Categorie: coronavirus

Un membru al staff-ului vicepreşedintelui american Mike Pence a fost testat pozitiv pentru noul coronavirus, motiv pentru care zborul cu care Pence urma să ajungă vineri în statul Iowa a fost întârziat şi unele dintre persoanele care urcaseră la bordul avionului Air Force 2 au fost debarcate, potrivit unui oficial al Casei Albe, transmite Reuters conform Agerpres.

Conform relatărilor presei, avionul a întârziat mai mult de o oră, iar pasageri care erau membri ai staff-ului vicepreşedintelui SUA păreau să fie debarcaţi din avion.

Directorul Institutului Robert Koch (RKI), centrul german specializat în boli infecţioase, a dat marţi drept sigur un al doilea val de infecţii cu noul coronavirus şi probabil apoi chiar şi un al treilea val, transmite agenţia DPA, citată de Agerpres.

”Este o pandemie. Şi într-o pandemie virusul va îmbolnăvi până când 60% – 70% din populaţie este infectată”, a spus în faţa presei, la Berlin, Lothar Wieler, directorul RKI, conform Ziarului Românesc din Germania.

Un al doilea val va veni ”cu mare certitudine”, a adăugat el, argumentând că majoritatea experţilor împărtăşesc această opinie şi că mulţi se aşteaptă de asemenea la un al treilea val epidemic.

Lothar Wieler a declarat săptămâna trecută că ”imunitatea de turmă” pentru COVID-19 nu poate fi un obiectiv şi nu poate funcţiona, avertizând că pentru o imunitate colective ar fi nevoie ca un procent cuprins între 60% şi 70% din populaţie să fie infectată, ceea ce numai în cazul Germaniei ar însemna sute de mii de morţi.

Mai mult, el a atenţionat că noul coronavirus poate avea manifestări clinice grave şi probabil mulţi pacienţi care se vindecă rămân cu sechele.

Oamenii de afaceri nu sunt la fel de optimiști ca premierul Orban în privința evoluției economiei, în această perioadă, din cauza coronavirusului. Ei se uită la cifre și spun că locurile de muncă pierdute, tot mai multe cu fiecare zi care trece, și scăderea constantă a industriei ar trebui să îngrijoreze Guvernul.

Peste 300.000 de români au rămas fără un loc de muncă de la instituirea stării de urgență și până în prezent. De vineri și până marți, 5 mai, au încetat alte 37 de mii de contracte de muncă, arată cifrele prezentate de ministerul de resort. În privința contractelor suspendate cifra a trecut de 900.000, dar aceste persoane beneficiază de șomaj tehnic. Premierul Ludovic Orban a anunțat luni mai multe măsuri pentru repornirea economiei despre care a spus că stă mult mai bine decât au prevăzut unii analiști și asta grație deciziilor luate în această perioadă de Guvern. Oamenii de afaceri așteaptă însă datele execuției bugetare și nu sunt așa optimiști ca premierul când vine vorba despre evoluția economiei. Numărul tot mai mare al locurilor de muncă pierdute și scăderea constantă a industriei sunt invocate de Cristian Pârvan, secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România. El susține că sunt multe promisiuni și prea puține lucruri concrete din partea autorităților care continuă să vorbească la viitor: vom face, vom da, vom înființa.

Cristian Pârvan la RFI: Dacă așa stă situația vom vedea execuția bugetară la 4 luni, pe 25 mai, cum vor arăta cifrele. Noi nu le avem, probabil că la Ministerul de Finanțe există și e foarte bine dacă e mai bine decât se preconiza. Cert este că există totuși câteva semne, tot oficiale care, după părerea noastră, ar trebui să îngrijoreze administrația și, din unele declarații, pare că dincolo de acest optimism necesar există și îngrijorări. Mă refer aici în primul rând la numărul în creștere constantă a locurilor de muncă care se pierd. Ca urmare, din nou ca și în 2009 una din măsurile adoptate de mediu de afaceri este de restrângere a numărului de angajați la un minim strict necesar și care este adecvat situației concrete economice a companiei. Și mai îngrijorător din punctul vostru de vedere și pe statistica ultimilor trei ani este că industria, care asigură circa 23% din produsul intern brut al României, își reducere activitatea începând din 2018, constant. Văd că, din nou, se pune problema creșterii consumului, fără a se ține cont că acoperirea consumului se face din păcate limitat de către producția internă și vom asista din nou la deteriorarea balanței comerciale dacă se mizează pe un consum bazat pe import.

Reporter: Discursul premierului conține foarte multe verbe la viitor vom face, vom da, vom înființa. L-ați urmărit. Pe ce vă puteți baza, concret, din măsurile anunțate de Ludovic Orban?

Cristian Pârvan: Deocamdată, din informațiile care ne parvin din sectorul IMM, apropo de programul IMM Invest și anunțarea unor numere 50.000 de aplicații, 20.000 de dosare depuse la bănci, din experiența directă a unor IMM-uri cu băncile deocamdată ele spun „da, știm, vom” și ele la rândul lor, dar deocamdată nu avem proceduri pentru astfel de credite. Deci undeva lanțul are încă slăbiciuni, vom vedea concret. S-a anunțat că se vor semna primele contracte, vedem câte se vor semna. Din structura finanțării se demonstrează ceea ce noi am spus tot timpul, că ar trebui prioritizate  astfel de finanțări. Deci ca urmare, primul program concret nu are încă rezultate. Celelalte sunt promisiuni.

Reporter: Premierul mai speră că România va deveni o țintă atractivă pentru relocarea unor capacități de producție. Are domnul Orban dreptate să se bazeze pe așa ceva?

Cristian Pârvan: Dreptatea are. Ar fi de dorit. Există într-adevăr o oportunitate și, dacă ne uităm la sursele de informații internaționale, vedem că este un proces pornit cu ani în urmă de Statele Unite ale Americii și care capătă un ot mai mare accent în perioada actuală și are rezonanță în anumite domenii, inclusiv la nivel european, și anume acela de a readuce niște lanțuri de valori (acum se discută foarte mult de producția de medicamente, dar nu numai) a readuce niște lanțuri de valori din colaborarea cu zonele asiatice în colaborare la nivel european. Ne interesează pe noi. Totodată n-ar trebuie ignorat și, dacă avem experți și diplomați abili ar trebui să dezvoltăm parteneriatul cu Statele Unite preocupate ca să creeze un grup de țări prietene, așa îl intitulează ei, în care să mute aceste lanțuri de valori. România s-ar califica pentru câteva domenii în a deveni unul din prietenii Statelor Unite în parteneriatul pe care acestea îl imaginează pentru a prelua anumite producții de care, încă, România mai este capabilă, fie că este vorba de medicamente, fie că e vorba de industria constructoare de mașini, altele decât auto.

Reporter: Ce și-ar fi dorit oamenii de afaceri de la guvern și până acum nu s-a întâmplat?

Cristian Pârvan: Niște politici de prioritizare. Noi susținem de mai mult timp că în această perioadă, de exemplu în ceea ce menționează premierul Orban sprijin pentru întreprinderile mari, ar trebuie să capete, din punctul nostru de vedere, o prioritate absolută și accentuată la modul general producția, pentru a acoperi mai mult cererea internă din producție internă; doi, specific producția de medicamente acum, pentru că ea este evident într-o mișcare amplă la nivel european și România este și ea implicată având câțiva producători, de marcă, de medicamente și continuând cu industria alimentară. Toată lumea înțelege, de exemplu, că industria alimentară și agricultura sunt domenii în care acum trebuie foarte mult investit și noi am făcut propuneri concrete.

Mai sunt puține săptămâni până la aniversarea tratatului de la Trianon, moment (4 iunie 2020). În avanpremiera și în jurul acestui moment, propaganda ungară făcuse intense eforturi de conștientizare a Europei de „tragedia” și „catastrofa”, întâmplate la 1920. Se apropia ziua de 4 iunie și, în condițiile speciale și neprevăzute de acum, era prea multă liniște. Autoritățile ungare au trebuit, cu mare regret, să anuleze mari manifestări (mai puțin construirea monumentului triumfal dedicat marii înfrângeri de acum un secol). Ce bine sună, în aceste împrejurări, câteva constatări aspre la adresa României! De exemplu, că în România maghiarii sunt mulți și asupriți, că nu se pot bucura de drepturi elementare, chiar dacă reprezintă milioane de oameni (!), că o chestiune simplă de recunoaștere a autonomiei lor teritoriale îi „isterizează” pe liderii români etc, a scris pe facebook președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop.

CE SUSȚINE PREȘEDINTELE ACADEMIEI:

Cea mai mare „realizare” legată de acest episod este, pentru unii, în plan general, internaționalizarea chestiunii maghiaro-secuiești din România. „Statul falit român va deveni o sursă de instabilitate pentru Europa Centrală în cursul renunțării la izolare?” este un titlu recent răspândit de presa maghiară în limbi de circulație mondială. Sigur, știu că sunt intelectuali români de mare profunzime pe care nu i-am văzut să critice atitudinea revizionistă a guvernului ungar, în schimb nu pierd niciun prilej să atace „naționalismul” românilor, „subdezvoltarea” lor intelectuală, obsesia lor față de maghiari, care ar fi civilizați, blânzi, complet inofensivi. Sunt și eu convins că o mare parte a maghiarilor sunt oameni realiști, practici și pașnici, ca și o mare parte a românilor, dar existența unei anumite ofensive față de caracterul unitar al statului român nu poate să fie negată. A spune că aceasta este doar o iluzie a unor minți înfierbântate înseamnă a nu cunoaște România reală, a nu fi trăit niciodată în Transilvania și a ignora soarta de-acum (de dinaintea oficializării autonomiei) a puținilor români care trăiesc (încă) în zona numită cu mândrie medievală „Ținutul secuiesc”. De altfel, nici alți străini nu au acolo o soartă mai bună, cum s-a văzut recent în episodul de la Ditrău.
Dar declanșarea acestui episod în timpul pandemiei are și un efect-bumerang. Oamenii sunt obsedați de starea lor de sănătate, de salvarea vieților lor, de posibilitatea reluării activității cât de cât normale, de variate alte scenarii. Toate manifestările publice legate de centenarul Tratatului de la Trianon au fost anulate, și cele patronate de maghiari (care și-ar fi clamat „nedreptatea istorică” și cele patronate de statele succesoare (Slovacia, Croația, România. Polonia etc.), care ar fi subliniat decizia popoarelor lor, recunoscută doar sub aspect juridic internațional și nu luată la Paris. Ideea că la finele Primului Război Mondial ar fi jucat un rol important și popoarele (care au sfărâmat imperiile multinaționale) sau că doar marile puteri ar fi decis totul nu mai este acum una de prim plan. Europenii nu se dau acum în vânt după lămurirea unei astfel de „dileme” și nici liderii Uniunii Europene nu au pe agendă posibile modificări teritoriale într-un continent măcinat de multe necazuri și amenințat – dincolo de molimă – de o criză economică fără precedent.
Dar încercarea moarte n-are! Câte-o reînviere a „chestiunii maghiare” din România, cu voce de Casandră, nu strică pentru subminarea prestigiului și demnității unei țări și așa destul de compromise în ochii Europei. De data asta, însă, în ciuda unor reacții energice al factorilor politici, instituțiilor, persoanelor, chestiunea în sine nu a mai folosit nici pentru amăgirea românilor cu „pericolul unguresc” și nici pentru stimularea interesului internațional pentru „tragismul Ungariei” despuiate acum un secol. Oamenii și instituțiile au acum alte griji, aflându-se încă în mijlocul unei amenințări planetare fără precedent în ultimul secol.

Tot mai mulţi muncitori români continuă să se infecteze cu coronavirus peste hotare. La un abator din Germania, din localitatea Höfen, zeci de români au luat virusul şi, pentru că trăiesc în apartamente supraaglomerate, alţi conaţionali riscă acum să se îmbolnăvească, scrie Ziarul Românesc din Germania.

Într-un interviu pentru Focus, primarul localităţii, Heiko Stieringer, susţine că românii sunt cei mai vulnerabili în contextul epidemiei de coronavirus. Deja 28 dintre cei 80 de români care trăiesc înghesuiţi în şapte apartamente au fost confirmaţi pozitiv, a informat edilul german.

Abatorul nu a vrut să spună unde locuiesc românii

Toate cazurile au fost înregistrate începând cu 15 martie, dar numărul cazurilor a explodat din 15 aprilie. Grav este faptul că, spune edilul german, abatorul Müller, la care lucrează muncitorii români a refuzat să le dea autorităţilor locale informaţii despre muncitorii români şi adresele unde aceştia locuiesc.

„A fost fatal faptul că cei de la Müller nu au răspuns la solicitarea mea de a ne spune unde stau exact angajaţii români. Deoarece dacă doriţi să consultaţi poliţia şi biroul de reglementare, dacă muncitorii infectaţi respectă regulile de carantină, trebuie să ştiţi în mod evident şi unde locuiesc. Abia după o săptămână, când administraţia raională din Calw a ameninţat cu o penalitate de 10.000 de euro, conducerea fabricii a dat adresele românilor infectaţi. Şi ceea ce am aflat ulterior a fost dezarmant în contextul crizei Corona”, a relatat edilul.  

„Am descoperit că 16 români erau înghesuiţi într-un apartament cu 2 camere, în care statistic doar 5,5 metri pătraţi de locuinţă erau disponibili pentru fiecare rezident. De asemenea, a ieşit la iveală faptul că proprietarul apartamentelor nu ştia nimic despre această suprapopulare incredibilă, deoarece angajase un subcontractant. Apoi, cei din oraş s-au înfuriat pe şefii abatorului, care este un angajator important în regiune, dar, care evident se îmbogăţeşte în deserviciul lucrătorilor străini ieftini – şi, în acelaşi timp, în detrimentul sănătăţii populaţiei”, a punctat Heiko Stieringer.

de Adrian Câciu, economist, preluare facebook

Nici un plan de redresare economică a României nu poate avea succes fără o implicare activă a Băncii Naționale a României care să se implice în acordarea de finanțare sistemului bancar pentru susținerea redresării sectorului privat în baza unui Program Strategic de Dezvoltare Economică, aprobat prin lege și asumat transpartinic.

Observ că nimeni nu vorbește despre asta ca și cum am sta cu fundul pe un sac de bani și tot ce trebuie să facem este să-i (re)distribuim.
Nu există bani în piața pe masura necesarului.

Banca Central Europeană asigură zonei euro o finantare de peste 33,6% din PIB-ul zonei euro (peste 4 trilioane euro), iar rata dobânzii de politica monetara a scăzut la -1%.

Este evident ca economiile nu se pot sustine din bugetele publice și vedem acest lucru la economii dezvoltate.

Nu inteleg de ce la noi nu există nici o abordare sistemică la nivel de bancă centrală-guvern-sistem bancar-parlament astfel încât să se vină cu un pachet de măsuri concrete pentru sprijinul economiei.

Nu există nici o rațiune economică prin care bugetul de stat sa poata salva economia oricâtă datorie ar face și orice deficit ar crea.
Nu va putea rezista și nici nu va avea finantare.

Dincolo de risipa care se face pentru a cumpăra timp și indulgență, economia moare.
Devine toxic pentru economie și stat să se împrumute extern când banca natională nu intervine.

Costurile revenirii economiei românești la un nivel comparabil cu decembrie 2019 sunt de circa 10% din PIB.

Costurile reformarii economiei românești și tranformarea ei într-o economie reală de productie se ridică la peste 30% din PIB. Timp in care tranzitia costă cel putin 10% din PIB.

Nu putem traversa această criză depinzând de Europa. Trebuie să rămânem contectati la Europa dar trecerea prin criză trebuie să o facem cât putem de mult singuri.

Oricât am crede ca sistemul bancar intern poate sprijini economia, trebuie să intelegem ca acesta nu este sac fără fund și nu poate da și 30 de miliarde euro statului pentru asigurarea necesarului de finantare și alte 10-20 miliarde euro sistemului privat pentru redresare.

Câteodata am impresia că plutim cu capul in nori.
Pansăm, pansăm, visăm la fonduri europene, riisipim bani pe măsuri conjuncturale și pe nici o măsura structurală, asteptând, ce? Să treacă timpul!
Să ne revenim? Oricât am înveli cu staniol ceea ce credem că e ciocolată aceasta s-a transformat de mult in praf pe datorie.

Economia românească nu va mai avea „norocul” crizei trecute prin care a trecut nerestructurată pentru că se raporta la un alt tip de economie globală și la un alt fel de cerere. În definitiv la alt fel de condiții.
Și si-a cumpărat timp pe datorie.

Cine crede altfel se înșală, în opinia mea, pentru că economia românească are probleme structurale majore.

În contextul acesta, când ai nevoie de restructurare economică, ai doua variante:
1. O faci programat, planificat, cu tranzitie previzibilă, cu reconversie susținută puternic financiar
sau
2. O lași să fie restructuturată de hazard.
Dacă lași lucrurile să meargă spre a doua variantă riști falimentul economic și statal

De aceea insist pe o programare și un plan de redresare asumat transpartinic, intr-un sistem tripartit, banca centrala-sistem economic-executiv/legislativ

Coordonatorul „spitalului COVID” din Grădişte reacţionează la decizia Direcţiei de Sănătate Publică Arad de a amenda un medic care nu ar fi raportat decesul unei paciente cu coronavirus. Dr. Wiener susţine că decesul a fost anunţat prin email în aceeaşi zi în care a avut loc: 8 aprilie, scrie Aradon.

Iată detaliile situaţiei, aşa cum le-a prezentat dr. Adrian Wiener, coordonatorul „spitalului COVID” din Grădişte:

„Se întâmpla pe 8 aprilie. Medicii din secția COVID nu anunță <imediat> telefonic decesul unei paciente neconfirmate încă, deces survenit la 4 ore după internare. Îl anunță prin emailul pus la dispoziție de DSP Arad în ACEEAȘI zi, căteva ore mai târziu. <Dumnezeul cu pix> întocmește ieri proces verbal și sancționează medicul cu amendă de 5.000 de lei – „nerespectarea metodologiei de raportare”. Sigur, se putea da un avertisment, se putea aplica principiul prevenirii. Până la urmă trebuie să existe o simetrie între faptă și contavenție, nu? De altfel, conform legii, pe lângă atribuțiile de control și sancționare, <autoritățile de sănătate publică stabilesc relații de colaborare cu instituțiile>. Mai mult, am vorbit ieri despre situația ivită și cu șeful Institutului Național de Sănătate Publică – cei care au elaborat metodologia de raportare pentru COVID-19 și mi-a împărtășit opinia – un avertisment pentru o astfel de <crimă> era proporțional și adecvat. Aplicarea amenzii a fost o alegere și bineînțeles, cel puțin pentru mine, premisa bunei-credințe din partea acestor oameni nu mai există. Personal, nu mai pot să îi consider aliați, colaboratori într-o luptă comună, ci gardieni, adversari. Exponenții unei administrații defensiv-agresive pentru care medicii din secțiile care tratează pacienți cu COVID-19 sunt obiecte asupra cărora acționează rigid și disproporționat. În aceeași zi a aplicării amenzii, reprezentanții DSP ies pe surse în presă, ca adevărați cultivatori de imagine și își justifică gestul: „Nu ne face plăcere să sancționăm cadre medicale care sunt în linia întâi în acestă perioadă, dar trebuie să se înțeleagă că avem o metodologie ce trebuie cunoscută și respectată, iar o astfel de eroare poate să modifice statistica județeană și națională și înseamnă în primul rând responsabilitate”. Ei bine hai să vorbim despre responsabilitate. Cât de iresponsabil să fii ca DSP să nu raportezi timp de 3 săptămâni decesul la Grupul de Comunicare Startegică– repet, informarea asupra decesului s-a făcut dinspre spital spre DSP Arad în aceeași zi – 8 aprilie. Sau dacă ai raportat, cum să justifici agresarea directă prin amendă a unui cadru medical prin <eroare care să modifice statistica județeană sau națională>. Dacă e vorba de o astfel de eroare, cu astfel de consecințe, cu siguranță nu e a medicului care a întârziat căteva ore, ci a DSP Arad care a întârziat 3 săptămâni. Și dacă pentru căteva ore întârziere sancțiunea e de 5000 de lei cât este pentru 3 săptămâni? Sper ca demisia sau desfacerea contractului de muncă pe loc pentru cei responsabili. România este populată și de <dumnezei cu pix>. Îi știți cu toții. Indivizi pripășiți prin diverse funcții de conducere sau control. Oameni care controlează și sancționează, uneori abuziv și disproporționat alți oameni.Sigur că voi interpela luni Ministerul Sănătății asupra acestei situații și a altora, la limita abuzului de lege. Că despre asta vorbim: ABUZ DE LEGE” – încheie dr. Adrian Wiener.

CFR Călători poartă discuţii cu operatorul feroviar austriac OBB cu privire la realizarea unor trenuri speciale pentru transportul muncitorilor sezonieri, inclusiv a celor care desfăşoară activităţi de îngrijire a persoanelor vulnerabile, pe relaţia România – Austria, partea austriacă dorind ca prima garnitură să plece pe 9 mai, cel mai târziu, informează vineri Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor (MTIC).

„Urmare a cererii Ambasadei Austriei din data de 24.04.2020, prin care s-a solicitat aprobarea unui coridor feroviar pentru transportul muncitorilor sezonieri, inclusiv a celor care desfăşoară activităţi de îngrijire a persoanelor vulnerabile, pe relaţia România – Austria, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor face următoarele precizări: CFR Călători poartă discuţii cu operatorul feroviar austriac (OBB). Obiectul discuţiilor îl reprezintă procedura de desfăşurare a transportului feroviar de călători în contextul Covid-19; această procedură urmează să fie validată de Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Afacerilor Externe; conform ultimei solicitări primite de CFR Călători, partea austriacă ar dori să organizeze primul tren special, începând cel mai târziu din data de 09.05.2020, având o capacitate de aproximativ 360 de călători”, se menţionează într-un comunicat al MTIC.

Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor va informa asupra realizării acestor trenuri speciale, se mai spune în comunicat.

Ministrul Transporturilor, Lucian Bode, şi ministrul Afacerilor Europene din Austria, Karoline Edtstadler, au agreat luni, 27 aprilie, în cadrul unei întâlniri, realizarea cât de curând posibil a cadrului procedural pentru transportul îngrijitorilor sociali pe un coridor feroviar România-Austria şi retur, potrivit unui comunicat al ministerului de resort transmis luni AGERPRES.

Într-o perioadă în care încasările la buget au scăzut dramatic, guvernul Orban oferă 200 de milioane de lei presei în următoarele patru luni, în cadrul unei campanii de informare. Măsura se dorește a fi una de sprijin pentru acest domeniu, dar, de fapt, banii provin de la o altă instituție. Surse guvernamentale au confirmat pentru Radio Europa Liberă că banii au fost transferați recent în fondul de rezervă al Executivului de la ANCOM și că din ei se vor face plățile către mass-media.

Guvernul Orban decide pe 16 aprilie să aprobe prin Ordonanță de Urgență bugetul ANCOM, o premieră ținând cont de faptul că bugetul instituției trebuia votat în Parlament. Pe lângă aprobarea bugetului prin OUG, se transferă la bugetul de stat aproape 700 de milioane de lei din rezervele ANCOM. Conform datelor oficiale, Autoritatea se afla pe excedent și avea în conturile sale peste 1 miliard de lei.

Parlamentarul german care are circumscripția în oraşul german Pforzheim, unde în suburbia Birkenfeld peste 200 de angajaţi români ai unui abator au fost confirmați cu coranavirus, este un personaj care în ultimii ani a apărut des în refația cu România. Este vorba de Gunther Krichbaum,  președinte al comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag-ul german.

El este căsătorit cu o româncă.

Soția sa de origine română conduce Societatea Germano-Româno din Pforzheim, unde muncesc printre altele peste 500 de muncitori români la un abator, dintre care 200 ar fi fost infectați cu COVID-19.

Gunther Krichbaum este membru al CDU, partidul cancelarului german Angela Merkel.

Un apropiat al lui Krichbaum ar fi fost conform relatărilor din presă fostul ministru al Justiției și mai apoi europarlamentar Monica Macovei.

Krichbaum a fost în utimii ani un adversar al ridicării MCV pentru România.

Gunther Krichbaum e de profesie jurist. S-a nascut la 4 mai 1964 la Korntal, e casatorit cu o romanca si are trei copii. Sotia sa, Oana Krichbaum, a fost aleasa anul acesta presedinta DRG Pforzheim. Gunther Krichbaum e membru al partidului crestin-democrat (CDU) din 1983, presedinte al fractiunii CDU din Enzkreis/ Pforzheim, parlamentar si presedintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag.(sursa: Hotnews)

„Am primit un telefon în urmă cu câteva minute de la un român plecat la muncă în Germania, la o fermă din Pforzheim, lângă Stuttgart. La acea fermă, potrivit românului care m-a sunat lucrează 700 de de oameni dintre care 500 sunt români. Omul era foarte speriat și spunea că 300 dintre muncitori sunt infectați cu coronavirus și că nimeni nu-i ajută, nimeni nu-i bagă în seamă”, a scris pe facebook europarlamentarul pnl rareș bogdan.