pădurilor, după ce a fost dat publicităţii proiectul promovat de vicepreşedintele Comisiei Europene responsabil pentru Pactul verde european, scrie presa maghiară, care îl citează pe Tánczos Barna. Aceasta, în contextul în care România se confruntă de ani de zile cu defrișări masive de păduri. Până la acest moment, Guvernul de la București nu a făcut niciun anunț în acest sens.
Conform cotidianului maghiar Magyar Nemzet, citat de Rador, prin vocea ministrului român al Mediului, Apelor şi Pădurilor, Tánczos Barna, Guvernul de la Bucureşti protestează față de strategia Bruxelles-ului privind gospodărirea pădurilor, după ce a fost dat publicităţii proiectul promovat de vicepreşedintele Comisiei Europene responsabil pentru Pactul verde european. 
Obiecţii faţă de proiecul lui Frans Timmermans au fost formulate, întro scrisoare comună, de 11 ţări membre UE, printre care Ungaria şi România. 
„Atunci când este elaborată o astfel de strategie, trebuie luate în coniderare jurisdicţia statelor membre, principiul subsidiarităţii şi chestiunile practice privind diversitatea pădurilor şi expoatarea sustenabilă”, a afirmat pentru cotidianul Magyar Nemzet ministrul Tánczos Barna. 
Ministrul român al mediului (UDMR) a amintit că gospodărirea pădurilor este un domeniu care intră în competenţa juridică a statelor membre, astfel încât fiecare ţară membră a UE şi-a elaborat o legislaţie cadru cu privire la gospodărirea pădurilor. 

Echipele Administraţiei Bazinale de Apă (ABA) Mureş intervin, la ora actuală, în judeţul Alba cu toate mijloacele din dotare după precipitaţiile istorice semnalate în ultimele zile, informează Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR), într-un comunicat de presă transmis, vineri, AGERPRES.

Astfel, în cursul serii trecute, într-un interval de numai cinci ore, s-au înregistrat precipitaţii de 223 l/mp, la staţia hidrometrică Ocoliş de pe Valea Iarei. De asemenea, până în cursul dimineţii de vineri, au mai căzut, în acelaşi loc, 25 l/mp.

Potrivit sursei citate, în urma ploilor torenţiale, de tip flash-flood, precum şi a scurgerilor rapide de pe versanţi, pe râul Ocoliş, s-a produs o viitură puternică, cu efecte locale severe în localităţile Ocoliş – sat Ocoliş şi Vidolm (judeţul Alba), respectiv Iara – sat Ocolişel (judeţul Cluj), unde s-au înregistrat cele mai însemnate pagube materiale, dar nu au fost victime omeneşti.

Peste 200 de localnici din Băile Tuşnad au participat vineri seara la un marş prin care au dorit să atragă atenţia asupra situaţiei disperate în care se află, în contextul în care urşii sunt prezenţi în staţiune în fiecare zi, intră în case, în pensiuni, sau merg pe străzile din oraş, transmite Agerpres.

Oamenii s-au adunat la pârtia de schi din staţiune, acolo unde, în cursul zilei de vineri, mai mulţi turişti au filmat o ursoaică cu pui aflată în căutare de hrană.

Mulţi dintre protestatari purtau în mâini ursuleţi de pluş sau postere cu numele oraşului Băile Tuşnad, suprapus peste o imagine cu un urs.

De asemenea, au fost afişate mai multe bannere pe care se putea citi: „Orice persoană are dreptul la libertate şi siguranţă”, „Susţinem iniţativa domnului ministru Tanczos Barna privind iniţiativa rapidă în cazul urşilor periculoşi” sau „Urşi în pădure, nu la mine în casă”.

Primarul oraşului Băile Tuşnad, Butyka Zsolt, vorbeşte cu oamenii, îi încurajează şi apoi îşi exprimă neputinţa în faţa presei. Spune că situaţia e disperată, oamenii sunt speriaţi, turiştii nu mai vin în staţiune.

„Este un protest paşnic, un protest de disperare, pentru că în ultimele trei luni deja am ajuns că nu mai putem să ieşim din case sau să ne trimitem copiii la grădiniţă sau să mergem normal la serviciu. Din păcate, hârtiile ajung la Bucureşti, nu ne aude nimeni şi facem un marş să se vadă că suntem terorizaţi, trăim închişi între urşi şi toată lumea e disperată, e terorizată. Deja imediat nu mai avem nici turişti, pentru că majoritatea anulează rezervările, nu mai vin în oraş. Cei care voiau să vină, să meargă prin pădure, să alerge, să facă sport, ei nu mai vin pentru că nu au unde să alerge sau să plimbe în siguranţă”, spune primarul.

Oamenii vorbesc între ei, ascultă recomandările iniţiatorilor protestului şi ale jandarmilor, cei care le sunt alături de câte ori urşii vin în staţiune, pentru a alunga animalele în afara localităţii.

Toţi cei prezenţi spun că au ajuns la capătul răbdării şi, chiar dacă urşii au fost prezenţi tot timpul în staţiune, situaţia a devenit acum de nesuportat.

„Avem probleme multe cu urşii, în fiecare noapte vin, intră, nu putem să dormim. Mi-a omorât 16 păsări, de atunci aşteptăm să ne dea despăgubire, ne-au promis, dar nu ne-au dat nimic. Numărul urşilor e foarte mare, primim mesaje Ro-Alert, ne trezesc în fiecare noapte şi trebuie să ies, câinii latră, nu putem dormi”, spune Szocs Jozsef, un localnic din Băile Tuşnad.

Localnicii din Târgu Mureş reclamă, marţi noapte, o puternică explozie la combinatul Azomureş, urmată de incendiu. Deocamdată, nu sunt informaţii cu privire la existenţa unor victime, transmite news.ro.

O explozie urmată de incendiu s-a produs marţi noaptea la staţia de amoniac 3 din cadrul Combinatului Chimic Azomureş, un bărbat de aproximativ 50 de ani suferind o fractură de membru superior.

În urma evenimentului a fost transmis un mesaj RO-ALERT de informare a populaţiei din zona limitrofă a operatorului.

Potrivit ISU Mureş, explozia s-a produs în jurul orei 01,00.

Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe (PNL),  îi cere demisia ministrului Sănătății, Ioana Mihăilă (USR-PLUS), în cazul în care se ajunge la desființarea Institutului de Urologie și Transplant Renal din Cluj.

„Este inadmisibil așa ceva! Doamna ministru trebuie să plece dacă închide Institutul de Urologie și Transplant. Eu am, așa, o idee pentru ce ar vrea dânsa să transforme institutul într-o secție a Spitalului Județean. O face pentru că spitalul are probleme cu acreditarea, n-au acolo secție de transplant, n-au alte asemenea secții importante. Doamna ministru s-ar trezi într-o poziție pe care n-o știe gestiona, nu e adusă de pe Lună, un ministru al Sănătății trebuie să gestioneze problemele sănătății în această țară. Nu poate face ce doreşte. Medicii de acolo ar fi trebuit consultați, noi, de la Consiliul Județean am fi putut fi consultați, și găseam soluții împreună.Noi dorim să preluăm acest institut la Consiliul Județean, pentru că acesta face parte integrantă din viitorul Centru Integrat de Transplant Multiorgan pe care-l vom construi pe strada Victor Babeș”, a declarat Alin Tișe, la Antena 3.

Este extrem de dăunător şi periculos când sportul se amestecă cu politica, a declarat, luni, Péter Szijjártó, ministrul ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior, la reuniunea de o zi a miniştrilor de externe ai UE, de la Luxemburg.

Într-o declaraţie de presă, făcută în pauza reuniunii
jurnaliştilor maghiari, Péter Szijjártó a reacţionat la faptul că
primarul din München a propus iluminarea stadionului în culorile
curcubeului la meciul Germania-Ungaria, din data de 23 iunie, din
cadrul Campionatului European. Iniţiativa, agreată de toate cele
şase grupuri politice ale Consiliului municipal din München, ar fi,
în opinia acestora, în favoarea toleranţei şi egalităţii.

Ministrul ungar al afacerilor externe a subliniat că, prin
solicitarea iluminatului, există o intenţie clară de a amesteca
politica cu lumea sportului, “pentru că toată lumea ştie despre ce
este vorba”.

“Noi, în Ungaria, am adoptat o lege pentru a proteja copiii
maghiari, iar acum Europa Occidentală protestează vehement
împotriva ei”, a declarat politicianul.

Se doreşte ca aceste aspiraţii să fie exprimate şi în cadrul
unui eveniment sportiv care nu are nimic de-a face cu legislaţia
naţională, dar vor să-l amestece cu politica, a afirmat
politicianul de la Budapesta. Amestecarea sportului şi a politicii
este extrem de dăunătoare, experienţa istorică arată că acest lucru
nu este bun. Dacă cineva ştie, atunci germanii ştiu acest lucru cu
siguranţă, a adăugat Péter Szijjártó.