Categorie: Economie

Bugetul CFR Călători pe 2021, așa cum fusese el întocmit de directorul general Dan Costescu (nr.red- fost ministru al Transporturilor în guvernul Cioloș), a fost respins de Ministerul Transporturilor, prin votul membrilor Consiliului de Administrație al societății, transmite Club Feroviar. 

Bugetul trebuie refăcut cu respectarea legii și însoțit de adoptarea unui plan de măsuri pentru eficientizarea societății. Acesta a fost mesajul pe care i l-au transmis membrii Consiliului de Administrație (de fapt, venit de la ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă) directorului general al CFR Călători, Dan Marian Costescu.

Concret, în proiectul de buget se prevedea o pierdere de 583 milioane de lei, față de 584,101 milioane de lei, cât indica execuția preliminată a bugetului pe 2020.

Tronsonul 2 al drumului expres Craiova-Piteşti, care ocoleste orașele Balș și Slatina, a intrat în linie dreaptă pentru a fi gata anul acesta, a anunţat luni ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Cătălin Drulă, care a mai precizat că stadiul fizic al lucrărilor este de 75%, potrivit News.ro.

Isabel Schnabel, membru în boardul Băncii Centrale Europene, a tras vineri un semnal de alarmă împotriva încercărilor de a bloca fondul de relansare al Uniunii Europene, avertizând că un astfel de impas ar fi „un dezastru economic pentru Europa”, informează Reuters conform Agerpres.

Faptul că acest fond european şi programele naţionale de sprijin vor conduce la o creştere semnificativă a nivelului datoriei naţionale nu este o problemă, cu condiţia ca aceste chletuieli să stimuleze o creştere economică sustenabilă, a apreciat Isabel Schnabel într-un interviu pentru publicaţia germană Der Spiegel.

„Creşterea datoriei publice este inevitabilă şi are sens în contextul acestei crize, atâta timp cât cheltuielile vor stimula creşterea sustenabilă”, a spus Isabel Schnabel pentru Der Spiegel. „Ar fi un dezastru economic pentru Europa dacă eliberarea fondurilor ar fi întârziată la nesfârşit. Dacă acest lucru se va întâmpla, Europa va fi nevoită să se gândească la soluţii alternative, însă asta va dura ceva timp”, a adăugat Schnabel.

Fondul european de relansare în valoare de 750 miliarde de euro este o componentă cheie în răspunsul economic al blocului comunitar la criza provocată de pandemia de coronavirus, fiind compus din împrumuturi şi granturi. Însă acest fond trebuie ratificat de toate cele 27 de state membre, un pas pe care, pentru moment, Germania nu poate să îl facă.

Luna trecută, Curtea Constituţională a Germaniei a pus în aşteptare ratificarea fondului european de relansare, anunţând că va analiza o contestaţie formulată împotriva fondului european finanţat prin emiterea de datorii.

De asemenea, Isabel Schnabel, care este responsabilă pentru operaţiunile de piaţă la BCE, s-a declarat îngrijorată şi de posibilele ameninţări la adresa pieţelor financiare care ar putea apărea de pe urma activităţilor fondurilor speculative. Faptul că prăbuşirea fondului speculativ american Archegos Capital Management a provocat pierderi de ordinul miliardelor de dolari unor bănci europene precum Credit Suisse Group AG a fost un „semnal de avertisment că există riscuri sistemice semnificative”, a spus Schnabel.

România trebuie să transmită oficial Planul de Redresare şi Rezilienţă până la 30 aprilie, printr-un singur document integrat, potrivit Regulamentului (UE) 2021/241 al parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă. 

Guvernatorul Băncii Naționale a României a discutat pentru prima dată după un an de la începutul pandemiei despre impactul iniţial în economie: „Am evitat o depreciere excesivă a leului şi am urmărit ţinerea echilibrelor economice şi financiare sub control”, transmite Radio France Internationale.

Într-un eveniment online organizat de Banca Naţională a Moldovei, guvernatorul BNR a avut o declaraţie care a fost pusă pe site-ul BNR. Isărescu a spus că în România impactul economic iniţial al pandemiei a fost unul puternic accentuând dezechilibrele existente, ceea ce a fost nevoie de intervenţia rapidă a BNR în piaţă prin scăderea dobânzii de politică monetară, furnizarea de lichidare a băncilor şi cumpărarea de titluri de stat în lei pentru piaţa secundară.

In intervenția sa online la Chișinău, Isărescu trimite săgeți către Guvern privind independența Băncii Naționale.

Mugur Isărescu a menţionat că BNR a colaborat mai strâns cu Guvernul în special cu Ministerul de Finanţe pentru a evita un eventual conflict între măsurile monetare, macroprudenţiale şi cele fiscale.

„Ȋn România, impactul economic iniţial al pandemiei a fost unul puternic, accentuând dezechilibrele existente, presiunile privind deprecierea monedei naţionale şi creşterea necesarului de lichiditate. Drept consecinţă, obiectivul imediat al băncii noastre centrale a fost să păstreze stabilitatea şi lichiditatea sistemului bancar, pentru buna funcţionare a finanţelor publice şi a economiei reale; concomitent, dozajul de măsuri a urmărit evitarea unei deprecieri excesive şi nenecesare a leului. Pe un orizont mai larg, am urmărit păstrarea încrederii că echilibrele economice şi financiare sunt ţinute sub control.

În acest sens şi în deplină concordanţă cu mandatul şi independenţa sa statutară, BNR a adoptat cu celeritate un pachet de măsuri proporţionale şi eficiente pentru susţinerea economiei româneşti. Dat fiind caracterul excepţional al pandemiei, BNR a colaborat mai strâns cu Guvernul României, în special cu Ministerul de Finanţe, pentru a evita un eventual conflict între măsurile monetare, macroprudenţiale şi cele fiscale.

Contextual, Consiliul de administraţie al BNR a decis reducerea succesivă a ratei dobânzii de politică monetară, îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară, furnizarea de lichiditate instituţiilor de credit prin intermediul operaţiunilor repo (operaţiuni revesibile cu titluri de stat) în vederea asigurării funcţionării fluente a pieţei monetare şi a altor segmente ale pieţei financiare, reducerea ratei rezervei minime obligatorii pentru pasivele în valută ale instituţiilor de credit, precum şi cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară în vederea consolidării lichidităţii structurale din sistemul bancar care să contribuie la finanţarea în bune condiţii a economiei reale şi a sectorului public.

Referitor la cumpărarea de titluri de stat în monedă naţională de pe piaţa secundară, măsură larg adoptată de către băncile centrale în actualul context, aş dori să subliniez că BNR a hotărât să demareze achiziţiile de pe piaţa secundară numai după ce a avut loc o modificare a poziţiei acesteia pe piaţă, mai precis după ce din poziţia de debitor net BNR a devenit creditor net în relaţia cu băncile comerciale. Din această perspectivă, în deplină concordanţă cu statutul BNR, măsura a fost întreprinsă în scopul asigurării lichidităţii sistemului financiar la nivelul adecvat şi nu cred că reprezintă o măsură propriu-zisă de relaxare cantitativă.

Nu în ultimul rând, BNR a adoptat măsuri la nivel operaţional pentru asigurarea continuităţii şi a unei bune funcţionări a sistemelor de plăţi şi de decontare în monedă naţională, precum şi asigurarea fluxurilor de numerar necesare băncilor pentru derularea tuturor operaţiunilor”.

Tot Isărescu a mai vorbit şi despre necesitatea unei independeţe a Băncii Centrale, dar nu ca o izolare într-un turn de fildeş, ci ca o conlucrare activă, compativă, în baza legii cu autoritatea fiscală, cu Guvernul. Prin afectarea independenţei Băncii Centrale în favoarea unor decizii politice care urmăresc câştiguri electorale pe termen scurt, costurile reale vor fi suportate la nivel economic şi social, pe termen lung, de întreaga societate.

„Obiectivul fundamental al unei bănci centrale europene este acela de a urmări stabilitatea preţurilor în economia naţională. După criza din 2008 s-a întărit ideea că asigurarea stabilităţii financiare nu este incompatibilă, ci este chiar benefică pentru realizarea obiectivului fundamental. Realizarea acestui obiectiv depinde esenţialmente de independenţa băncii centrale – politică, juridică, funcţională. Aceasta este o temă vastă. Daţi-mi voie însă să dezvolt numai câteva idei despre independenţa politicii monetare; ea implică decizii în special privind rata dobânzii de referinţă, politica de curs de schimb, administrarea rezervelor internaţionale, stabilirea cerinţelor prudenţiale privind rezervele minime obligatorii pentru sistemul bancar. De asemenea, este de menţionat şi rolul băncii centrale de agent pentru împrumuturi prin emisiunile de titluri de stat şi obligaţiuni efectuate de autorităţile fiscale pe piaţa primară. Totodată, bancă centrală gestionează lichiditatea în economie oferind împrumuturi contra unor garanţii eligibile, în special formate din titluri de stat şi poate recurge la măsuri intervenţionale excepţionale în scopul asigurării nivelului adecvat al lichidităţii, spre exemplu prin programe de relaxare cantitativă, cumpărând active financiare – titluri de stat tranzacţionate pe piaţa secundară şi deţinând astfel de instrumente în portofoliul propriu.

Simpla enumerare a acestor domenii de acţiune a politicii monetare sugerează că este vorba de decizii privind mecanisme şi instrumente de strictă tehnicitate, sofisticate, bazate pe informaţii complexe, corect operabile numai în condiţii de înalt profesionalism. Independenţa băncii centrale în baza unui mandat clar este de aceea esenţială. Un domeniu în care acest lucru este şi mai evident, pentru că se desfăşoară în competiţia de pe piaţa mondială, este administrarea rezervelor valutare. În principiu acestea asigură, în special în cazul economiilor emergente, resursele pentru depăşirea dezechilibrelor externe şi asigurarea unei relative stabilităţii cursului de schimb al monedei naţionale în jurul fundamentelor economice. Realocarea rezervelor pentru utilizare discreţionară şi monetizarea acestora erodează puternic aceste echilibre esenţiale, afectează semnificativ funcţionalitatea pieţelor şi credibilitatea băncii centrale şi a oricărui guvern, fiind în final, în detrimentul societăţii. Păstrarea şi administrarea unui nivel adecvat al rezervelor internaţionale, desfăşurate cu competenta şi profesionalism de banca centrală, fereşte tara de crize cumplite; privarea de acest drept lasă tara în bătaia vânturilor.

Din aceste considerente, în contextul unor ample dezbateri la nivel internaţional privind importanţa independenţei băncilor centrale – dezbateri pe care le cunosc şi nu le contest – pledez pentru independenţa băncilor centrale, dar şi pentru un echilibru instituţional între băncile centrale şi autorităţile fiscale, ca părţi ale puterii executive. Stabilitatea macroeconomică – premiză crucială a dezvoltării economico-sociale sustenabile – este asigurată atunci când există un echilibru între politica monetară şi cea fiscală. Schimbarea raporturilor instituţionale deja consacrate, în momente de criză, poate constitui un risc real pentru viitor. Succesul implementării măsurilor post-pandemie, atunci cand prioritatea va fi revenirea cât mai rapidă la normalitatea economică şi socială, depinde de gradul în care va fi păstrată stabilitatea macroeconomică.

Independenţa băncii centrale o înţeleg nu ca o izolare a sa într-un turn de fildeş, ci ca o conlucrare activă, combativă, în baza legii, cu autoritatea fiscală, cu guvernul. Nu cred, din experienţă, că există alternativă mai bună la un mix echilibrat, coerent, de politici fiscale şi monetare. Iar independenţa băncii centrale presupune răspundere (accountability) în faţa legii, a mandatului, a societăţii. Sau, ca să folosesc cuvintele lui Costache Negruzzi, banca centrală trebuie „să dea samă” pentru ceea ce face.

Prin afectarea independenţei băncii centrale, în favoarea unor decizii politice care urmăresc câştiguri electorale pe termen scurt, costurile reale vor fi suportate la nivel economic şi social, pe termen lung, de întreaga ţară.

Un studiu recent publicat de Banca Centrală Europeană, cu tema ”The Case for Central Bank Independence” prezintă faptul că, deşi independenţa de jure a rămas în mare parte intactă, independenţa de facto s-a deteriorat în aproape jumătate din eşantionul de bănci centrale observat. Acest lucru este adevărat şi pentru mine îngrijorător. Nu îl comentez. Privind la istoria de peste trei secole a băncilor centrale, sper că acest lucru se înscrie în ciclul lung de suişuri şi coborâşuri înregistrate de independenţa băncilor centrale”, a concluzionat Mugur Isărescu.

Asociatia Pro Infrastructura, un ONG care urmareste indeaproape dezvoltarea proiectelor de infrastructura din Romania, critica dur proiectul Ministerului Transportului de legare a viitorului Terminal 2 al aeroportului Otopeni de reteaua de cale ferata.

„Ni se propune si pentru T2 o legatura pe linie simpla, intr-o gara infundata. Ambele sunt solutii de anii 1960. Linia simpla limiteaza numarul de trenuri pe ora, ceea ce vedem acum la T1. Gara infundata este complet lipsita de perspectiva, condamna gara din terminal si pe calatorii ei la izolare feroviara, fiind legata doar de Gara de Nord in loc sa fie legata direct spre Braila, Galati, Iasi, Ploiesti sau Constanta”, se arata pe pagina de facebook a ONG-ului.

In plus, specialistii critica faptul ca cele doua terminale vor avea gari complet separate in loc ca trenurile sa treaca prin ambele terminale, ca la Sydney, Londra Heathrow, Stockholm Arlanda, Barcelona El-Prat etc. „Trenurile spre aeroport ar urma sa se inghesuie pe aceeasi linie de la Gara de Nord, via Mogosoaia, care este deocamdata linie simpla operata deja la capacitate maxima”, mai scriu cei de la Pro Infrastructura.

Copreşedintele USR PLUS Dan Barna a declarat, marţi, că nu există niciun element pentru care Emil Sămărtinean să nu fie îndreptăţit pentru poziţia de vicepreşedinte al ANAF, susţinând că acesta este atacat prin presă de unii colegi.

„Este un om care are experienţă în domeniul economic. Am văzut acele atacuri din presă, din punctul meu de vedere, total surprinzătoare. El s-a prezentat în faţa Biroului Naţional, a convins toţi membrii Biroului Naţional. Nu a avut nimeni intern vreo obiecţiune. Este un atac de presă. Te implici în politică, păţeşti. Cam asta e realitatea şi în cazul acelui coleg”, a mai spus Barna.

Biroul Național al USR l-a propus în funcția de vicepreședinte ANAF pe Emil Sămărtinean, un consultant pentru IMM-uri în vârstă de 37 de ani, ale cărui business-uri cumulează o cifră de afaceri de 50.000 de euro, deși instituția pe care o va coordona gestionează sume ce se ridică la sute de miliarde de lei. Sămărtinean nu are experiență la stat, a urmat un doctorat fără să-și susțină teza, iar la „skills” dobândite educațional bifează „analiza faptelor și înțelegerea lumii”, transmite G4 Media.

Coaliția trădătorilor de țară a decis: tot ce e bun și românesc trebuie să dispară! O ticăloșie marca liberală, pe modelul celei făcute cu porcii care nu mai pot fi crescuți în gospodării decât în număr limitat, se repetă zilele acestea, dar cu miei. În preajma Sărbătorilor Pascale, ministru Agriculturii a anunțat, cu nonșalanță, că mieii nu pot fi sacrificați la stâne sau în gospodării individuale și apoi vânduți, afirmă pe facebook șeful CJ Neamț, Ionel Arsene.

Lipsiți de dragostea pentru tradițiile strămoșești și fără pic de respect față de munca țăranilor, actualii guvernanți caută cu disperare măsuri care să îi pună la zid pe fermierii care trudesc, sperând să își poată asigura traiul zilnic de pe urma mâinilor bătătorite. Este inadmisibil că după ce au distrus economia, sănătatea, educația și turismul, acum le vin de hac și fermierilor! Acești români învățați cu munca grea reușeau, în această perioadă, de dinaintea Paștelui, să vândă miei și să facă un ban cinstit. Au venit la conducere acești trădători de țară, care ne forțează să mâncăm mărfuri din import, suprimând producția autohtonă, și care calcă în picioare toate tradițiile românilor. Rușine să vă fie! Drepturile românilor trebuie respectate!, mai afirmă Arsene.

Consiliul Concurenţei (CC) a demarat o investigaţie pe piaţa produselor electronice şi IT&C din România, suspectând că Samsung s-a înţeles cu o serie de retaileri, precum Altex, Flanco şi eMag, cu privire la preţurile de vânzare ale produselor sale, potrivit unui comunicat al instituţiei de concurenţă, remis, luni, AGERPRES.

Astfel, Consiliul Concurenţei a efectuat inspecţii inopinate la sediile companiilor Samsung Electronics România, Altex România, Flanco Retail şi Dante Internaţional (compania care deţine eMag).

„Inspecţiile s-au derulat în cadrul unei investigaţii privind posibile înţelegeri şi/sau practici concertate de fixare a preţurilor de vânzare în cadrul politicii comerciale implementate de Samsung Electronics România SRL pe piaţa produselor electronice şi IT&C din România. Astfel, investigaţia vizează relaţia dintre compania Samsung Electronics România SRL şi partenerii acesteia, printre care Altex România SRL, Flanco Retail SA şi Dante Internaţional SA”, au arătat reprezentanţii CC.

Investigaţia a fost declanşată pe baza informaţiilor primite pe Platforma Avertizorilor de Concurenţă.

Samsung Electronics România este subsidiara locală a grupului Samsung, un producător şi distribuitor mondial de produse electronice şi produse de tehnologia informaţiilor.

Planul de reformare a politicii de impozitare a Statelor Unite dezvăluit de președintele SUA Joe Biden, ce include majorarea de la 21% la 28% a impozitului federal pe profit și este menit să finanțeze un program masiv de investiții publice, de 2.000 de miliarde de dolari, care a fost comparat deja cu New Deal-ul interbelic al lui Franklin Delano Roosevelt, conține și prevederi privind înăsprirea fiscalității aplicate de către autoritățile de la Washington subsidiarelor străine ale corporațiilor multinaționale din SUA, care pot afecta și afacerile americane din România, transmite Profit.ro.

Dublarea de la 10,5% la 21% a impozitului pe profiturile din străinătate, dacă va fi aprobată de Congres și va intra în vigoare, va arunca operațiunile din România ale corporațiilor americane în „gura” Fiscului de la Washington. În prezent, acest lucru nu se întâmplă pentru că impozitul pe profit din România, de 16%, este mai mare decât cel american de 10,5%. Simplificând, în baza reformei Biden, un profit (teoretic) de 100 milioane dolari al unei subsidiare românești va genera o obligație fiscală de 16 milioane dolari față de ANAF-ul românesc, la care se va adăuga una de 5 milioane dolari către IRS.

Grecia va oferi restaurantelor şi barurilor afectate în ultimele luni de restricţii impuse pentru a opri răspândirea pandemiei de coronavirus (COVID-19) finanţare suplimentară în valoare de aproximativ 330 milioane de euro pentru a le ajuta să se redeschidă în următoarele săptămâni, a anunţat premierul Kyriakos Mitsotakis, transmite Reuters.

Peste 70.000 de restaurante, baruri şi cafenele au fost închise din noiembrie, când au fost impuse restricţii dure pentru a stopa al doilea val al pandemiei. Asociaţiile din industria ospitalităţii estimează că unul din cinci localuri nu va putea să se redeschidă înaintea sezonului turistic de vară.

Guvernul de la Atena a sprijinit sectorul turismului cu împrumuturi ieftine şi alte granturi, evaluate la un miliard de euro.