Categorie: Economie

Organizația Patronală a Societăților Feroviare Private din România (OPSFPR) consideră nefondată declarația prin care Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, a acuzat în mod generalizat operatorii feroviari privați de marfă din România de nerespectarea regulilor de siguranță în transportul feroviar.

COMUNICATUL INTEGRAL AL ORGANIZAȚIEI PATRONALE A SOCIETĂȚILOR FEROVIARE PRIVATE:

Reamintim că, într-o intervenție TV din data de 29 iulie, Ministrul Transporturilor a spus: „Vreau să transmit un semnal destul de clar către acești operatori de marfă din zona privată, pentru că, în fine, de la stat a mai rămas un singur operator, că nu se mai pot juca cu siguranța pe sistemul feroviar.”

Este regretabil că, din postura sa de Ministru cu vederi de dreapta, domnul Cătălin Drulă înțelege să tranșeze simplist situația unei întregi industrii, folosind o etichetă ce generează emoție în spațiul public și aduce pe nedrept prejudicii tuturor operatorilor feroviari privați, indiferent de performanță.

De altfel, cifrele oficiale la care domnia sa are acces, fiind gestionate de autorități de control din subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, îl contrazic. Astfel, conform Agenției de Investigare Feroviară Română (AGIFER), accidentele feroviare din ultimii ani au fost cauzate în egală măsură de operatori privați, respectiv de singurul operator de stat la care face referire.

Societățile componente ale OPSFPR, toate membre prin organizatia noastra, ale Confederatiei Patronale CONCORDIA, iar unele dintre ele parte din organizații internaționale, au făcut și fac eforturi susținute pentru a se conforma și alinia la cele mai înalte standarde și bune practici Europene în domeniul transportului feroviar.  Preocuparea operatorilor privați pentru calitatea și performanța serviciilor oferite este constantă. Aceste companii reușesc, an de an, să obțină rezultate pozitive și să genereze contribuții importante la buget, în pofida unui mediu de activitate complet nefavorabil și discriminatoriu. Industria feroviară din țara noastră se confruntă de ani de zile cu lipsa totală de sprijin și interes manifestat de autoritățile de resort, cu un adevărat dezastru în infrastructura feroviară, care a dus competitivitatea acestei industrii – altădată emblemă pentru România – la coada clasamentului european, precum și cu o criză acută a forței de muncă, pe care nimeni, cu excepția operatorilor privați, nu pare să își dorească să o rezolve.

OPSFPR a semnalat în repetate rânduri aceste probleme și a propus o serie de masuri concrete, dar fără succes, în condițiile în care discursul public rămâne, aproape fără excepție, concentrat pe problemele și investițiile din transportul rutier.

Evenimentele regretabile din ultimele zile, care au adus transportul feroviar în prim-planul agendei publice, sunt consecința directă a celor peste 30 de ani de subfinanțare și a lipsei de viziune, voință și înțelegere privind managementul performanței într-o industrie de importanță strategică și care în trecut a fost motorul economiei românesti.

Fără excepție, toate marile economii ale lumii investesc în mod susținut și substanțial în transportul feroviar, care este eficient, sustenabil și cel mai ecologic mod de transport din lume. Nu este întâmplător că toate marile proiecte de infrastructură la nivel global pun transportul feroviar în prim plan – Noul Drum al Mătăsii (China), Rail-2-Sea (Statele Unite), alternativa europeană la proiectul Chinei sau inițiativa similară agreată recent de țările G7.

În tot acest context, România – care are poziție geostrategică excelentă și una dintre cele mai mari rețele de cale ferată din Uniunea Europeană – insistă să ceară prin PNRR mai mulți bani pentru proiectele de infrastructură rutieră, ignorând nu numai recomandările partenerilor externi pentru o economie verde (Green Deal) și Legislația Europeană, dar și problemele grave din sistemul feroviar național, care este de fapt și singurul segment economic profitabil din domeniul transporturilor, respectiv acelea ale transportului feroviar de marfă făcut de operatorii privați.

Ne-am bucurat că, în contextul dat, Ministrul Transporturilor și Infrastructurii ne-a invitat la “așa-zise” discuții. Precizăm că, de la preluarea mandatului său, am înaintat domnului Ministru trei cereri oficiale în acest sens, rămase însă fără răspuns. Din păcate, percepția organizației noastre este că toate eforturile domniei sale s-au concentrat până acum pe crearea unei imagini personale pozitive și pe nevoile operatorilor de stat, ignorând în totalitate cealaltă jumătate din această industrie românească, dar care din punct de vedere al cotei de piață reprezintă peste 80% în prezent.

Am mers cu speranța că întâlnirea de vineri 30 iulie a.c., cu domnul Ministru Cătălin Drulă, va fi constructivă pentru toate părțile implicate, și va constitui un punct de pornire pentru un proiect național pe termen lung, care să crească industria feroviară românească, privată și de stat deopotrivă.

Dezamăgirea ne-a fost mare când am constatat că după o întărziere de 20 de minute, strângeri de mână și prezentări din partea fiecărui participant toată întălnirea a durat mai puțin de 10 minute, timp în care ne-a spus de cel puțin 10 ori că Dumnealui “dorește să fie partenerul nostru” și de cel puțin 5 ori că „de atăzi schimbăm foaia” deoarece “s-a ajuns la timpul T 0”. Terminând scurt cu un „vă multumesc pentru participare” s-a ridicat și a părăsit sala, pentru a putea, probabil, să ajungă la timp la conferința de presă pe care o convocase.

Domnule Ministru, 

Pentru a fi parteneri trebuie în primul rînd să ne respectați și să nu ne mai chemați la astfel de întălniri folosite numai pentru a vă crea o imagine în fața presei. Directorii generali ai operatorilor privați de transport feroviar, care au ajuns la întălnire, au venit de la Timișoara, Cluj, Craiova, Constanța, etc. pentru a participa la o intălnire serioasă, în care să se dezbată, obiectiv și cu profesionalism, problemele nerezolvate care stau, sau pot sta, la baza provocării accidentelor feroviare.

“ACESTI privați”, așa cum i-ați numit Dumneavoastră, au făcut demersuri, de mai bine de 5 ani, pentru modificarea certificatului complementar, astfel încât să se poată aplica suspendarea dreptului de conducere, pentru o perioadă de timp sau definitiv, a persoanelor care sunt găsite sub influența băuturilor alcoolice, sau care suspendă sistemul de siguranță de oprire automata (induși) în timpul mersului. Deasemenea, am arătat criza de forță de muncă în activitatea desfășurată, în mod special a mecanicilor de locomotive, propunând o serie de măsuri de rezolvare a problemei, dar pănă în prezent nu s-a întâmplat absolut nimic.

Nu întelegem cum în Germania, Austria și alte state membre reglementarea  națională pentru școlarizarea mecanicilor de locomotive permite calificarea acestora pe module, raportate la nevoile pieței naționale, iar la noi nu se poate realiza o normă nationala care să permit acest lucru.

În ultimi ani, cei mai multi mecanici au fost școlarizați de operatorii privati, dar foarte multi dintre aceștia nu au ramas la operatorii feroviari care au făcut cheltuielile pentru scolarizarea lor migrând către Metrorex, unde sunt salarizați mai bine, programul este mult mai lejer, si au condiții de pensionare speciale. O parte din ei pleacă să lucreze în alte state membre din Uniunea Europeană, unde sunt plătiți mult mai bine și care le acordă și primă de instalare.

Considerăm ca pedepsirea operatorului feroviar, indirect și a beneficiarilor activității de transport pentru care acesta o realizează pentru ei și ante-pronunțarea Dumneavostră, cu priviere la măsura care trebuie luată, înainte de finalizarea investigației AGIFER, pot conduce și la alte viitoare abuzuri împotriva investitorilor privați din domeniul feroviar.

Reamintim că Organizația Patronală a Societăților Feroviare Private din România reprezintă principalele 14 companii private de transport feroviar de marfă, agenți economici ce oferă peste 11.000 de locuri de muncă și plătesc taxe și impozite, la zi, în valoare de peste 80 de milioane de euro anual și în procent de 100% Tariful de utilizare a infrastructurii (TUI) către CNCF CFR SA, aferent parcursurilor înregistrate.

            31.07.2021                                                    

Președinte,

                                                                        Vasile ȘECLĂMAN

Consiliul Concurenţei va putea cerceta, cu mandat judecătoresc, informaţiile din telefoanele, tabletele şi laptopurile personale ale reprezentanţilor companiilor în cadrul unei investigaţii, a afirmat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele instituţiei, într-un interviu acordat AGERPRES.

Acest lucru va fi posibil de la sfârşitul anului, după ce în legislaţia naţională va fi preluată o directivă europeană care permite inspectorilor de concurenţă din toate statele membre să analizeze informaţii stocate în cloud şi în aparatele personale ale celor investigaţi.

Decizia UNESCO de a include Roşia Montană în patrimoniul mondial nu aduce beneficii nici pentru locuitori, nici pentru ţară, a declarat Eugen Furdui, primarul din Roşia Montană pentru Digi24.

„Cu siguranţă, în momentul de faţă, e o decizie defavorabilă pentru comunitate şi pentru ţară. Dar aceasta este realitatea, nu ne putem opune. Beneficii, în momentul acesta, nu va aduce comunităţii, decât greutăţi, adică obligativităţi în plus, în ceea ce priveşte reconstruirea şi renovarea unui imobil”, a spus Furdui pentru Digi24. 

Primarul a adăugat că localitatea a fost grav afectată de inundaţii şi multe case sunt avariate. „Aşa cum a fost propus acest perimetru, nu aduce beneficii nici pentru comunitate, nici pentru ţară. Să nu uităm că se blochează pe termen mediu şi lung cea mai mare resursă de aur din Europa, care este Roşia Montană”, a adăugat el.

El a explicat că decizia este defavorabilă pentru comunitate pentru că restaurarea şi modernizarea oricărui imobil inclus în patrimoniul UNESCO „necesită avize speciale şi birocraţie”. Potrivit primarului, „oamenii de aici nu sunt bogaţi, oamenii din mediul rural au fost obişnuiţi să-şi repare imobilul cum au putut” şi faptul că nu văd „alte beneficii, în afară de a facilita vizitarea sitului Roşia Montană. 

El a mai anunţat că va cere fonduri de la autorităţi în acest sens şi a adăugat că mare parte din comunitate nu-şi dorea introducerea în patrimoniul UNESCO, aşa cum a fost făcut proiectul, şi că ar fi trebuit incluse doar siturile istorice.

Declaraţia făcută de priarul din Rişia Montană vine în contextul în care Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO, reunit online la Fuzhou (China), a luat decizia privind includerea sitului Roşia Montană în Patrimoniul Mondial.

Am reușit să integrăm în acest proiect toată inteligența și forța de inginerie pe care o avem, astfel că ne apropiem de finalizarea căii ferate de mare viteză Belgrad-Novi Sad ca prima parte a viitorului coridor de la Belgrad până la Budapesta, a evidențiat ministrul sârb al Construcțiilor, Transportului și Infrastructurii Tomislav Momirović în cursul vizitei la stația Zemun pe porțiunea căii ferate de mare viteză Belgrad Centru – Stara Pazova.

„Mecanizarea este esențială, am intrat în lucrările electronice și de siguranță, am avut ocazia să vedem cum se finalizează lucrările de construcție aici, iar stația avansează bine, precum și toate cele șase stații de pe acest traseu de la Belgrad până la Novi Sad”, a spus Momirović, adăugând că lucrările vor fi terminate în perioada prevăzută, pentru ca până în februarie anul viitor, traficul să fie realizat pe deplin. 

Pachetul de măsuri pentru atingerea obiectivelor de mediu prezentat miercuri de Comisia Europeană ar putea antrena creşterea facturilor la carburanţi şi încălzire pentru populaţie, prin urmare UE trebuie să fie convingătoare asupra faptului că acest pachet este ”echitabil şi solidar”, altfel ”rezistenţa” va fi ”masivă”, a avertizat vicepreşedintele Comisiei Europene însărcinat cu Pactul Verde european, Frans Timmermans, relatează AFP conform AGERPRES.

”Comisia Europeană trebuie să dovedească faptul că planul său conduce la o tranziţie echitabilă şi solidară (…) Dacă vom eşua în a convinge, rezistenţa va fi masivă”, a spus Timmermans. Extinderea pieţei certificatelor de poluare, una dintre măsurile propuse de executivul comunitar, provoacă temeri privind viitoare nemulţumiri sociale şi un efect al ”vestelor galbene”, notează AFP, făcând referire la protestele declanşate în Franţa după o mică scumpire a carburanţilor auto.

Acest plan ambiţios de combatere a schimbărilor climatice are ca obiectiv reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% faţă de anul 1990, iar aceasta este doar o ţintă intermediară pentru ca UE să atingă neutralitatea climatică în anul 2050, adică să nu emită mai multe gaze cu efect de seră decât poate absorbi.

Aceasta va însemna creşterea costurilor pentru emisiile de CO2 generate de încălzire, transporturi şi industrie, taxarea combustibililor destinaţi transporturilor aeriene şi navale, taxarea produselor importate din state terţe pe baza emisiilor de CO2 rezultate din procesul de producţie al acestora, interzicerea din anul 2035 a comercializării autoturismelor noi diesel şi pe benzină, etc.

”Vom cere mult de la cetăţenii noştri. Dar vom cere mult şi de la industriile noastre, şi o vom face pentru o cauză bună”, a susţinut Timmermans. ”În caz contrar, vom fi vinovaţi faţă de copiii şi nepoţii noştri, pentru că dacă nu rezolvăm aceasta, în opinia mea ei vor lupta în războaie pentru apă şi mâncare”, a argumentat el, potrivit agenţiei EFE.

Pachetul de măsuri propus miercuri de Comisie, denumit ‘Fit for 55’ şi alcătuit din 13 propuneri ce schiţează arhitectura legală a transformării energetice şi climatice a UE, va fi negociat cu statele membre şi cu Parlamentul European, proces care ar putea dura circa doi ani, notează Reuters.

Planul riscă de asemenea să declanşeze un intens lobby din partea unor sectoare industriale şi a statelor membre mai sărace ale UE care doresc să-şi protejeze cetăţenii în faţa creşterii preţurilor. În timp ce statele mai bogate vest-europene sunt în general favorabile unor politici de mediu mai dure, ele se lovesc de opoziţia ţărilor central şi est-europene, care atrag atenţia că economiile lor încă nu sunt suficient de competitive pentru a face faţă schimbărilor implicate de atingerea obiectivelor de mediu europene şi, prin urmare, au nevoie de finanţări pentru a putea susţine costurile generate de aceste transformări.

Comisia Europeană a avertizat că planul prezentat miercuri va implica o tranziţie profundă şi dură, cu mari schimbări structurale în foarte puţin timp, dar, împreună cu cealaltă iniţiativă majoră avută în vedere, cea a digitalizări, va genera multe oportunităţi pentru blocul comunitar, un singur exemplu fiind reducerea dependenţei energetice a UE prin creşterea ponderii energiilor regenerabile.

Sibiul a avut în luna aprilie 16.431 sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică. Dintre care 15.565 turiști români și 866 străini. În comparație, în aceeași perioadă Brașovul a avut 48.343 de turiști, dintre care 47.174 români. Datele de la statistică ne arată că și județul Mureș începe să se distanțeze serios de Sibiu, aici înregistrându-se 22.726 de turiști în aprilie, transmite Turnul Sfatului.

Situația este îngrijorătoare și când vine vorba despre timpul petrecut de turiști la Sibiu. Dintre toate județele regiunii, la Sibiu turiștii stau cel mai puțin.

”Durata medie a sejurului la nivelul Regiunii Centru, în luna aprilie 2021 a fost de 1,95 zile, iar la nivel judeţean, cea mai mare durată a sejurului s-a înregistrat în Covasna (2,2 zile), iar cea mai mică în judeţele Sibiu (1,70) și Alba (1,8 zile)”, arată specialiștii DRS Alba, într-un comunicat de presă.

Guvernul Cîțu a amânat luarea unei decizii privind retragerea cererii de introducere a zonei Roșia Montană pe lista de patrimoniu a UNESCO. Documentul ar trebui dezbătut de UNESCO începând din 24 iulie. Acum trei ani, Guvernul Dăncilă a mai scos o dată Roșia Montană de pe lista de autorizare UNESCO, invocând un proces internațional prin care România ar risca plata unor penalizări record, de ordinul a miliarde de dolari. În contextul acelui proces, decizia de înscriere a zonei Roșia Montana în patrimoniul protejat de UNESCO ar putea cântări enorm dacă actuala putere nu va reuși să ia o hotărâre cât mai rapid, transmite Radio Europa libera.

Societatea civilă susține că nu există varianta unei „retrageri temporare”, așa cum au sugerat anumite voci din PNL și că, în acest moment, România s-ar afla în afara procedurilor Comitetului UNESCO, așa cum sunt ele descrise în Ghidul Operațional pentru Implementarea Convenției Patrimoniului Mondial și dincolo de practica uzuală a Comitetului Patrimoniului Mondial.

ONG-iștii arată că retragerea (adică „III.F. Withdrawal of nomination”, paragraful 152) presupune că statul care a transmis nominalizarea poate, în orice moment, să o retragă înainte ca ea să fie dezbătută. Aceasta ar echivala cu respingerea definitivă a dosarului.

Claudia Apostol, arhitectă și unul dintre coordonatorii programului ”Adoptă o casă în Roșia Montană”, spune că, în cazul unei retrageri, trebuie reluați toți pașii evaluării care, la primul dosar, au durat 5 ani. Apoi, trebuie trimisă o nouă solicitare și așteptată decizia Comitetului UNESCO.

„Ce se întâmplă acum este că România renunță, în fapt, la nominalizare. Dacă acum 3 ani, când ministrul Ivașcu a cerut returnarea dosarului, am spus că este «o rușine pentru România», acum nici nu știu cum am mai putea descrie o astfel de situație penibilă. La nivel internațional e de neconceput. La nivel local, e o bătaie de joc la adresa comunității și a patrimoniului de aici”, a precizat pentru Europa Liberă Claudia Apostol, arhitect, membru co-fondator al Asociației ARA – Arhitectură. Restaurare. Arheologie, coordonator al programului de restaurări „Adoptă o Casă la Roșia Montană”

Motivul pentru care România ar vrea retragerea dosarului este legat de o despăgubire-record pe care Gabriel Resources, compania care a inițiat proiectul de exploatare cu cianuri a zonei aurifere Roșia Montana, ar cere-o statului român. Înscrierea dosarului, spun multe voci din lumea politică, ar echivala cu creșterea șanselor ca România să fie obligată să plătească acești bani. Această interpretare, contra-intuitivă, se ciocnește de o alta, a ONG-urilor și a arheologilor, potrivit căreia, tocmai înscrierea dosarului la UNESCO, ar ajuta statul român să nu plătească respectivele despăgubiri.

În 2015, Gabriel Resources a anunțat că a dat în judecată România la Curtea de Arbitraj a Băncii Mondiale pentru un prejudiciu de 4,4 miliarde de dolari, ca urmare a respingerii legii prin care putea începe exploatarea zăcământului.

Procesul în fața unei instante arbitrale a fost posibil în baza acordurilor bilaterale de protecție a investițiilor (BIT) încheiate de România cu Canada, pe de o parte, și cu Marea Britanie și Irlanda de Nord, pe de cealaltă parte. Judecata, care durează deja de peste cinci ani, e departe de a fi finalizată.

În iunie 2021, ziarul german Der Spiegel aduce, din nou, în prim-plan confruntarea dintre statul român și compania minieră canadiană Gabriel Resources. Jurnaliștii germani vorbesc acum de o sumă de 5,7 miliarde de dolari și de o nouă problemă pe care judecata a întâmpinat-o. În urmă cu trei ani, în 2018, Curtea Europeană de Justiție, prin decizia Achmea, a dispus lichidarea a aproximativ 130 de acorduri bilaterale semnate de statele membre care permit judecata în fața unor tribunale arbitrale, nu în fața instanțelor obișnuite, printre care și cele în baza cărora există acest proces.

Jurnaliștii germani spun că, în ultimii doi ani, marile concerne mondiale s-ar fi repliat și ar fi încercat să facă lobby la membrii Direcției Generale pentru Stabilitate Financiară și Piețe de Capital (FISMA), în care sunt discutate diferite posibilități pentru a proteja interesele investitorilor în viitor, iar „planul lor ar fi să obțină de la Comisia UE și statele membre crearea unui nou sistem de justiție paralelă, similar cu vechiul BIT intraeuropean, dar compatibil cu legislația UE.”

„Atâta timp cât depunerea la UNESCO a unui dosar presupune ca un stat membru trebuie să dovedească faptul că situl este protejat prin legile naționale, iar UNESCO nu adaugă măsuri restrictive sau de alt gen – ci doar recomandări și asistență, nu văd cum poate afecta asta un proiect minier sau un arbitraj”, e de părere Claudia Apostol. Aceasta precizează că a consultat documentele depuse de Guvernul României la Washington.

„Înțeleg că exact asta este și perspectiva avocaților apărării, care spun răspicat în aceste documente: Cererea pentru ca Roșia Montană să devină sit al Patrimoniului Mondial UNESCO nu are impact asupra proiectului. Tot în acest document, am mai întâlnit următoarea concluzie, la fel de clară: RMGC ar putea și poate face exploatări miniere în continuare în zona Proiectului dacă obține mai întâi ADC-urile necesare și dacă procesul de declasare este finalizat ( n.r. ADC înseamnă certificat de descărcare arheologică)” mai susține activista Claudia Apostol.

Aceasta conchide: „Roșia Montană e protejată din 1992, de când avem prima listă a monumentelor istorice în România. Guvernul cunoaște poziția avocaților, cunoaște aceste documente, dar lasă să se înțeleagă că ăsta ar fi motivul: arbitrajul. Nu e doar dublu-standard, este o sentință aplicată unei comunități al cărei potențial e sfărâmat și al cărei viitor este jucat, cu bună știință, la bursă.”

Guvernul Ungariei semnează un acord salarial de 3 ani, care va permite companiilor de utilităţi publice ca în perioada 2021-2023 să majoreze salariile cu 15%, dintr-o sumă totală de 152 de miliarde de forinţi (aprox. 433 de milioane de euro), a declarat Andrea Mager, ministrul ungar responsabil pentru gestionarea activelor naţionale, în cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc vineri, la Budapesta.

Oficialul ungar a subliniat că prin semnarea acordului şi
păstrarea locurilor de muncă, guvernul maghiar recunoaşte munca de
sacrificiu pe care angajaţii acestor companii de stat – de exemplu,
cei de la căile ferate, de la poştă şi de la compania naţională de
apă – au depus-o în ultimul an şi jumătate.

Între 2016 şi 2023, salariile angajaţilor feroviari va creşte,
per total, cu 70%, a menţionat ministrul.

În ultimii 11 ani, la companiile de utilităţi publice care se
află în proprietatea statului, salariile de bază brute medii s-au
dublat; începând cu a doua jumătate a deceniului, salariile au
crescut chiar şi cu procente de 5-15%, peste nivelul inflaţiei, a
arătat Mager.

Andrea Mager a spus că actualul guvern pune un accent mai mare
pe creşterea salariilor, fiind de partea angajaţilor; în ultimii 10
ani, a menţinut pacea socială şi a oferit un viitor mai sigur
angajaţilor.

Ministrul a vorbit şi despre faptul că în cadrul planului de
acţiune elaborat după primul val al epidemiei, guvernul de la
Budapesta s-a angajat să păstreze locurile de muncă şi să creeze
noi locuri de muncă în locul celor pierdute. Astăzi, în Ungaria
există 4,5 milioane de angajaţi: cifra este aceeaşi cu cea de la
începutul epidemiei, a subliniat.

Róbert Homolya, preşedinte şi directorul general al MÁV Zrt.
(Căile Ferate Ungare) a declarat, la conferinţa de presă, că “s-a
reuşit încheierea unui acord foarte bun, care preţuieşte acest
sector de activitate important”.

Se fură de la copii? Sțiați că sunt bani și de alocații și de pensii? Uite, numai la bunuri și servicii statul român cheltuie cu 154% mai mulți bani decât o făcea în 2019. Diferența (pe care eu o consider risipă și direcționare de fonduri către clienții politici) este de 33,6 miliarde lei.
La un număr de doar 20 de ministere față de 26 cât existau în fosta guvernare.33,6 miliarde lei!!!, afirmă economistul Adrian Câciu pe facebook.

Pentru creșterea pensiilor la nivelul de 1875 lei punct de pensie, erau de ajuns 14 miliarde lei. Pentru dublarea alocațiilor erau de ajuns 6 miliarde lei (dacă se făcea de la inceputul anului). Mai rămânea și rest. Să vă spun și de arierate? Păi si acolo sunt de recuperat vreo 30 de miliarde lei. Să vă spun și de evaziune fiscală?Pai si acolo sunt vreo 125 miliarde lei de recuperat. Așa că: sunt bani de alocatii, bani de pensii, bani de salarii
Numai că avem un guvern care vrea doar să își bage în buzunar acesti bani decât să îi redistribuie către populație.Acesta numesc eu abuz în serviciu coroborat cu trădarea intereselor poporului! Iar aici cred că acești guvernanți ar trebui să răspundă penal!, mai afirmă acesta.

Iulian Dumitrescu, președintele Consiliului Județean Prahova, a semnat contractul pentru Servicii de elaborare a Studiului de Fezabilitate pentru obiectivul de investiţii „Variantă Ocolitoare Azuga-Buşteni“. După finalizarea studiului, spune oficialul, se va trece imediat la licitația pentru execuția drumului.

„Consiliul Județean Prahova lucrează pentru prahoveni, dar și pentru românii care pierd ore în șir în traficul de pe Valea Prahovei. Studiul de fezabilitate pentru varianta ocolitoare Azuga-Buşteni va fi finalizat în 90 de zile, după care vom trece imediat la licitația execuției drumului. În perioada următoare, vom contracta și studiile de fezabilitate pentru variantele ocolitoare Mizil, Păuleşti, Comarnic, Băneşti-Valea Doftanei”, a declarat Iulian Dumitrescu.