Categorie: Justitie

  • Fost lider PDL, condamnat la 8 ani și jumătate de închisoare


    Fostul europarlamntar PDL, Marian Zlotea, a fost condamnat miercuri, 13 ianuarie, la 8 ani si 6 luni de inchisoare pentru coruptie, pentru fapte facute in calitate de presedinte al Autoritatii Nationale Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA). Decizia este definitiva.

    „Dispune confiscarea sumei de 263.000 lei de la inculpatul Zlotea Marian,” mai arata Curtea de Apel Bucuresti. Initial, Tribunalul Bucuresti il condamnase pe Marian Zlotea la 2 ani de inchisoare cu suspendare.

    El a fost acuzat de procurori că îi obliga pe salariații Autorității Naționale Sanitară Veterinară și Siguranța Alimentelor (ANSVSA) să cotizeze lunar la PDL.

  • Fost secretar de stat al lui Cioloș: Există Completele Morții la Înalta Curte

    Condamnările din Dosarul Ferma Băneasa a stârnit un val de revoltă. Avocați și judecători critică sentințele nedrepte date și s-au solidarizat cu avocatul Robert Roșu, care a primit 5 ani de închisoare, după ce fusese achitat la Curtea de Apel Brașov, aceasta nefiind singura sentință nedreaptă din acest dosar, transmite Evenimentul Zilei.

    Cunoscutul avocat Gabriel Biriș spune că este profund revoltat de condamnările din Dosarul Ferma Băneasa și îndeamnă la solidaritate.

    Biriș a fost secretar de stat în guvernul Cioloș.

    „Saptamana trecuta unul din „completele mortii” (da, se pare ca exista asa ceva!) de la Inalta Curte a condamnat la inchisoare (5 ani!) un coleg avocat – Robert Rosu, cunoscut cu o excelenta reputatie profesionala, partener in probabil cea mai mare firma de avocatura din Romania, Tuza, Zbarcea si asociatii (TZA), firma recunoscuta atat pe plan local cat si international (suficient sa le vezi ranking-urile in Chambers si Legal 500 ca sa intelegi cine este TZA si ce reprezinta ei in avocatura de business in Romania).Am incercat sa inteleg ce s-a intamplat acolo, am sunat colegi de breasla specializati in penal. Fiecare mi-a confirmat ca ce citisem in presa era adevarul pur, ca aceasta condamnare este ceva de neinchipuit intr-un stat de drept, ca este pur si simplu abominabil! Ce scrie Radu Chirita – avocat si cadru universitar la UBB pe blog-ul lui este 100% in linie cu ce mi-a spus fiecare din cei cu care am discutat. Recomand lectura cu atentie, in special prietenilor care au inghetat de frig in Piata Victoriei, manifestand pentru independenta justitiei… Pe scurt, un cetatean al tarii mele, tara care se vrea stat de drept, eminent in profesia lui (profesie care se intampla a fi aceea de avocat) a fost condamnat la inchisoare pentru ca si-a facut meseria!Ce putem noi face? Ne ducem crucea in speranta ca urmatorul cetatean roman care va fi trimis in judecata de niste procurori si va fi condamnat de judecatori pentru ca si-a facut meseria nu vom fi noi? Eu sper ca nu! Sper ca noi ca breasla vom fi de aceasta data solidari si ca vom putea sa determinam schimbarile de care e nevoie atat pentru ca greseala comisa impotriva colegului nostru sa fie reparata cat si ca astfel de nenorociri sa nu se mai intample… Sper deasemenea ca breasla magistratilor sa inteleaga ca astfel de decizii le aduc un imens prejudiciu atat lor – procurori, judecatori, cat si actului de justitie in tara noastra si ca nu au dreptul sa taca… Fara incredere nimic nu functioneaza, iar acum increderea in chiar sistemul de justitie este profund zdruncinata! Evident, se asteapta redactarea monstruozitatii pentru a vedea ce este de facut. Sa nu uitam insa ca intre timp, un cetatean roman sta in inchisoare pentru ca si-a facut meseria! De ce? Pentru ca asa au vrut niste procurori si niste judecatori… Si da, sunt REVOLTAT!”, a scris avocatul pe pagina sa de Facebook.

  • Judecătoarea Adriana Stoicescu: Papagalii ce se cred vulturi, care au cioplite in miocard inițialele divine, gen DNA, azi cer sânge de judecător


    de Adriana Stoicescu, judecător Tribunalul Timiș

    Inainte de a arunca piatra in judecatorii audiati ca martori, ar trebui sa ii intrebam cu ce au fost amenintati sau santajati? Da, stiu, papagalii ce se cred vulturi, care au cioplite in miocard initialele divine, gen DNA, azi cer sange de judecator. Dar unde au fost cand procurorii DNA scotoceau arhiva ICCJ in cautarea sentintelor dnei judecator Barsan, pentru a le analiza legalitatea si temeinicia?

    Unde erau cand o taratoare cu pretentii de om comanda sampanie cu gandul la Stoicescu incatusata? Unde erau cand Flori Roman facea foame pentru ca un alt viteaz a decretat ca e infractoarea cu ceas cu cuc? Cat timp judecatorii vor fi considerati anexe de catre unii procurori, putem vorbi despre orice, dar nu despre justitie. Iar cand cei care vorbesc despre drepturi si libertati sunt aceiasi care, ani intregi, au carat serviete de politicieni, apoi s-au erijat in reprezentanti echidistanti ai magistratilor independenti, e semn ca schizofrenia si personalitatea multipla au invins.

  • Fostul șef de la Permise Suceava are o avere de 2 milioane de euro: Nevasta a vrut vilă în Eforie, nu apartament de 200.000 de euro pe faleza din Constanța


    Procurorii DNA susţin că averea ascunsă a fostului comisar-şef Radu Obreja, acuzat că vindea permise de conducere pe bani grei, se ridica la 2 milioane de euro. Poliţistul şi-ar fi cumpărat din banii obţinuţi în mod ilegal apartamente, vile, spaţii comerciale, maşini şi terenuri, pe care le-ar fi trecut pe numele altor persoane, transmite adevarul.ro.

    Fostul şef de la Permise Suceava a fost urmărit timp de doi ani de anchetatori. Telefoanele i-au fost puse sub ascultare, iar în biroul său de la serviciu au fost montate camere video de supraveghere.  Aşa ar fi reuşit, în cele din urmă, procurorii DNA să adune probe pentru a demonstra că Radu Obreja ar fi condus o reţea specializată în fraudarea examenelor pentru obţinerea carnetului de şofer, contra unor sume uriaşe de bani.

    Fostul comisar-şef ştia că dacă va avea imobile pe numele său atunci va atrage atenţia instituţiilor abilitate să-l verifice. Aşa că, potrivit procurorilor, a ales persoane de încredere din anturajul său pentru a spăla sumele pe care le-ar fi încasat de la clienţi. În schimbul unor comisioane, acoliţii primeau banii şi cumpărau şi apoi întreţineau diferite bunuri.

    Potrivit procurorilor, Radu Obreja ar deţine prin interpuşi: un teren de 1.000 mp cu o construcţie de 74 mp, în sat Iesle, comuna Mălini, judeţul Suceava; un autoturism marca Audi, model A4, fabricat în 2018; un alt autoturism marca VW, fabricat în 2020; un teren de 50 mp, împreună cu o construcţie de 50 mp situat în satul Sfântul Ilie din comuna Şcheia; un apartament şi două spaţii comerciale pe strada Tipografiei din Suceava; un teren de 3.800 mp, în satul Tişăuţi; un teren în suprafaţă de 430 mp, în sat Şcheia; o casă în suprafaţă de 169 mp tot în comuna Şcheia şi 17 cabinete medicale situate în cadrul Policlinicii Areni din municipiul Suceava.

    Totodată, Radu Obreja ar deţine şi un apartament în valoare de 200.000 de euro pe faleza Mării Negre, în Constanţa, achiziţie care ar fi provocat discuţii aprinse în familia sa. Soţia bărbatului ar fi vrut casă în Eforie, nu apartament în Constanţa, potrivit unor stenograme publicate de procurori în dosar. La toate aceste bunuri pe care procurorii le-au evaluat la peste un milion de euro, se mai adaugă cei 500.000 de euro găsiţi în casa inculpatului Radu Popovici, despre care anchetatorii susţin că i-ar fi aparţinut tot fostului şef de la Permise. 

    Banii erau ţinuţi într-o valiză în interiorul căreia ar fi fost găsit şi o agendă în care erau trecute sumele primite pe zile şi banii cheltuiţi. Pentru serviciile sale, Radu Popovici ar fi primit comision. Oricum, el nu era singurul acuzat că-l ajuta pe Obreja să spele banii pe care i-ar fi obţinut din şpăgi. Totodată, la averea fosului comisar-şef adună şi cei 50.000 de euro găsiţi în portbagajul maşinii precum şi cei 60.000 de lei găsiţi în locuinţa sa, în timpul percheziţiilor efectuate de anchetatori. Rămâne de văzut cum va justifica Radu Obreja averea la care fac referire procurorii, ţinând cont că salariul său lunar nu depăşea suma de 6.000 de lei. 

  • Ana-Maria Pătru, fosta șefă AEP, ACHITATĂ DEFINITIV


    Ana-Maria Pătru, fost preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente (AEP), a fost achitată definitiv miercuri de Curtea de Apel Bucureşti, într-un dosar în care a fost trimisă în judecată de DNA pentru trafic de influenţă şi spălarea banilor, fiind acuzată că a primit 275.000 euro de la o firmă pentru a-i asigura câştigarea unor contracte din bani publici, transmite Agerpres.

  • Omul lui Coldea l-a scos din pușcărie pe Portocală


    Ionuț Matei de la ICCJ l-a scos din arest pe Portocala!Minunat sau cum? Sa mai ziceți că nu avem justiție independentă în România, a scris pe facebook avocata Cosmina Cerva.

    Marian Vanghelie, fostul primar al Sectorului 5, susținea recent că magistratul era omul de legătură în baza protocolului cu SRI și ar fi fost un apropiat al lui Florian Coldea.

    Elena Udrea a susținut că Ionuţ Matei a fost numit în funcţia de vicepreşedinte al ÎCCJ la propunerea şi recomandarea fostului director adjunct al SRI Florian Coldea.

    „Ionuţ Matei a fost vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în mandatul Liviei Stanciu, iar despre dânsul am declarat la audierea de la Comisia SRI, referitor la modul în care au fost numiţi în anumite funcţii procurori şi judecători cu susţinerea SRI, am declarat explicit despre Ionuţ Matei că a fost numit la propunerea şi la recomandarea domnului Florian Coldea, adjunct SRI la vremea aceea, lucru pe care domnul Coldea mi l-a spus mie. În procesul de schimbare în 2013 a conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a pus problema ca Aida Popa să fie schimbată din funcţie, iar domnul Coldea a propus să fie schimbată Aida Popa cu Ionuţ Matei, pe care l-a definit ca fiind ‘omul nostru’, adică al dânsului, nu al meu. În aceste condiţii, nu cred că se poate pune problema unui proces echitabil în ‘Gala Bute’ în ceea ce mă priveşte. Vom cere recuzarea la termenul viitor şi voi face în aşa fel încât audierea de la Comisia SRI să fie făcută publică. Sunt şi alte persoane care ştiu cum a ajuns Ionuţ Matei şi cu susţinerea cui a fost numit. Sunt alte persoane, se ştie acest lucru la Comisia SRI. Fac această afirmaţie chiar în lipsa desecretizării de la Comisia SRI”, a adăugat Udrea.

    Ionuţ Matei a făcut parte din completele care i-au condamnat, printre alţii, pe Adrian Severin, Gabriel Berca, Adrian Năstase.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis joi ca fostul procuror Mircea Negulescu să fie eliberat din arest preventiv, în dosarul în care este acuzat că a falsificat probe şi a constrâns şi corupt mai multe persoane să facă denunţuri şi declaraţii mincinoase în două cauze instrumentate pe vremea când era procuror la DNA Ploieşti.

    Instanţa i-a admis lui Negulescu o cerere de înlocuire a arestului preventiv cu măsura controlului judiciar pe o perioadă de 60 de zile, decizia fiind definitivă.

  • Dosarul lui Adrian Sârbu făcut praf în instanță


    Două judecătoare de cameră preliminară de la Curtea Supremă au decis după patru ani să retrimită Parchetului General dosarul de evaziune fiscală și spălare de bani al patronului Mediafax, Adrian Sârbu, transmite Radio Europa Liberă.

    Dosarul a stat în camera preliminară 4 ani, deși durata maximă e de două luni, remarcă G4Media.

    Judecătoarele au anulat inclusiv raportul de expertiză financiar contabilă judiciară prin care a fost stabilit prejudiciul de 14 milioane de euro.

    Ce a decis instanța:

    • A admis contestațiile lui Adrian Sârbu și ale celorlalți inculpați împotriva încheierii din data de 24 iunie 2019 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Bucureşti.
    • Constată nulitatea raportului de expertiză financiar contabilă judiciară şi a suplimentului la raportul de expertiză financiar contabilă judiciară, întocmite de expert contabil Şanta Valer în dosarul nr. 332/P/2014 (aflate în vol. 46-47 şi 49-50 de urmărire penală) şi dispune excluderea acestora din dosar.
    • Admite contestaţiile formulate de inculpaţii Sârbu Adrian și ceilalți împotriva încheierii din data de 18 noiembrie 2019 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Bucureşti – Secţia I Penală, pe care o desfiinţează.
    • Constată că rechizitoriul a fost neregulamentar întocmit, iar neregularitatea nu a fost remediată de procuror în termenul prevăzut de art. 345 alin. 3 Cod procedură penală.
    • Constată nulitatea ordonanţelor privind îndreptarea erorilor materiale, dispuse de procuror în temeiul art. 278 Cod procedură penală, în dosarul nr. 332/P/2014, în data de 27 septembrie 2019.
    • Constată nulitatea ordonanţei privind remedierea neregularităţilor şi menţinerea dispoziţiei de trimitere în judecată, dispusă de procuror, în temeiul art. 286 şi 345 Cod procedură penală, în dosarul nr. 332/P/2014 în data de 30.09.2019.
    • Constată că neregularităţile stabilite prin încheierea din 24 iunie 2019 atrag imposibilitatea stabilirii obiectului şi limitelor judecăţii în ceea ce priveşte trimiterea în judecată a lui Adrian Sârbu pentru instigare la delapidare în formă continuată şi de spălare de bani în formă continuată, Petrovici Liana, pentru spălare de bani în formă continuată,
    • Dispune restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Secţia de urmărire penală şi criminalistică.
    • Menţine dispoziţiile încheierii din 18 noiembrie 2019, referitoare la cheltuielile judiciare. Cheltuielile judiciare avansate de stat în contestaţie rămân în sarcina acestuia. Onorariul cuvenit apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru intimaţii – inculpaţi Chiş Gheorghe Dragoş, Dinu Sorin Nicolae şi Grădinaru Dragoş în sumă de câte 627 lei fiecare, rămâne în sarcina statului. Decizia este definitivă.

  • OBLIGATIVITATEA PORTULUI MĂȘTII ÎN SPAȚII DESCHISE ESTE INSTITUITĂ ÎN MOD NELEGAL


    De la începutul crizei medicale tot încerc să găsesc echilibrul între obligația mea de profesionist al dreptului de a prezenta lucrurile exact așa cum sunt din punct de vedere juridic și riscul de a încuraja atitudini de sfidare a pericolului real cu care nu sunt neapărat de acord (ca să nu spun că deloc). Tentația de a fi profesionist până la capăt, indiferent de context și consecințe, este de nestăvilit, spuneți-i slăbiciune și gata. Sub regimul stării de alertă sau urgență trăim, teoretic vorbind, cea mai gravă formă de limitare a unor drepturi individuale după starea de război. Tocmai de aceea cred că orice măsură a autorităților trebuie să fie supusă strict Constituției și legii, iar orice derapaj de la legalitatea cea mai strictă, indiferent cât de corect o fi din punctul de vedere al urgenței medicale, trebuie demascat, arătat cu degetul. Altfel spus, nici o urgență nu justifică încălcarea principiilor statului de drept și a valorii supreme a societății democratice, supremația Constituției, afirmă avocatul Adrian Toni Neașcu pe facebook.

    CE SUSȚINE ADRIAN TONI NEACȘU:

    Acestea fiind spuse, OBLIGATIVITATEA PORTULUI MĂȘTII ÎN SPAȚII DESCHISE, pe faleze, în piețe publice, târguri, zone de așteptare (stații de autobuz, peroane și altele asemenea), zonele în care se desfășoară serbări publice sau pelerinaje, exteriorul obiectivelor turistice precum și în orice alt spațiu deschis aglomerat ESTE INSTITUITĂ ÎN MOD NELEGAL.
    HG-ul nr. 588 din 31 iulie 2020, care a făcut posibilă instituirea pe plan local a astfel de măsuri, este vădit nelegală, fiind contrară Legii nr. 55/2020.

    Această lege stabilește, limitativ, măsurile ce pot fi luate în timpul stării de alertă. Fiind lege, deci act normativ superior, și având în vedere că orice drept individual nu poate fi limitat decât prin lege potrivit Constituției, Guvernul nu poate excede prevederilor ei, ci trebuie să se supună. Guvernul nu poate inventa alte măsuri pentru prevenirea răspândirii epidemiei decât cele la care are dreptul potrivit acestui act normativ. În ce privește obligația purtării măștii, Legea nr. 55/2020 (în art. 13) permite Guvernului (prin Ordin comun al MS și MI, iar niciodată prin hotărâri locale ale nu știu căror comitete) s-o instituie numai „în spațiile publice închise, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun și la locul de muncă”.

    Pentru că orice hotărâre de Guvern nu se poate emite decât în executarea, în aplicarea, unei legi, executivul nu poate excede delegării de competențe care i s-a dat, în cazul de față de a institui sau nu obligația portului măștii „în spațiile publice închise, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun și la locul de muncă”.

    HG nr. 588 din 31 iulie 2020 nu va rezista unui examen al legalității în contencios administrativ, fiind evident contrară prevederile art. 13 din Legea nr. 55/2020. De asemenea, vor fi ușor de anulat toate hotărârile luate pe plan local, pentru că principala obligație a unui act administrativ normativ este să corespundă legii, iar nu să reglementeze peste sau contrar ei.

    Desigur, mă întreb dacă garantul constituționalității și legalității în Guvern, Ministerul Justiției, nu a observat ceea ce este evident sau doar s-a făcut că nu observă.

  • Atentatorul de la Boston ar putea scăpa de execuție


     O curte de apel federală din Boston a anulat vineri condamnarea la moarte a lui Djohar Ţarnaiev pentru atentatul comis în 2013 la maratonul din Boston şi a trimis cazul instanţei competente pentru a decide cu privire la o nouă sentinţă, informează AFP şi dpa.

    Instanţa a anulat doar partea din hotărâre care privea capetele de acuzare pasibile de pedeapsa cu moartea.

    Chiar dacă această anulare a fost confirmată după re-examinare, Djohar Ţarnaiev va rămâne condamnat, cel puţin la închisoare pe viaţă, a precizat curtea de apel.

  • Alina Bica prinsă în Italia – Flux24.ro


    Șeful Poliției Române, Liviu Vasilescu, a anunțat vineri seara că fugara Alina Bica, fosta șefă a Parchetului Antimafia a fost prinsă în Italia și că se află în custodia polițiștilor italieni.

    Poliţia a mai anunţat identificarea şi arestarea lui Ioan Bene, condamnat la şase ani de închisoare pentru evaziune, în aceeaşi zonă din Italia.

    Fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, a fost dată în urmărire internațională în noiembrie 2019, după ce instanța supremă i-a respins apelul, menținând condamnarea de 4 ani de închisoare pentru infracțiunea de favorizare a făptuitorului, după ce procesul acesteia s-a rejudecat