The Economist revine cu o analiză a altui clivaj german, cel politic. Cum a dat greș încercarea de izolare a partidului AfD, considerat de restul formațiunilor de extrema dreaptă, destabilizând întreaga ecuație politică și ajungând chiar să-i consolideze poziția.
În spatele „zidului de foc” care-l izolează, AfD își permite să-și mențină unitatea în ciuda numeroaselor certuri interne și-i poate promite practic orice electoratului. De la învestirea actualului cancelar, care-și propunea să-i înjumătățească voturile, AfD și-a dublat voturile. Pe când restul partidelor nu pot funcționa normal: sunt silite la coaliții nenaturale și disfuncționale pe plan local și optează să renunțe la legi necesare în parlamentul federal pentru simplul motiv că ar fi trecut și cu votul AfD. Disfuncția e evidentă chiar și atunci când întregul spectru politic e de acord că s-a comis o greșeală, reiese dintr-un articol publicat de portalul european Politico. Clasa politică a conchis că o lege care pedepsește penal cetățenii pentru „insultarea” politicienilor a mers totuși prea departe: „e posibil să fi creat impresia unui privilegiu juridic special pentru politicieni”, a admis o deputată a puterii. Cetățeni de rând au avut pățanii judiciare pentru că-l numiseră pe cancelar pe Facebook „Pinocchio” sau „Friț mincinosul”. Extremele stângă și dreapta ar vrea legea abrogată cu totul, iar centrul ar vrea doar s-o amendeze, însă nu se poate pune de acord cum. Datând din 2021, legea a fost justificată drept necesară pentru „combaterea extremismului de dreapta și a discursului urii”.
