Categorie: coronavirus

Preocupată pentru sectorul său turistic lovit de pandemia de COVID-19, Croaţia şi-a redeschis joi frontiera pentru cetăţenii din zece ţări ale Uniunii Europene, a anunţat premierul Andrej Plenkovic, citat de AFP, transmite Agerpres.

Pe lista acestor ţări figurează în special Germania, Slovenia şi Austria, ai căror cetăţeni sunt printre cei mai numeroşi vizitatori în fiecare an ai Croaţiei, mai ales pe coasta sa adriatică.

Croaţia a revocat „interdicţia temporată de trecere a frontierei pentru cetăţenii din mai multe ţări”, a declarat Andrej Plenkovic în cursul unei reuniuni a cabinetului său. „Deschidem pentru turism”, a adăugat el.

Măsura îi vizează de asemenea pe cehi, estonieni, unguri, letoni, lituanieni, polonezi şi slovaci.

Polonia se pregăteşte pentru negocieri dificile cu Uniunea Europeană privind viitorul fond de relansare după epidemia de COVID-19, a declarat vicepremierul Jadwiga Emilewicz într-un interviu preluat miercuri de Reuters din Dziennik Gazeta Prawna. Guvernul de la Varşovia se teme că Polonia va deveni contributor net la fond, în loc să fie unul din beneficiari, a arătat ea conform Agerpres.

Și alte țări est europene au aceleași temeri. România nu are o o poziție.

Franţa şi Germania au propus crearea unui fond de relansare economică de 500 de miliarde de euro pentru compensarea efectelor economice ale epidemiei. Banii ar urma să fie direcţionaţi în primul rând către regiunile cele mai afectate din Europa. Polonia, principala beneficiară netă a bugetului UE, a suportat criza coronavirusului mult mai bine decât Italia, Spania sau Franţa.

”Este o situaţie foarte dificilă. Aşteptăm poziţia oficială a Comisiei Europene. Ne pregătim de o discuţie privind problema”, a spus Emilewicz. Reprezentanta guvernului polonez a apreciat că ”excluderea noastră de la asistenţă este de neînţeles (…) Măsura în care COVID-19 a afectat ţara nu ar trebui să fie singurul criteriu de alocare”.

Contribuţia netă a Poloniei la fondul de relansare ar putea ajunge la 10,39 miliarde de euro sau 1,96% din PIB, arată o analiză a Centrului de Cercetări Economice Europene (ZEW) din Germania, prezentată săptămâna aceasta de cotidianul polonez Rzeczpospolita.

CE SPUNE ECONOMISTUL CRISTIAN SOCOL:

Reflectii suplimentare despre Planul de Revenire Economica propus azi.
1. Este o veste buna, primim 21 miliarde euro (33 miliarde euro minus 12 miliarde euro contributia Romaniei).
2. Administratia din Romania (oricare ar fi ea) trebuie sa propuna imediat granturi / proiecte pentru a accesa integral si cat mai rapid aceste fonduri. Avand in vedere istoricul, urgenta este maxima!
3. Trebuie sa citim in detaliu si sa vedem cum am ajuns sa primim totusi penultima alocare dintre tarile UE. Romania are alocata o suma/ locuitor mai mare decat a Bulgariei, dar mult in urma Ungariei, Poloniei, Cehiei si, aici ma mira, a Croatiei?!
Nu inteleg pentru ca in regiune avem cele mai multe cazuri de morti Covid, suntem a 6-a tara din UE 27 in ceea ce priveste populatia si a 13-a tara din UE27 in ceea ce priveste puterea economica (marimea PIB).
4. Acesti bani ar trebui sa reduca puternic presiunea pe finantarea masurilor de revenire economica. Daca avem in vedere accesarea integrala a acestei finantari, ar trebui sa vedem crestere economica de peste 4% in Romania in perioada 2021-2023.
5. Accesarea integrala a acestor finantari ar trebui sa relaxeze constrangerile bugetare si sa vedem si masuri consistente pe partea stimularii cererii, prin cresteri de venituri de natura sa protejeze puterea de cumparare a populatiei.
6. Sursele de finantare alocate Romaniei prin acest Plan ar trebui sa conduca la reducerea consistenta a imprumuturilor atrase la dobanzi mari de pe pietele financiare interne / internationale, la eliminarea nevoii de a apela la un acord stand by cu FMI si la reducerea puternica a vitezei de imprumut de catre MFP de 1000 euro/secunda, asa cum arata datele publicate de BNR, sectiunea Titluri de stat.

 Începând de azi, de la miezul nopţii, Ungaria, Slovacia şi Cehia îşi vor deschide reciproc frontierele pentru cetăţenii celor trei ţări, a declarat răspunzând la întrebarea unui jurnalist Péter Szijjártó, ministrul ungar al Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior la Cluj-Napoca, în cadrul unei conferinţe de presă organizate în comun cu Hunor Kelemen, preşedintele UDMR, transmite agenția maghiară de știri MTI.

Péter Szijjártó a spus: în cursul nopţii de ieri şi al
dimineţii de azi, a convenit împreună cu omologii săi slovac şi ceh
că vor permite cetăţenilor ungari, slovaci şi cehi, începând de azi
la miezul nopţii, să intre pe teritoriul celorlalte ţări fără a fi
trimişi în carantină, dacă şederea pe teritoriul celeilalte ţări nu
va depăşi 48 de ore.

“Noi permitem slovacilor să stea 48 de ore pe teritoriul
Ungariei fără a fi obligaţi la carantină, slovacii permit acelaşi
lucru cetăţenilor ungari. Acelaşi lucru se va întâmpla în relaţia
Cehia-Slovacia şi Ungaria-Cehia”, a precizat ministrul.

El a adăugat, ca o informaţie tehnică ce semnalează
complexitatea relaţiilor în Europa Centrală, că cetăţenii ungari
care călătoresc în Cehia vor putea traversa Slovacia, însă nu şi în
sens invers: la întoarcerea pe cale rutieră ei vor fi obligaţi să
treacă prin Austria.

Péter Szijjártó a spus: negocierile cu colegii săi din Slovacia
şi Cehia au început după ce luni Ungaria şi Serbia au convenit
asupra circulaţiei libere a cetăţenilor celor două ţări peste
graniţa comună, fiind mandatat de prim-ministrul Viktor Orbán după
convorbirea acestuia cu omologul său slovac.

La întrebarea unui jurnalist cu privire la o eventuală
înţelegere similară cu România, Péter Szijjártó a explicat: cu
România nu se întrevăd deocamdată discuţii despre anularea
restricţiilor, dat fiind că situaţia epidemiologică nu este
echilibrată între cele două ţări.

Noile reguli ale stării de alertă, impuse de guvern, obligă practic toți oamenii care vor să intre în orice instituție publică sau privată, magazin sau firmă, să treacă testul temperaturii: cine are peste 37,3 grade, măsurate la nivelul pielii, nu are acces. Există controverse legale despre corectitudinea acestei măsuri, dar mai ales medicale – despre eficiența termoscanării în lupta cu pandemia de coronavirus, transmite Radio Europa Liberă.

CE SUSȚINE RADIO EUROPA LIBERĂ:

Problema legală mai importantă este că autoritățile au impus o interdicție, pe baza unui parametru imprecis, arată avocata Elenina Nicuț, pentru Europa Liberă. Acest parametru depinde nu doar de buna folosire a aparatului de termoscanare de către persoane care fac prima oară așa ceva, ci și de multe alte posibile variabile care țin fie de aparatul în sine (cât de aproape este ținut de pacient, câtă putere mai au bateriile), fie de persoana scanată,

„Problema nu este de GDPR, ci de eficacitatea acestui triaj epidemiologic bazat pe temperatură. În momentul în care, în baza unui astfel de test, riști o interdicție, acel test trebuie să fie foarte precis. În baza acestui test, ți se limitează accesul în instituții, accesul la justiție, exercitarea profesiei – dacă te duci mâine la muncă și ai 37,4 nu intri. E un test eliminatoriu? Atunci nu mă lăsa în ploaie. E nevoie de precizări”, explică avocata Elenina Nicuț.

Jurista dă exemplul unei alte interdicții, bazate tot pe temperatură: elevii nu au acces la examene, în instituțiile de învățământ, dacă nu trec mai întâi examenul termometrului cu baremul 37,3 grade.

Ce se întâmplă în astfel de cazuri? Noile reguli nu oferă alternative și soluții – un elev poate rata trecerea clasei sau absolvirea, un angajat poate suferi sancțiuni sau rata obligații profesionale, din simplul motiv că nu a trecut testul termometrului, la ușa de acces.

Explicația medicală. De ce 37,3 grade și ce legătură are cu noul coronavirus

Medicul infecționist Valeriu Gheorghiță, de la Spitalul Militar Central, a explicat pentru Europa Liberă că termoscanarea nu este „o metodă perfectă”, dar că prin furnizarea unor date concrete, ajută la eliminarea unor riscuri. Totuși, nu mereu temperatura are legătură cu noul coronavirus.

„Ideea este să îi identifici pe cei care au febră, fără să însemne obligatoriu că acel om are coronavirus. Poate să aibă o infecție urinară sau altă boală acută febrilă. Te ajută când e temperatura crescută, dar nu te ajută când omul acela are temperatură normală, dar are coronavirus. De aceea, în interior, trebuie să respectăm și celelalte măsuri de protecție – masca facială, igiena mâinilor, toate celelalte. Temperatura nu este specifică infecției cu coronavirus, poate fi vorba de cu totul altă afecțiune. Și invers, în cazul Covid-19, 20-30% dintre persoanele infectate sunt asimptomatice”.

Specialistul în boli infecțioase arată că manevrarea unui termometru cu infraroșu, fără contact, așa cum sunt cele folosite deja la intrarea în magazine, dar și peste tot în lume prin aeroporturi, nu depinde de prezența unui specialist.

„Dumneavoastră acasă aveți vreo școală deosebită când vă luați temperatura? Nu cred că pentru măsurarea temperaturii avem nevoie de o persoană calificată. Să fim serioși, tendința este de a tehnologiza foarte mult lucrurile. Aparatul își face singur treaba, dar trebuie să fie un termometru avizat, să aibă certificate de calitate și să fie corect calibrat”, spune Valeriu Gheorghiță.

Limita de 37,3 grade are o explicație, mai arată medicul infecționist. Chiar dacă febra, din punct de vedere medical, se instaurează la 38 de grade, intervalul subfebril de 37,3-38 de grade indică prezența unei afecțiuni. Desigur, nu neapărat COVID-19.

Cât de eficientă este termoscanarea în lupta cu COVID-19

Mai multe studii arată că scanarea temperaturii persoanelor nu și-a dovedit eficiența în detectarea celor infectați cu noul coronavirus.

Un model matematic dezvoltat de Școala de Igienă și Medicină Tropicală din Londra (LSHTM) arată că termoscanarea la aeroport ar putea detecta mai puțin de un pasager din cinci, infectați cu coronavirus. Modelul se bazează pe ideea că simptomele COVID-19 apar în aproximativ 5 zile de la infecția cu noul coronavirus.

Un alt studiu estimează că termoscanarea la aeroport ar putea detecta doar 54% din persoanele infectate cu coronavirus.

Un alt element care face termoscanarea ineficientă în lupta cu noul coronavirus este că nu toți cei infectați fac febră. Un studiu făcut în New York, pe 5.700 de pacienți bolnavi de Covid-19, a arătat că doar 30% dintre ei au avut febră. Astfel, răspândirea bolii nu poate fi stopată prin simpla luare a temperaturii.

Înaltpreasfințitul Părinte Pimen s-a mutat la Domnul! Dumnezeu să-l odihnească!, a anunțat marți noaptea postul de televiziune al Patriarhiei Române, Trinitas.

ÎPS Pimen a fost preluat cu un elicopter SMURD în 20 aprilie, de la Suceava, în stare gravă, infectat cu noul coronavirus, și a fost dus la INMB, în Capitală, unde a fost intubat, după ce a suferit complicații pulmonare. Surse medicale au declarat, pentru Mediafax, că înaltul ierarh a primit trei doze de plasmă hiperimună de la donatori vindecați.

Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, ÎPS Pimen, este încă internat la Institutul Național „Matei Balș” și starea sa este staționară, a declarat, marți seara, directorul INMB, Adrian Streinu Cercel la Digi 24.

Marina Constantinescu, fosta directoare a Festivalului Național de Teatru, critic de artă și realizatoarea emisiunii ”Nocturne” la Televiziunea Publică, spune, în interviul pentru Europa liberă, că artiștii au fost complet neglijați de autorități în perioada pandemiei. Până la această oră ar fi trebuit să existe un plan A și B, să fi fost consultați specialiștii, epidemiologii, doctorii, dar și profesioniștii din breaslă, și să se fi venit cu o soluție pentru artele spectacolului. ”Dacă se deschid spațiile comerciale, de ce nu s-a vorbit niciodată, dar niciodată(!), despre cultură, despre artă, despre faptul că nu poți discrimina, că nu poți exclude un segment de oameni ai muncii? Ca și cum nici nu există, nici măcar nu s-au străduit să mimeze niște soluții sau niște gânduri”, spune Marina Constantinescu.

Atitudinea este cu atât mai revoltătoare cu cât e vorba de un guvern liberal. ”E culmea! Într-un guvern liberal, profesiunile liberale sunt anulate, suspendate, ca și cum nu există. Niciodată, niciun cuvânt despre asta. Este teribil. Este foarte trist și, aș spune, dezarmant”, susține Marina Constantinescu în interviul pentru Europa liberă, punctând că este vorba de un ”dispreț față de oamenii de cultură, față de artiști, care este în vogă în această pandemie.”

Marina Constantinescu analizează și ce se întâmplă cu artiștii din alte țări, situația grea în care se zbat artiștii independenți și scenariile pentru redeschidere, pe care nu o vede prea curând, dar și ”soluția de avarie” a culturii care s-a mutat în mediul online. Sunt șocată, mărturisește ea, că s-a vorbit mult mai mult de ceea ce se întâmplă cu spectatorii decât de ceea ce se întâmplă pe scenă, cu actorii. ”Noi știm că rostirea pe scenă, ca și cântatul, înseamnă o împroșcare cu salivă. Deci e ca și cum i-ai condamna direct să se întâmple ceva cu ei. Dar despre toată situația legată de artă și de practicarea ei pe o scenă, indiferent din ce zonă a artei, nu s-a scos un cuvânt. Toată grija a fost legată numai de spectatori. Or, asta, mărturisesc, că pe mine m-a șocat.”

O prostituată din România, Antonia, care în mod normal activează la un bordel din Stuttgart, relatează că a solicitat cu succes ajutor de urgență. Pentru pierderi de câștig de trei luni, ea a primit 4500 de euro de la statul german, scrie Focus.de conform Ziarului Românesc din Germania.

De obicei câștigă dublu din acest lucru: „După deducerea de impozite, chirii și întreținere, rămân în jur de 3000 de euro”, a declarat proprietara bordelului pentru revistei „Bild am Sonntag”. Dar din 13 martie, cele trei bordeluri ale sale și un club de dans pe mese au fost închise din cauza Coronavirusului. Femeile au rămas fără venituri de la o zi la alta.

Însă discursul prezidențial, pe lângă tonul patronal și amenințător (NB: În intervențiile sale intens exersate, chiar dacă și-a îmbunătățit prestația scenică, președintele nu pregetă să-și arate tot mai des publicul cu degetul) a scos la iveală altă inginerie politică de care și Ion Iliescu, și Traian Băsescu s-au folosit intens: Klaus Iohannis s-a referit fără să clipească la relația dintre el și guvern spunând că „cele mai grele provocări pot fi depășite dacă Executivul, reprezentat de președinte și guvern”. Executivul = președinte + guvern… Cum ar putea fi altfel când președintele-spectator devine jucător? Ce mai contează „funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate”, după cum descrie Constituția (art. 80, p. 2) relația președintelui cu restul lumii. Să fi fost un lapsus linguae? Sau doar un principiu de guvernare „de alertă” pe care-l insinuează premeditat în discursul public? Cert este că va fi destrămat starea de urgență multe căsnicii, însă a sudat și mai tare menajul à trois între președinte, guvern și partid. Și, tot ca și predecesorii săi, Klaus Iohannis consideră că statul e el, cu toate cele bune și rele, astfel că, dacă i se pare cumva că oamenii exagerează cu libertatea de după starea urgență, nu va ezita să declare din nou „stare de urgență.” Că doar are puteri executive în degetul cu care-i tot amenință!, spune într-un comentariu Radio Europ Liberă.

Tonul autoritar al președintelui este, de fapt, tonul general al puterii din România ultimelor decenii. Acest discurs spus pe tonul „eu știu mai bine ce e bine pentru tine” (o fi mai bine sau mai rău?) este o radiație de fond a istoriei recente. Este un discurs care nu ține cont de idiosincraziile publicului pe care vrea să-l treacă strada forțat. Greu să convingi pe cineva cu tonul acesta imperativ. Oamenii, altminteri gregari și degrabă vărsătorii de bere și mititei nevinovați, inși care au stat în carapacea lor 60 de zile, uneori pierzându-și familia și serviciul și încercând să supraviețuiască din resurse improvizate, află acum că, după două luni de carceră s-ar putea întoarce tot acolo, la starea de comă. Ăsta da, program de guvernare. Era de presupus ca, în două luni de stare de urgență, guvernul să încerce nu doar să controleze situația, să limiteze dezastrele virusului și să investească în sistemul medical pentru ca numărul de vieți pierdute să fie cât mai mic, ci și să pregătească marea evadare către o lume ceva mai normală: să aibă un proiect economic și social clar și concis, planuri de investiții, să pompeze bani nu în publicitatea mascată din presă (40 de milioane de euro), ci în întreprinderile mici și mijlocii, cele pe care carantina le-a băgat în comă profundă. Dar lumea normală din starea de alertă pare la fel de bolnavă ca și lumea coronavirusului: măștile care erau în starea de urgență facultative, devin obligatorii (de parcă virusul ar fi mai nociv decât acum o lună), circulația între localități este strict controlată și supusă unor restricții pe care, după cum s-a văzut din declarațiile date de șefii Comitetului pentru situații de urgență, nici oficialii nu le știu prea bine. Nu se poate ieși din țară nicicum, decât pentru a pleca la muncă su după bunul plac al autorităților. Restaurantele, chiar și grădinile restaurant, rămân închise. Oamenii nu au voie să meargă în grupuri mai mari de trei. Se poate ieși la pescuit sau jogging, nu la manifestație sau petrecere. Câte și mai câte pe același ton, mai afirmă REL.

Oamenii care au protestat în Piața Victoriei în prima zi a stării de alertă sunt „inteligenți asimptomatici”, spune gazetarul Cristian Tudor Popescu. Sunt oameni care își bat joc de munca medicilor, de cei care s-au îmbolnăvit de COVID-19 și de cei care au murit, a spus gazetarul la Digi 24.

Cristian Tudor Popescu: „Săptămâna trecută pe ideea asta ne-am despărțit, v-ați speriat că doresc moartea proștilor. Am spus că nu doresc moartea nimănui pentru că proștii sunt necesari într-o societate. Nu poate fi definită calitatea umană fără prezența contrariului ei.

E nevoie și de asftel de oameni pe care nu o să-i numesc proști, o să-i numesc inteligenți asimptomatici. Nu prezintă semne, dar probabil că sunt foarte inteligenți.

Hai să vorbim de omenia acestor oameni prezenți în piață. Chiar când dânșii se frăsuiesc pe acolo, mai avem câte un anunț: au murit încă 14 oameni. Acești oameni nu se gândesc niciun noment, pentru că sunt inteligenți asimptomatici și pentru că sunt nesimțiți, că își bat joc de munca pe care au depus-o cadrele medicale în aceste două luni, munca uneori eroică, își bat joc de cei care s-au îmbolnăvit și au suferit în spital, în niște condițiii date de COVID groaznice, își bat joc de morți. Asta fac în acest moment acești indivizi, fără să se gândească nicio secundă la ceilalți.

Am văzut două hoituri politice, domnul pușcăriaș mitarnic Adrian Severin și domnul actor de mâna a treia, mult spus, Bogdan Stanoevici, care a fost ministru pentru diaspora în guvernele PSD, care au venit în ideea că poate găsesc să-i mai asculte cineva în legătură cu ce scot. Dl Severin le explică oamenilor, îi povățuiește, ne putem gândi ce anume scoate pe gură.

În afară de aceștia, am văzut foarte mulți care se filmau cu telefonul, mulți nici măcar nu făceau selfie cu cineva, se filmau și unii chiar vorbeau, așa cum vorbesc alde saltimbancul și pușcăriașul. Vorbeau și ei, nu aveau cu cine pe acolo, dar vorbeau singuri la telefon.

Acești indivizi, mulți dintre ei, sunt cu siguranță niște ratați, niște oameni care nu au fost în stare – vorbesc de cei de o anumită vârstă, am văzut și persoane foarte tinere care sunt în faza incipientă a ratării. O să vină și asta, din moment ce ieși la o astfel de manifestație nu cred că vei avea o traiectorie foarte bună și strălucitoare în viață. Sunt aceia pe care nu-i duce capul, pur și simplu.

Inteligenții asimptomatici ne cred pe toți ceilalți, care nu am venit în piață, niște tâmpiți care cred că există pandemie, care cred că oamenii care zac acum la morgă sunt de fapt machiați, vopsiți vânăt pe față, că nu sunt morți, nu a murit nimeni, nici în America nu au murit 80.000 de oameni, nici vorbă, au murit de altceva, de guturai.

Acești inși cu siguranță sunt antivaccin, sunt convinși că există o conspirație mondială care dorește să ne bage tuturor cipuri în cap, că țâșnesc covizi proaspeți din antenele 5G. Au lucrurile astea foarte clare în cap, iar noi ceilalți, cei care purtăm mască, cei care păstrăm distanța – și nu ne e bine deloc așa – toți ceilalți suntem niște tâmpiți.

Românii care ies din zonele stabilite sau în afara intervalelor orare permise în timpul stării de alertă pot primi amenzi între 500 și 2.500 de lei. Dacă nu respectă izolarea sau carantina cuantumul acestora se dublează, transmite Hotnews.

Participarea la mitinguri, procesiuni, concerte în aer liber, sau la activități culturale și religioase în spații închise, în stare de alertă, dacă acestea sunt interzise, pot scoate din buzunarele românilor între 500 și 2.500 de lei. În cazul organizatorilor unor astfel de evenimente, amenzile pot ajunge până la 15.000 de lei. Aceleași amenzi sunt prevăzute și pentru operatorii transporturilor rutiere, feroviare, maritime, fluviale, aeriene sau cu metroul care nu respectă regulile de restrângere sau interzicere pe rutele și, după caz, în intervalele orare stabilite.
Cuantumul amenzilor pentru încălcarea regulilor instituite în stare de alertă sunt prevăzute în legea aprobată miercuri de Parlament și care intră în vigoare cel mai probabil luni. În actul normativ s-a strecurat și o eroare. Mai exact, se prevede o amendă de până la 10.000 pentru o contravenție care însă nu figurează în lege. Astfel, la articolul 66 se face referire la litera t a articolului 65, literă care însă nu există, potrivit formei finale a legii care urmează să fie trimisă la promulgare.