Categorie: Justitie

Curtea de Apel Bacău a anulat, joi, definitiv, hotărârea din martie 2019 a Consiliului Local Dărmăneşti prin care acesta a inclus Cimitirul militar din Valea Uzului în domeniul său public.

Minuta sentinţei a fost publicată pe portalul instanţelor de
judecată din România. Curtea de Apel a considerat nefondat şi a
respins apelul Primăriei Dărmăneşti şi al Consiliului Local
Dărmăneşti împotriva sentinţei primei instanţe de anulare a
hotărârii Consiliului Local. Potrivit minutei, prezenta sentinţă
este definitivă. Sânmartin a fost reprezentat în proces de avocatul
Serviciului de Asistenţă Juridică în Domeniul Minorităţilor “Mikó
Imre”.

Hotărârirea adoptată de Consiliul Local Dărmăneşti, care a fost
anulată joi, a fost prima dintr-o serie de demersuri prin care
oraşul din judeţul Bacău a început transformarea cimitirului
militar. În baza hotărârii, acum anulate, şi-a eliberat şi
autorizaţia de construcţie prin care a creat sola românească şi a
construit un monument în cimitir. Comuna Sânmartin a contestat, de
asemenea, autorizaţia de construcţie la Tribunalul Bacău, însă, în
iunie 2020, acel proces a fost suspendat de instanţă până când se
ajunge la o hotărâre definitivă în litigiul privind proprietatea.

Sándor Birtalan, primarul din Sânmartin, a declarat pentru
agenţia ungară de presă MTI, că au ştiut întotdeauna că au dreptate
şi au avut încredere că adevărul lor va fi găsit şi în instanţă.
Acesta a mai adăugat că oamenii din Sânmartin au făcut multe în
ultimele decenii pentru a păstra memoria militarilor căzuţi în
Valea Uzului.

Primăria Dărmăneşti a intentat, la rândul său, un proces
împotriva comunei Sânmartin, solicitând anularea hotărârii de
consiliu local prin care cimitirul militar din Valea Uzului a fost
trecut în inventarul bunurilor ce alcătuiesc domeniul său public.
În luna octombrie a anului trecut, aşezarea din judeţul Bacău a
pierdut definitiv şi acest proces.

În martie 2019, Primăria Dărmăneşti a declarat cimitirul
militar din Valea Uzului proprietatea sa publică, iar în luna
aprilie a amenajat o parcelă românească în cimitirul militar din
localitatea depopulată aflată la limita dintre judeţele Harghita şi
Bacău. Înainte de asta, cimitirul a fost îngrijit de comuna
Sânmartin, iar comunitatea maghiară îl consideră un cimitir militar
maghiar.

Ungaria şi Polonia au făcut luni front comun în faţa sistemului de justiţie al UE pentru a ataca un mecanism care le-ar putea priva de fonduri europene, pe fondul tensiunii în creştere dintre Bruxelles şi Varşovia, transmite AFP conform Agerpres.

Mecanismul contestat de cele două ţări este unul inedit, ce permite suspendarea sau reducerea transferului de fonduri europene către un stat în cazul încălcării principiilor statului de drept (lupta insuficientă împotriva conflictelor de interese, lipsa independenţei sistemului judiciar etc.) ce afectează sau riscă să afecteze interesele financiare ale UE.

Aduse de mai multe ori în faţa Curţii de Justiţie a UE (CJUE) din Luxemburg pentru astfel de atacuri, Budapesta şi Varşovia sunt de această dată iniţiatoarele recursului împotriva instituţiilor europene.

Polonia a solicitat pur şi simplu anularea noului mecanism, argumentând că UE ar trebui să se rezume la respectarea prevederilor tratatelor pentru a monitoriza respectarea statului de drept.

În plus, reprezentanta poloneză Sylwia Zyrek a contestat chiar legitimitatea Curţii de la Luxemburg, arbitru suprem în cazul unui conflict între statele membre şi instituţiile UE, din cauza modului în care statele îşi numesc judecătorii, care „se îndepărtează de principiul separării puterilor”.

Pentru Ungaria, Miklos Zoltan Feher a respins orice legătură între încălcările statului de drept şi bugetul UE, care „trebuie examinate separat”.

Rezultat al unui compromis dificil cu ocazia adoptării bugetului pe termen lung al UE la sfârşitul anului 2020 şi solicitat de mult timp de către ţările „frugale”, în frunte cu Olanda, acest „mecanism de condiţionalitate” nu a fost încă utilizat, în pofida unei presiuni puternice asupra Comisiei Europene din partea deputaţilor europeni.

„Respectarea statului de drept este o condiţie esenţială pentru o bună gestiune financiară”, a susţinut, în apărarea acestui mecanism, reprezentantul Parlamentului European, Tamas Lukacsi, care a subliniat că el vizează „protejarea bugetului Uniunii”, de peste 1.000 de miliarde de euro pe o perioadă de 7 ani.

Polonia şi Ungaria, care se numără printre ţările potenţial ameninţate de acest mecanism de condiţionalitate din cauza dezacordurilor recurente cu UE cu privire la statul de drept, au sesizat justiţia europeană în luna martie pentru a cere anularea sa.

În mod paradoxal, şedinţa de la Luxemburg are loc la câteva zile după o decizie a celei mai înalte instanţe poloneze, apropiată de partidul naţionalist conservator aflat la putere, ce pare a fi o declaraţie de război la adresa primatului dreptului european şi a competenţei Curţii de Justiţie a UE.

Hotărârea poloneză „subliniază urgenţa legiuitorului european de a cere respectarea regulilor jocului pe care se bazează UE”, a declarat în faţa CJUE reprezentantul Danemarcei, Vibeke Pasternak Jorgensen.

Statele membre au fost de acord în decembrie să aştepte avizul CJUE cu privire la acest mecanism înainte ca Comisia Europeană să recurgă la el.

Deputaţii europeni au ameninţat că vor da în judecată Comisia dacă aceasta nu iniţiază rapid această procedură ce cuprinde mai multe etape şi va trebui să fie validată de către statele membre cu o majoritate calificată înainte de a duce, eventual, la suspendarea sau reducerea finanţării.

Sub această presiune, Comisia ar putea iniţia primul pas în următoarele săptămâni, potrivit unor surse europene.

Va mai dura câteva luni înainte ca decizia CJUE, care are programate două zile de audieri, să fie pronunţată.

Decizia fără precedent a Curţii Constituţionale de la Varşovia, care a apreciat joi că anumite articole din tratatele UE sunt incompatibile cu legea fundamentală poloneză, a trezit temeri despre un eventual „Polexit” şi a determinat zeci de mii de polonezi să iasă duminică în stradă şi să îşi manifeste sprijinul faţă de UE.

În acest context, aprobarea planului polonez de redresare (36 miliarde de euro) riscă să fie întârziată. Planul de redresare al Ungariei este, de asemenea, în aşteptare din cauza îngrijorărilor Bruxelles-ului cu privire la combaterea corupţiei şi transparenţa în domeniul achiziţiilor publice.

Procurorii germani au anunţat joi că au confiscat documente la Ministerul de Finanţe şi Ministerul de Justiţie ca parte a unei anchete privind o posibilă obstrucţionare a justiţiei de către o agenţie guvernamentală care este responsabilă de investigarea spălării banilor, relatează Reuters conform Agerpres.

Procurorii au precizat într-un comunicat că investighează Unitatea pentru Informaţii Financiare (FIU) începând din 2020 din cauză că agenţia nu a transmis mai departe, către poliţie şi justiţie, rapoarte de la bănci privind posibile cazuri de spălare de bani.

Investigaţia a fost declanşată după ce o bancă a raportat către FIU plăţi suspecte spre Africa de peste un milion de euro. Banca avea suspiciuni că plăţile ar avea legătură cu traficul de arme şi de droguri şi cu finanţarea terorismului.

FIU a luat notă de raport, însă nu l-a transmis mai departe către agenţiile de aplicare a legii.

Procurorii au spus că analizează de asemenea faptul că, din momentul în care FIU a prelua controlul asupra spălării banilor în 2017, numărul rapoartelor despre activităţi suspecte a scăzut dramatic.

Ei au mai precizat că verificări anterioare asupra FIU au arătat că a existat o amplă comunicare cu ministerele care au fost verificate joi.

Procurorii vor să stabilească nivelul de implicare al oficialilor din ministere în deciziile FIU.

FIU este parte a Administraţiei Federale a Vămilor, care este controlată de Ministerul de Finanţe. 

Controversata femeie de afaceri, Ancuța Cârcu, și-a anunțat reîntoarcerea în politică în fruntea Consiliului Național al Partidului Regalist Român, un partid care va promova monarhia, după ce, spune ea, partidul AUR s-a dezis de ea în urma implicării sale într-un dosar de proxenetism la Turda, transmite Gazeta de Cluj.

Ancuța Cârcu a devenit președintele Consiliului Național al Partidului Regalist Român, iar această calitate îi permite să înființeze filiale județene ale Partidului Regalist Român, să înființeze filiale în diaspora, să numească președinți interimari ale filialelor și să coordoneze aceste structuri. 

Ancuța Cârcu a afirmat că propunerea de a deveni președintele Partidului Regalist Român a venit într-o perioadă foarte grea pentru ea, când, în urma implicării sale într-un dosar de proxenetism la Turda, membrii AUR au decis să o dea la o parte.  „Am susținut partidul AUR ca pe familia mea, dar ei s-au dezis de mine, fără ca măcar să cunoască adevărul despre acuzele care mi s-au adus, ca să mă discrediteze, fără să beneficiez de prezumția de nevinovăție. Eu i-am susținut necondiționat pe cei din partidul AUR, ca pe familia mea, dar ei s-au dezis de mine și am rămas fără familie. Eu, celor din diaspora, vreau să le ofer o familie, liniște, echilibru.” a declarat Ancuța Cârcu. 

Toti acuzații au fost achitați. Este procesul în care DNA i-a trimis în judecată, în 2015, pentru comiterea unor infracțiuni de corupție (abuz în serviciu, deturnare de fonduri și spălare de bani) pe 10 inculpați (clubul ASA și 9 persoane fizice, printre care fostul primar Dorin Florea, fostul viceprimar Sergiu Claudiu Maior – acum consilier local, omul de afaceri Ioan Nucu Man, fostul director economic al Primăriei, Kiss Imola, etc.).
Conform rechizitoriului procurorilor anticorupție, în vara anului 2013, Florea, în calitate de primar al municipiului Târgu Mureș și ordonator principal de credite, ar fi încălcat legea și a alocat clubului de fotbal 7,5 milioane de lei, deși orașul avea datorii de peste 3,5 milioane de lei (respectiv impozite, taxe și contribuțiile către asigurările sociale de stat neplătite).
Ceilalți inculpați sunt oficiali ai Primăriei și ai fostului club.

Dosarul a fost înregistrat în decembrie 2015, la Secția Penală a Tribunalului Harghita.
De când a început procesul: unul din cei 9 inculpați a decedat, este vorba de prof. Benedek Istvan, fost consilier local;
Florea și-a mai executat un mandat de 4 ani de primar.
Procesul e la faza de fond.

29.07.2021
Ora estimata: 11:00
Complet: C3PS
Tip solutie: Achitare
Solutia pe scurt: 1.În baza art.396 alin.5 Cod procedură penală raportat la art.16 lit. b C.proc. pen. achită pe inculpatul Florea Dorin, ( cu datele personale ) de sub acuza comiterii infracţiuni de abuz în serviciu prevăzut de art.13 indice 2 din Legea nr.78/2000, raportat la art.297 Cod penal şi art. 309 Cod penal, cu aplicarea art.5 alin.1 Cod penal întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală. 2. În baza art.396 alin.5 Cod procedură penală raportat la art.16 lit. b C. proc. pen. achită pe inculpata Kiss Imola, ( cu datele personale ) de sub acuza comiterii infracţiuni de abuz în serviciu prevăzut de art.13 indice 2 din Legea nr.78/2000, raportat la art.297 Cod penal şi art. 309 Cod penal, cu aplicarea art.5 alin.1 Cod penal, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală. 3. În baza art.396 alin.5 Cod procedură penală raportat la art.16 lit. b C. proc. pen. achită pe inculpata Cioban Maria, ( cu datele personale ) de sub acuza comiterii infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu prevăzut de art.48 Cod penal, raportat la art.13 indice 2 din Legea nr.78/2000, raportat la art.297 Cod penal şi art. 309 Cod penal, cu aplicarea art.5 alin.1 Cod penal, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală. 4. În baza art.396 alin.5 Cod procedură penală raportat la art.16 lit. b C. proc. pen. achită pe inculpatul Maior Sergiu Claudiu, ( cu datele personale ) de sub acuza comiterii infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu prevăzut de art.48 Cod penal, raportat la art.13 indice 2 din Legea nr.78/2000, raportat la art.297 Cod penal şi art. 309 Cod penal, cu aplicarea art.5 alin.1 Cod penal, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală. 5. În baza art.396 alin.5 Cod procedură penală raportat la art.16 lit. b C. proc. pen. achită pe inculpatul Fărcaş Ioan, ( cu datele personale ) de sub acuza comiterii infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu prevăzut de art.48 Cod penal, raportat la art.13 indice 2 din Legea nr.78/2000, raportat la art.297 Cod penal şi art. 309 Cod penal, cu aplicarea art.5 alin.1 Cod penal, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală. 6. În baza art.396 alin.5 Cod procedură penală raportat la art.16 lit. b C. proc. pen. achită pe inculpatul Bako Laszlo Attila, ( cu datele personale ) de sub acuza comiterii infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu prevăzut de art.48 Cod penal, raportat la art.13 indice 2 din Legea nr.78/2000, raportat la art.297 Cod penal şi art. 309 Cod penal, cu aplicarea art.5 alin.1 Cod penal, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală. 7. În baza art.396 alin.5 Cod procedură penală raportat la art.16 lit. b C. proc. pen. achită pe inculpatul Măceşanu Emil Virgil, ( cu datele personale ) de sub acuza comiterii infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu prevăzut de art.48 Cod penal, raportat la art.13 indice 2 din Legea nr.78/2000, raportat la art.297 Cod penal şi art. 309 Cod penal, cu aplicarea art.5 alin.1 Cod penal, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală. 8. În baza art.396 alin.5 Cod procedură penală raportat la art.16 lit. b C. proc. pen. achită pe inculpatul Man Ioan Nucu, ( cu datele personale ) de sub acuza comiterii infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu prevăzut de art.48 Cod penal, raportat la art.13 indice 2 din Legea nr.78/2000, raportat la art.297 Cod penal şi art. 309 Cod penal, cu aplicarea art.5 alin.1 Cod penal, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală. În baza art.396 alin.5 Cod procedură penală raportat la art.16 lit. a C. proc pen. achită pe acelaşi inculpat Man Ioan Nucu de sub acuza comiterii infracţiunii de deturnare de fonduri prev. de art.307, alin.2 C. pen şi art. 309 Cod penal, cu aplic. art. 35, alin. 1 C. pen. ( 105 acte materiale), întrucât fapta nu există. În baza art.396 alin.5 Cod procedură penală raportat la art.16 lit. a C. proc pen. achită pe acelaşi inculpat Man Ioan Nucu de sub acuza comiterii infracţiunii de spălare de bani prev. de art. 29 lit. c) din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 5 alin. 1 C. pen., cu aplic. art. 38 alin. 1 C. pen. ?i a art. 5 alin. 1 C.pen. întrucât fapta nu există. În baza art.396 alin.5 Cod procedură penală raportat la art.16 lit. a C. proc pen. achită pe inculpata Asocia?ia Sportivă „Fotbal Club Asa 2013” („Fotbal Club Municipal”) Tîrgu Mureş de sub acuza comiterii infracţiunii de spălare de bani prev. de art. 29 lit. c) din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 5 alin. 1 C. pen., cu aplic. art. 38 alin. 1 C. pen. ?i a art. 5 alin. 1 C. pen. întrucât fapta nu există. Respinge pretenţiile părţii civile Municipiul Târgu Mureş. Dispune ridicarea sechestrului asigurator instituit prin ordonanţa procurorului din data de 01.07.2015 pe bunurile inculpatului Man Ioan Nucu. Dispune ridicarea sechestrului poprirea sumelor de bani de?inute şi cele viitoare din conturile şi subconturile în lei şi/sau valută, ale ASOCIA?IA SPORTIVĂ „FOTBAL CLUB ASA 2013” Tg.Mure?, cu sediul în Mun. Tîrgu Mureş, str. Bega, nr. 2, jud. Mureş, C.U.I. 24417790, la următoarele instituţii bancare: – BANCA TRANSILVANIA SA – având sediul social în Mun. Cluj-Napoca, str. George Bariţiu, nr. 8, jud. Cluj, C.U.I. 5022670, – BANC POST SA – având sediul social în Bucureşti, Bd. Dimitrie Pompeiu, nr. 6 A, sector 2, C.U.I. RO 404416, – BRD – GROUPE SOCIETE GENERALE SA – având sediul social în Bucureşti, B-dul Ion Mihalache, nr. 1-7, sector 1, C.U.I. 361579, până la concuren?a sumei de 7.053.000 lei. În baza art. 275 alin.1 pct.4 alin.3 C. proc. pen cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Onorariul avocaţial din oficiu se va avansa Baroului Harghita din fondul Ministerului Justiţiei. Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunţată azi 29.07.2021 în şedinţă publică
Document: Hotarâre 59/2021 29.07.2021

Drogurile provin din Columbia, au fost aduse în Europa prin portul Anvers din Belgia, apoi marfa a intrat în țară prin portul Constanța și a ajuns la un depozit de legume- fructe din zona Chiajna, transmite Radio Europa Liberă.

Potrivit unor surse judiciare, importatorul a anunțat imediat autoritățile când a descoperit că a primit cocaină în loc de banane. Drogurile au o puritate de 98%, fiind descoperite în 40 de cutii care ar fi trebuit să conțină banane, în realitatea acestea fiind pline cu pachete de 10 și 15 kilograme de cocaină. În acest moment, autoritățile competente încearcă să afle destinatarul final al mărfii și cum a intrat în țară fără un minim control la frontiere. DIICOT nu a dorit să comenteze pe marginea acestui caz.

Captura norocoasă este „disputată” acum de diverse instituții. Nu este prima dată când mari cantități de droguri intră în țară fără probleme și numai norocul a făcut ca marfa să fie găsită, relevant în acest sens fiind descoperirea a peste 1.000 de kilograme de cocaină pe malul Mării Negre. Acest lucru se întâmplă și din cauza lipsei scanerelor din vămile din România, investiție despre care se vorbește de ani, fără să se facă nimic în acest sens.

István Beke şi Zoltán Szőcs, condamnaţi sub acuzaţia de terorism, au rezistat în timpul detenţiei datorită faptului că au resimţit solidaritatea comunităţii lor în toată această perioadă. Ei au vorbit despre aceasta la conferinţa de presă organizată marţi, la o zi după eliberarea lor condiţionată, împreună cu József Kulcsár-Terza, deputat al Partidului Civic Maghiar (PCM), în faţa statuii lui Gábor Áron din Târgu-Secuiesc, transmite agenția maghiară de știri MTI.

Cei doi au precizat că în România, toate mijloacele legale au
fost epuizate pentru ca instanţa să stabilească nevinovăţia lor,
însă plângerea lor a fost acceptată de Curtea Europeană a
Drepturilor Omului, prin urmare demersul juridic va continua la
Strasbourg. 

Potrivit lui Zoltán Szőcs, pe ei îi nemulţumeşte faptul că,
după ce au fost condamnaţi în primă instanţă pentru nerespectarea
reglementărilor legate de dispozitivele pirotehnice, la o perioadă
de detenţie egală cu cea petrecută în arest preventiv, la
dezbaterea finală Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a
schimbat, la cererea parchetului, încadrarea juridică a dosarului,
şi a deliberat fără să acorde inculpaţilor posibilitatea de a se
apăra împotriva noilor acuzaţii. El a explicat întorsătura
neaşteptată spunând că “serviciile secrete n-au putut înghiţi”
verdictul pronunţat în primă instanţă. 

István Beke şi Zoltán Szőcs au mulţumit tuturor celor care
şi-au exprimat solidaritatea. Zoltán Szőcs a formulat astfel: nu
există precedent pentru ca cineva, care a fost condamnat pentru
terorism, să fie susţinut unanim de comunitatea oraşului său, de
maghiarii din Transilvania şi de cei din Bazinul Carpatic. El a
adăugat că este, de asemenea, fără precedent în istoria închisorii
de la Codlea, faptul că tribunalul a refuzat cererea de eliberare
condiţionată de trei ori şi a luat o decizie favorabilă doar la a
patra solicitare.

“Suntem nevinovaţi. Ne-a fost greu să suportăm toate acestea” –
a declarat István Beke, potrivit căruia, chiar şi o zi petrecută în
detenţie pare mult pentru cineva care este conştient de nevinovăţia
lui. Cu toate acestea, când a citit în închisoare prin ce trecuseră
deţinuţii politici închişi pentru mişcările din Transilvania în
1956, a simţit că “a ajuns într-un sanatoriu în comparaţie cu acele
condiţii”. El a menţionat, de asemenea, că nu a resimţit rea-voinţă
din partea condamnaţilor din rândul populaţiei majoritare. 

István Beke şi Zoltán Szőcs au efectuat din pedeapsa cu
închisoare patru ani, fără câteva zile. Cei doi bărbaţi din
Târgu-Secuiesc au fost condamnaţi în data de 4 iulie 2018 de ICCJ
la câte 5 ani de închisoare pentru terorism şi incitare la acte
teroriste. Sentinţa pronunţată împotriva preşedintelui “Mişcării de
Tineret Şaizeci şi Patru de Comitate” din Târgu-Secuiesc şi
preşedintelui mişcării din Transilvania, a provocat stupoare în
rândul maghiarilor din Transilvania, întrucât, în prima instanţă,
Curtea de Apel Bucureşti a respins ca nefondată mare parte a
rechizitoriului, şi i-a achitat pe inculpaţi de capetele de acuzare
cele mai grave. 

Cei doi bărbaţi au fost prezentaţi în faţa instanţei, după ce
DIICOT concluzionat, în baza unor convorbiri telefonice
interceptate, respectiv a unor petarde descoperite în locuinţa
celui dintâi, că ar fi plănuit să detoneze o bombă artizanală la
parada militară, care a avut loc în piaţa centrală din Târgu
Secuiesc, în data de 1 decembrie 2015, cu ocazia Zilei Naţionale a
României. 

Opinia publică maghiară din Transilvania a considerat încă din
primul moment că se desfăşoară un proces înscenat împotriva
tinerilor din Târgu-Secuiesc. Arestarea lor a fost urmată de
manifestaţii de protest în Târgu-Secuiesc, timp de mai multe
săptămâni. În urma pronunţării sentinţei definitive, condamnaţii au
apelat de mai multe ori la căi extraordinare de atac, însă toate
cererile lor au fost respinse de instanţa supremă.

Argumentele ministrului Justiției pe tema SIIJ nu au substanță, a luat-o pe arătură, declară la RFI vicepremierul Kelemen Hunor. Președintele UDMR îi răspunde lui Stelian Ion în scandalul din coaliție legat de desființarea Secției Speciale de anchetare a magistraților. Uniunea propune ca atribuțiile SIIJ să treacă la Parchetul General, în timp ce ministrul se opune și vrea ca dosarele să meargă la parchetele specializate.

Kelemen Hunor explică poziția UDMR pe tema desființării SIIJ: ”Vom discuta în continuare și încercăm să găsim o soluție. Eu am mai avut o propunere, un compromis, despre acest lucru nu a vorbit nimeni în aceste zile, dar deocamdată nu am un răspuns la această propunere din partea colegilor. Eu luni, la discuțiile din coaliție, am spus în felul următor: dacă trece amendamentul nostru, vom vota în plen desființarea SIIJ și atribuțiile trec la Procuratura Generală și hai să lăsăm așa un an de zile, să vedem cum funcționează și când vom dezbate, când vom aproba legile justiției se pot face nuanțele și dacă sunt necesare, schimbările dorite. Dacă funcționează la Parchetul General, atunci sigur, putem merge mai departe. Dacă nu trece amendamentul nostru, atunci vom vota varianta Guvernului”.

Stelian Ion a declarat la TVR că ”dacă nu se ridică MCV, este posibil să nu intrăm în Schengen. Mă întreb cine are interesul dintre partenerii sau vecinii noştri să nu intrăm în Schengen”. Kelemen Hunor taxează declarațiile ministrului Justiției: ”Stelian Ion sugerează că noi susținem acest amendament în interesul altora. Noi ne-am obișnuit, când cineva nu are argumente într-o dispută cu noi sau contraargumente, scoate această carte, care nu are nici o legătură, nici cu realitatea, nici cu starea de fapt. Este o acuzație lipsită de substanță și de substanță cenușie. A luat-o pe arătură domnul Stelian Ion cu această declarație. Eu așa știu, de ani buni, că intrarea noastră în Schengen și ridicarea MCV-ului este împiedicată de Olanda și de Franța, nu de vecinii noștri. Este o prostie să spui așa ceva, să sugerezi așa ceva, dar asta este, ne-am obișnuit, în 20-30 de ani, când nu ai argumente, atunci hai cu cartea asta. E o prostie”.

Ca sa promovezi judecator la ICCJ trebuie sa ai o vechime de 18 ani. Ca sa ajungi aici, trebuie sa parcurgi toate etapele: judecatorie, tribunal, curte. Ca sa devii procuror la Parchetul de pe langa ICCJ trebuie sa ai grad de parchet de pe langa curtea de apel. E simplu, a scris pe facebook judecatoarea Adriana Stoicescu.

Curtea Constituţională a admis miercuri sesizarea ÎCCJ referitoare la reducerea de la 10 la 7 ani a condiţiei de vechime pentru procurorii DNA şi DIICOT.

PNL susține desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) în varianta ministrului Stelian Ion, declară la RFI senatorul liberal Daniel Fenechiu, membru al Comisiei Juridice. El precizează că ar vota amendamentul UDMR, prin care atribuțiile Secției Speciale ar trece la Parchetul General, dar afirmă că se va supune deciziei partidului.

USR PLUS și UDMR au de câteva zile schimburi de replici contondente, pe tema desființării Secției Speciale. Totul a plecat de la un amendament depus de UDMR, prin care atribuțiile SIIJ ar urma să treacă la o structură a Parchetului General, lucru criticat de ministrul Justiției, Stelian Ion, care ar vrea ca dosarele să meargă la parchetele specializate, în funcție de fiecare speță.

Senatorul precizează că ”există o diferență între poziția PNL și anumite poziționări în interiorul PNL sau anumite analize care se fac pe forma actuală a proiectului legislativ și pe ce s-ar putea modifica. Deci nu cred că din perspectivă publică PNL a avut vreo poziție care să împiedice în vreun fel rapida adoptare a legii pentru desființarea Secției Speciale. Faptul că UDMR a venit cu un amendament este o chestiune care, cred eu, nu poate fi imputabilă UDMR, mai ales în contextul în care rațiunile amendamentului sunt destul de bine explicate de colegii de la UDMR și suntem într-o situație în care practic, la nivelul coaliției trebuie să se ia o decizie politică, pe bază de argumente, care să tranșeze această problemă”.

Întrebat dacă ar vota amendamentul UDMR prin care atribuțiile Secției Speciale ar trece la Parchetul General, Daniel Fenechiu a răspuns afirmativ: ”Da, mi se pare o soluție mai bună decât legea fără amendament, însă eu sunt un parlamentar disciplinat și cum la baza programului de guvernare au stat anumite asumări electorale și la PNL și la USR, de desființare a Secției Speciale, cred că este o prioritate desființarea Secției Speciale și bineînțeles că mă voi supune deciziei pe care o ia PNL, însă în interiorul PNL și în orice discuție argumentată, apreciez că amendamentul UDMR este binevenit”.