Susțin necesitatea continuării programului de muncă flexibilă (kurzabeit) până la sfârșitul anului 2022. Programul a fost inițiat de guvernul liberal în 2020 și a salvat numeroase locuri de muncă.Din păcate, ministrul Muncii, Marius Budăi, a anunțat că încheierea stării de alertă va duce la situația în care nu se va mai acorda șomaj tehnic, iar la programul kurzarbeit se va renunța în termen de trei luni de la ridicarea stării de alertă, afirmă pe Facebook deputata PNL de Giurgiu, Gabriela Horga.
O astfel de abordare este de neînțeles, în condițiile în care măsurile au fost introduse într-un moment dificil pentru economia României, provocat de pandemia de coronavirus. Acum, suntem într-un alt moment dificil, chiar dacă sunt cauze diferite, precum criza energetică și războiul declanșat de Rusia în Ucraina. Este greu de crezut că efectele negative vor înceta în următoarele trei luni, iar locurile de muncă nu vor fi afectate prin eliminarea acestei măsuri. Sunt companii care încă au nevoie de această măsură pentru păstrarea locurilor de muncă și pentru menținerea activității. Pe scurt, soarta programului kurzabeit nu trebuie legată de cea a stării de alertă. Programul de muncă flexibilă era legat de sprijinirea sectorului economic.Trebuie să păstrăm programul de muncă flexibilă, cel puțin până la finalul anului 2022. Sper că ministrul Muncii va ține cont de aceste realități și va iniția un proiect de lege în acest sens. În caz contrar, mă voi implica în reintroducerea programului, printr-un proiect de lege inițiat de parlamentari liberali. Am făcut pași înainte prin telemuncă și kuzarbeit, având în vedere ca trăim intr-un mediu economic dinamic, digital. Este de neînțeles de ce vrea ministrul Muncii să anuleze orice program care a însemnat o adaptare la vremurile actuale și vrea să ne întoarcem în punctul de unde am plecat. Aceste schimbări erau necesare, iar criza economică a accelerat producerea lor, mai spune Horga.
