Categorie: coronavirus

Situatia de la Suceava este tragica.Suceava este azi Romania! Oamenii aceia, doctorii, asistentele si tot personalul medical au fost tradati de statul roman prin incompetenta, prostia si ticalosia celor pusi pe functii! Sunt infectati pe capete. Si pe deasupra mai sunt si amenintati de stabii cocotati pe functii.Nu va mai pacaliti singuri, Obregia, Gerota, Floreasca, Arsi, Galati, Focsani sunt zeci de spitale in tara aflate in aceeasi situatie!Primesc zeci de mesaje de la personalul medical: Situatii limita. Situatii tragice. Nu povestile machiate de la TV.Statul ( si barosanii lui) nu i-a ajutat pe acesti oameni, nu i-a protejat, nu si-a facut datoria, i-a lasat balta si i-a tratat cu sictir, nu le-a pus la dispozitie “armele” necesare, scrie pe facebook colonelul SRI în rezervă Daniel Dragomir.

POSTAREA LUI DANIEL DRAGOMIR:

I-a tratat cu dispret si le-a urat multa sanatate.Asta este tradare in toata regula si toti suntem responsabili ca am lasat acesti politruci care ne conduc sa isi bata joc de fratii si surorile, mamele si tatii nostri. De la Suceava sau de oriunde sunt ei.Creste nemultumirea si disperarea oamenilor. Medicii striga pe grupurile interne si cu frica pentru locurile de munca ne mai contacteaza pe unii dintre noi care mai avem curaj sa vorbim, isi striga disperarea! Cine crede ca poate pune pumnul in gura romanilor cu militia se pacaleste singur.S-au mai pacalit si altii in istoria Romaniei si nu s-a terminat deloc bine!

Preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi şi lider al filialei ieşene a PSD, Maricel Popa, atrage atenţia că s-ar putea ajunge în situaţia în care toată regiunea Nord-Est să devină Lombardia României, ca urmare a relocării pacienţilor de la Spitalul Judeţean din Suceava către spitalele din regiune.

Prin intermediul unei postări făcute pe pagina de socializare a Consiliului Judeţean Iaşi, Maricel Popa consideră că relocarea pacienţilor de la Spitalul Judeţean din Suceava către alte spitale din Iaşi, Botoşani sau Neamţ ar putea conduce la răspândirea noului virus.

Preşedintele Consiliului Judeţean, Maricel Popa, solicită autorităţilor centrale luarea tuturor măsurilor pentru blocarea extinderii focarului de COVID-19 apărut în nordul ţării.

„Este îngrijorător ceea ce s-a întâmplat la Suceava. Am observat însă că intenţia autorităţilor care gestionează situaţia de acolo este de a reloca pacienţii cu alte patologii către spitale din restul judeţului, dar şi din Iaşi, Botoşani sau Neamţ. Nu cred că este cea mai bună soluţie. Există riscul major de a fi infectate şi alte spitale, pacienţi sau personal medical. Am putea ajunge în situaţia nefericită ca toată regiunea Nord-Est să devină Lombardia României. De aceea, fac cu toată răspunderea un apel la autorităţi, la Ministerul Sănătăţii, la Guvernul României, să regândească această strategie. Cele mai multe dintre spitalele ieşene au adresabilitate regională. Personalul medical de aici trebuie protejat şi ferit de orice risc. Dacă se îmbolnăvesc cadrele medicale, riscăm să blocăm tot sistemul de sănătate din Moldova”, a declarat Maricel Popa.

Preşedintele Consiliului Judeţean subliniază că, pe modelul aplicat în alte state, focarul de la Suceava ar trebui închis şi izolat, pentru a evita riscul ca medici sau pacienţi din alte spitale să fie infectaţi cu COVID-19.

El a reamintit că transferul efectuat în cursul dimineţii de miercuri la Maternitatea „Elena Doamna” a unei paciente gravide, diagnosticată cu coronavirus, a creat panică în rândul personalului medical, deşi unitatea medicală fusese desemnată încă de acum două săptămâni pentru preluarea unor astfel de urgenţe.

Maricel Popa a reamintit că şi la Spitalul „Sf. Spiridon” un pacient din Suceava s-a dovedit a fi purtător al virusului, fapt constatat după mutarea la Iaşi, ceea ce a impus intrarea în izolare a mai multor cadre medicale ieşene şi suspendarea activităţii unei secţii întregi.

„Cred că municipiul Suceava ar trebui izolat în sistem circular, aria de securizare putând cuprinde, la nevoie, întregul judeţ. Ar trebui să ducem acolo specialişti din alte judeţe, dar şi echipamente şi medicamente pentru a asigura tratamentul tuturor pacienţilor în condiţii optime. Poate şi instalarea imediată a unui spital de campanie, în colaborare cu toate celelalte judeţe din zonă, cu sprijinul armatei, ar fi o soluţie de luat în calcul. Ar fi un gest de responsabilitate care, pe de o parte, ar grăbi vindecarea celor infectaţi, iar pe alta, ar pune la adăpost, ar proteja populaţia din restul regiunii. Trebuie să învăţăm din greşelile altora, din experienţa celor care au trecut prin astfel de situaţii şi să acţionăm în consecinţă, adoptând cele mai bune soluţii, atât pentru medici, cât şi pentru pacienţi şi populaţie”, a mai spus, în postarea sa, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi. 

De o lună, românii stau cu ochii pe comunicatele guvernului privind evoluția pandemiei de coronavirus. Toate sunt semnate de ”Grupul de Comunicare Strategică”, o formație de specialiști fără nume și prenume. Radio Europa Liberă a cerut Guvernului și ministerului de Interne să comunice componența acestui grup, cine face parte din el și în ce bază a fost format. Nu am găsit publicat un act prin care au luat ființă aceste „grupuri”, cine a decis înființarea lor și componența acestora, se spune într-o relatare Radio Europa Liberă.

RELATAREA RADIO EUROPA LIBERĂ:

Executivul ne-a transmis că „Grupul de Comunicare Strategică este compus din experți în comunicare ai următoarelor instituții: Guvernul României, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătății, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Transporturilor, Departamentul pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General al Poliției Române, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, Serviciul de Telecomunicații Speciale. De asemenea, Grupul de Comunicare Strategică poate fi suplimentat cu specialiști de la alte instituții, în funcție de necesitate”, se arată în răspunsul executivului.

Reprezentanți lipsă

Guvernul mai susține că baza legală a constituirii Grupului de Comunicare Strategică este Hotărârea nr. 2 din 24 februarie 2020 a Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență (CNSSU), document care instituie o serie de măsuri pentru creșterea capacității de intervenție în prevenirea și combaterea infecțiilor cu coronavirus.

La articolul 6 din hotărârea amintită, semnată de ministrul de Interne Marcel Vela, se prevede „înființarea unui grup de comunicare strategică sub coordonarea DSU cu reprezentanți din toate instituțiile implicate”.

Juriștii consultați de Europa Liberă sunt de părere că este cel puțin ciudată lipsa unui reprezentant al ministerului Justiției în acest grup, în condițiile în care sunt în penitenciare 20.000 de deținuți și alți 10 mii de angajați ai Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP). La fel, lipsesc din această structură reprezentanții ministerului Economiei și al Muncii, în condițiile în care în țară sunt 500 azile de bătrâni.

Raed Arafat, singurul nume public

Un alt grup, numit Grupul de Suport tehnico-științific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul Românieifuncționează ca organism de suport tehnic al CNSSU. Hotărârile acestuia sunt supuse spre aprobare Comitetului Național. „Grupul de suport tehnico-științific este condus de secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Raed Arafat, și este format din experți, specialiști, cadre didactice sau cercetători din diverse domenii, în special din domeniul medical, epidemiologic şi boli infecţioase”, susține Guvernul.

Nici de această dată, executivul nu face publice numele acestor specialiști și experți. Nu se știe când a fost constituit Grupul de suport, baza legală a acestei structuri fiind un articol din OUG nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, care arată că „pentru stabilirea strategiilor şi programelor privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, CNSSU poate solicita consultarea unor experţi, specialişti, cadre didactice sau cercetători constituiţi în grupuri de suport tehnico-ştiinţific.”

Un al treilea Grup de lucru interinstituțional pentru analiza impactului economic, financiar și bugetar a fost instituit de guvernul Orban pe 11 martie, printr-un Memorandum. El este coordonat de Administrația prezidențială și de Cancelaria primului ministru. Ionel Dancă, șeful Cancelariei, anunța atunci că din componența acestui grup fac parte reprezentanți ai ministerului Finanțelor Publice, ministerul Economiei, ministerul Transporturilor, ministerul Muncii, ministerul Sănătății și ministerul de Externe.

Informație de interes public

Mircea Toma de la ActiveWatch consideră că este o informație de interes public componența acestor grupuri și guvernul trebuie să răspundă. „Ce a făcut în ultima săptămână Grupul de comunicare, restrângând accesul la informație prin interdicția de a transmite date către prefecturi, sau când au trecut de la două informări pe zi la una, nu-i deloc în regulă. Pune ceva în loc. Dacă restrângi discursul, inviți la dezinformare, îți vei lua informațiile de aiurea. Transparența este abecedarul basic de comunicare în situație de criză. Cineva acolo le dictează exact contrariul: presa este inamicul, ne ascundem. Asta costă. Lipsa de transparență în asemenea momente este parte din criză, participă la criză. Comunici prompt și transparent, reduci o parte din criză”, consideră Mircea Toma, președintele asociației ActiveWatch.

În ciuda specialiștilor din Grupul de Comunicare, informările acestora sunt contradictorii, în unele cazuri fiind nevoie de erată. „Menționăm că, dintr-o eroare de raportare, decesul anterior comunicat cu numărul 11 a fost deja raportat ca decesul cu numărul 5, în cursul zilei de ieri, 23 martie a.c.”, se arată într-un astfel de comunicat oficial de ieri.

Sorina Matei a dezvăluit pe siteul său Presa Curată că frații Micula, cunoscuți în trecut drept sponsori ai PNL, fac afaceri din criza coronavirusului. Au crescut cu 75% prețul alcoolului sanitar.

DEZVĂLUIRILE PRESA CURATĂ:

„AFACERI” de COVID-19. Fraţii Micula au crescut cu peste 75% preţul ALCOOLULUI SANITAR, BIOCID UNIVERSAL, în România

În loc de introducere, nişte fapte cronologice

Era 11 martie 2020. Acum 2 săptămâni. Era într-o miercuri. Organizaţia Mondială a Sănătăţii declară în acea zi noul coronavirus pandemie. Poate afecta orice teritorii de pe glob.

Pe 12 martie 2020, la 24 de ore după anunţul OMS, Scandic Distilleries din concernul fraţilor Micula, pe la 16.35, îşi schimbă fotografia de copertă de pe pagina de Facebook. Reapare Mona.

„Protejaţi-vă întreaga familie! Biocid universal de uz extern”, scrie cu litere de-o şchioapă şi în culori. Să înţeleagă şi să vadă toată lumea.

„Utilizaţi-l cu încredere, mai ales în perioadele gripelor sezoniere, pentru dezinfectarea mâinilor şi a obiectelor!”

La 16.40, Scandic Distilleries spunea pe contul său oficial că „alcoolul Sanitar Mona este un produs biocid, fiind avizat ca atare de Ministerul Sănătății prin avizul nr. 2467BIO/01/12.24 și menționat în REGISTRUL NATIONAL AL PRODUSELOR BIOCIDE, pe care îl puteți descărca de pe site-ul Ministerului Sănătății accesând link-ul…”

Pe 14 martie 2020, sâmbătă, în România aflată în plină criză, este votat din nou Guvernul Ludovic Orban iar preşedintele Klaus Iohannis anunţă de la Palatul Cotroceni că luni, 16 martie 2020, România va intra în stare de urgenţă.

Ceea ce s-a şi întâmplat

Mergem înapoi cu o săptămână şi o zi. 3 martie 2020: Spirtul Mona costa la jumătate de litru- 5,78 de lei la distribuitorul şi productătorul Micula

Pe 3 martie 2020, într-o marţi, cu doar o săptămână şi o zi înaintea pandemiei de nou coronavirus declarată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, SC Transilvania General Import Export SRL, firma de distribuţie din Oradea a concernului fraţilor Micula vindea în magazinele din România acelaşi spirt Mona.

Alcoolul sanitar Mona, biocid universal, produs de Scandic Distilleries, adică tot de fraţii Micula, costa însă fără TVA 4,86 de lei la sticluţă de 0,5 litri, cu concentraţie de 70% etanol.

Cu tot cu TVA, sticluţa de jumătate de litru costa pe 3 martie 5, 783 de lei la distribuitorul şi producătorul Micula.

Sticluţele aveau ştanţa firmei.

+

Stare de urgenţă, ziua a 4-a. 19 martie 2020: Spirtul Mona costa la jumătate de litru- 10,115  de lei la distribuitorul şi producătoul Micula. Ba chiar mai mult!

Pe 19 martie 2020, acelaşi distribuitor SC Transilvania General Import Export SRL, al aceluiaşi producător, SC Scandic Distilleries SA, al aceluiaşi concern al fraţilor Micula, vine în magazinele din România cu alte preţuri pentru spirtul Mona.

Sticluţa la jumătate de litru de alcool sanitar Mona nu mai costa nici 4, 86 de lei, ci 8,50 de lei.

Cu 3,46 de lei mai mult.

Cu tot cu TVA, aceeaşi sticlă de alcool sanitar Mona, la 0,5 litri, cu concentraţie de 70% etanol, costa deja 10,115 lei la distribuitor.

Cu 75% mai mult. Aproape dublu.

Pe factură, apare scris cu pixul şi cu semnătua chiar un preţ mai mare.

13,50 pe sticluţa de jumătate de litru care era 4,86 de lei.

Creştere de 177%.

Pentru sticluţa mai mică, de 0,2 litri, preţul sărise în doar 24 de ore la 8,50 de lei, de la 5,50 de lei.

Asta în condiţiile în care alcoolul sanitar fusese deja îmbuteliat. Sticluţa mică pe 14 martie 2020, şi sticluţa mare pe 16 martie 2020. Aşa cum scrie şi pe ele.

Furnizorul şi producătorul – acelaşi- mărise preţul chiar şi după emiterea facturii, moment care se petrecuse cu o zi înainte, pe 18
martie 2020.

Oamenii îşi fac cruce.

Cum se poate întâmpla aşa ceva?

România era în a 4-a zi de stare de urgenţă.

Ca să vândă oamenilor, comercianţii au fost nevoiţi să cumpere totul la preţuri mărite de mai multe ori.

+

Pe 19 Martie. Sticlele de spirt de 0,5 cu preţ mărit NU sunt şanţate, sticuţele mai mici, de doar 0,2 litri, tot cu preţ mărit, sunt ştanţate

„Problemele” cu spirtul Mona însă nu se opresc.

După ce că au venit de la distribuitorul şi producătorul Micula la preţuri duble, sticlele au şi „probleme”.

Cele de jumătate de litru sunt îmbueliate în flacoane PET fără ştanţa producătorului, cele la 0,2 litri sunt în flacoane PET ştanţate.

Oamenii oricum cumpără, că au nevoie de produse dezinfectante în timpul pandemiei de nou coronavirus.

Ca să încerce să stea în viaţă. Întregi.

Însă unii clienţi, atenţi acum la etichete, conţinut, marcaje şi produse, care au cumpărat iniţial spirtul la 0,5 litri, se uită pe internet, şi văd „problema”.

Un alcool sanitar original este ştanţat, dar ce cumpăraseră ei din magazine nu era ştanţat, chiar dacă îl adusese acelaşi producător şi acelaşi distribuitor.

Câţiva oameni vin şi returnează spirtul. Nu aveau nicio garanţie că este original, chiar şi la preţ aproape dublu.

La o adică, sticla simplă, neştanţată, de 0,5 litri, nu e aceeaşi cu cea companiei producătoare care este şanţată.

Culmea, sticluţele mici, de 0,2 litri, şi ele cu preţ mărit, sunt în continuare ştanţate şi oferite de producător şi distribuitor în aceeaşi zi.  

Producătorul şi distribuitorul ar susţine că ar fi rămas fără sticle. Şi n-a mai avut timp să le ştanţeze fix pe cele mari, care se vând mai repede.

+

Firma distribuitoare este a familiei Micula, firma producătoare este a familiei Micula

Firmele au venituri de 128,5 de milioane de euro şi, respectiv, de 21,8 milioane de euro pe 2018.

SC Transilvania General Import Export SRL, firma care distribuie spirtul Mona, este înfiinţată în Mai 1991, în Oradea, Bihor, iar potrivit datelor oficiale administrator era Călin Micula.

Firma are ca principală activitate declarată comerţul cu ridicata nespecializat de produse alimentare, băuturi şi tutun.

Datele oficiale de la ministerul de Finanţe arată că distribuitorul SC Transilvania General Import Export are un număr mediu de 2038 de salariaţi, iar în 2018 a avut o cifră de afaceri de 127 de milioane de euro, venituri totale de 128,5 milioane de euro, şi o pierdere netă de doar 172.910 euro. Datele arată că firma distribuitoare a lui Micula are multe datorii de recuperat de la firme insolvente.

Potrivit amosnews, în 2003, „datoriile imperiului fraţilor Micula” erau uriaşe. Transilvania General Import Export SRL avea datorii către stat de 1.702. 444. 735.000 lei iar Scandic Distilleries SA de 508.287. 507.000 lei. Acum firmele nu mai apar cu datorii la bugetul de stat.

SC Transilvania General Import Export SRL, firma care distribuie spirtul Mona, este partener al SC Scandic Distilleries SA, firma producătoare a spirtului, înfiinţată în 2000, ca societate pe acţiuni, tot de fraţii Micula.

În 2002, datele Monitorului Oficial arătau că în SC Scandic Distilleries SA, Ioan Micula avea 48,13% din capitalul social şi Viorel Micula avea 48,13%, restul acţiunilor şi capitalului social fiind deţinute tot de firmele lor: SC Stroh Transilvania SA, SC European Drinks SA, SC Rieni Drinks SA, SC Intermark SRL.

SC Scandic Distilleries SA, firma producătoare a spirtului Mona, care are ca principală activitate distilarea, rafinarea şi mixarea băuturilor alcoolice, are 288 de salariaţi declaraţi la Ministerul de Finanţe, are o cifră de afaceri netă declarată în 2018 de 19,9 milioane de euro, venituri totale de 21,8 milioane de euro pe acelaşi an, şi un profit net declarat de doar 43.339 de euro.

De cum deschizi siteul Scandic Distilleries, pe timp de COVID-19, acum te întâmpină spirtul Mona.

Şi la prezentare, „despre noi”, fraţii Ioan şi Viorel Micula.

La Scandic Distilleries „avem un cult al calităţii şi un infinit respect pentru consumatorii noştri în tot ceea ce facem”, stă scris sub testimonialele fraţilor Micula.

„Scandic Distilleries îşi datorează claritatea viziunii unei echipe manageriale de excepţie, care, împreună cu o echipă de angajaţi calificaţi şi experimentaţi, se îndreaptă spre un viitor sigur.

Doi fraţi au deschis acest drum – Ioan şi Viorel Micula – ducând cu mândrie România înainte. Împreună, ei conduc mai multe afaceri în România, având grijă ca fiecare să devină un succes răsunător”.

+

Cătălin Micula, 8 ani a fost deputat PNL. România a plătit 300 de milioane de dolari fraţilor Micula în decembrie 2019. În martie 2020, fraţii Micula au pierdut un alt proces în care cereau alte 9 miliarde de lei statului român

Cătălin Micula, vărul fraţilor Micula, director general al SC Transilvania General Import Export SRL Oradea, sucursala Bucureşti în perioada 1993-2000,

a fost şi deputat PNL. Timp de 8 ani, 2 mandate. Om bogat, după 2008, n-a mai candidat.

Călin, tot de la TGIE, potrivit ebihoreanul.ro, este fratele său.

În 2006, Cătălin Micula, deputat pe atunci, a fost ales chiar şeful PNL Sălaj, potrivit
relatărilor presei.

În decembrie 2019, imediat după ce-a preluat conducerea executivului, Guvernul Ludovic Orban a anunţat că le va plăti 300 de milioane de dolari fraţilor Micula, astfel încât Romatsa- regia care dirijează traficul aerian în România- să nu fie blocată. Suma transferată de români către fraţii Micula a fost de 912,5 milioane de lei, banii au fost luaţi din fondul de rezervă al Guvernului, în urma câştigării de către aceştia a unui proces internaţional de arbitraj la ICSID în 2013, şi definitiv în 2016.

În martie 2020, Tribunalul de arbitraj de pe lângă Banca Mondială a respins alte pretenţii ale fraţilor Viorel şi Ioan Micula, care solicitau statului român peste 9 miliarde de lei despăgubiri într-un proces separat.

Premierul Ludovic Orban anunţă de 1 lună plafonarea preţurilor produselor sanitare necesare tuturor românilor dar nu o face. Majoritatea Guvernelor lumii au luat deja aceste măsuri.

Pe 27 februarie 2020, la începutul crizei provocate de noul coronavirus, premierul Ludovic Orban declara: „Am vorbit cu preşedintele Consiliului Concurenţei – să vă gândiţi dacă este necesar, pentru că am văzut că e o tendinţă de speculă -, putem plafona pe o perioadă de 3 până la 6 luni preţul la toate materialele, echipamentele care se vând către populaţie. (…) Consiliul Concurenţei va susţine”.

Şi ministrul Sănătăţii, Victor Costache, a spus că este oportună plafonarea preţului unor produse: „Consider că este oportun să facem acest lucru, mai ales că unele ţări din jur au luat aceste măsuri”.

Pe 15 martie 2020, premierul Ludovic Orban a reluat ideea: „O altă măsură care este posibilă a fi luată – sigur, va fi luată numai după un studiu foarte atent – este măsura de a limita creșterile prețurilor la medicamente şi la astfel de produse, care sunt foarte căutate în momentul de față, pentru a nu permite o speculă cu aceste produse și există această posibilitate de a plafona prețurile la anumite produse absolut necesare, cum sunt măști, cum sunt mănuși, echipamente de protecție, dezinfectanți, biocide și alte categorii de produse. (…) Când va fi necesar să plafonăm prețurile la produse, la medicamente, la echipamente, o vom face. Din analiza evoluției prețurilor nu a existat o creștere care să indice tendinţa speculativă. E adevărat că în ultimele două-trei zile există o tendință de creștere. Dacă va fi necesar, o vom face”.

Baza legală pentru plafonări de preţuri este legea Concurenţei nr. 21, din 10 aprilie 1996, articolele 2, 3 şi 4.

 „Pentru sectoare economice determinate și în împrejurări excepționale, precum: situații de criză, dezechilibru major între cerere și ofertă și disfuncționalitate evidentă a pieței, Guvernul poate dispune măsuri cu caracter temporar pentru combaterea creșterii excesive a prețurilor sau chiar blocarea acestora. Asemenea măsuri pot fi adoptate prin hotărâre pentru o perioadă de 6 luni, care poate fi prelungită succesiv pentru durate de câte cel mult 3 luni, cât timp persistă împrejurările care au determinat adoptarea respectivei hotărâri.”

Înainte şi după ultimele declaraţii ale premierului Ludovic Orban privind plafonarea preţurilor şi tendinţa speculativă întâlnită la produsele sanitare necesare populaţiei, concernul fraţilor Micula producea şi distribuia românilor alcoolul sanitar Mona, biocid universal, ştanţat şi ne-ştanţat la preţuri de 75%-177% mai mari.

Fashionistul Botezatu s-a scos: 20 de milioane de euroi ca sa livreze guvernului combinezoane antivirus, scrie pe facebook jurnalistul Bogdan Tiberiu Iacob, care deține Inpolitics.ro.

2 firme a căror imagine e Cătălin Botezatu și al căror patron e un fost fotbalist de la FC Național vor livra fără licitație combinezoane: 38.000 în 14 zile și 500.000 în 45 de zile.

De asemenea firmele cu imaginea lui Cătălin Botezatu vor livra și viziere de protecție etapizate pe 45 de zile.

”PNL mai are o singură obligaţie. Să nu plece din sediu înainte de a planta, la intrare, steagul roşu. Ar fi păcat să n-o facă după ce a pregătit atît de bine terenul”. Afirmația aparține fostului europarlamentar PNL Traian Ungureanu, într-un editorial apărut în Adevărul, în care acesta mai spune că UE nu mai există, de facto, transmite Inpolitics.

”În realitate, Uniunea Europeană nu există. Există un şir de camioane militare pline de sicrie, înaintînd, prin Bergamo, lent, ca un şarpe metalic pătrat, cu morţii la bord. Nu mai e loc de săpat în cimitire. Morţii se vor întoarce acasă, peste cîteva zile, în urne. Lumea n-a fost niciodată mai clară. Viaţa şi moartea îşi rostesc limpede numele, dar iluziile au tot zgomotul de partea lor şi ne lasă fără auz. Nu toată lumea minte, dar mai toată lumea vrea să creadă altceva. Mai exact, nu suportă adevărul(…)
Imediat ce virusul Corona a cucerit Italia, Guvernul Conte a cerut activarea EUCPM. Regulamentul spune că o ţară cere, iar altele livrează, după care beneficiarul plăteşte. Nimic pe gratis! Dar nimeni, absolut nimeni, n-a răspuns. Mai mult, Franţa şi România – surori de gintă latrină – au interzis exporturile sau au blocat în vamă comenzile de materiale sanitare pentru Italia(…)
Cine a văzut ştirea despre ajutorul de 1 miliard trimis de Comisia Europeană poate crede că ne-a sosit un vagon de bani, număraţi, acum, de casieri vlăguiţi, în tainiţele BNR. E o imagine scuzabilă şi naivă. Ajutorul trimis de UE e o procedură contabilă care învîrte banii din bugetul fondurilor structurale. O manevră folositoare care trebuie, însă, înţeleasă ca mutarea ce face loc mişcărilor bugetare naţionale ce fac loc, mai tîrziu, cheltuielilor directe. Aşadar, marea întrebare e: unde e UE? În urmă şi nicăieri. Principiul de lucru al Uniunii a rămas acelaşi: fiecare pe pielea lui, deja jupuită de Franţa şi Germania.

UE a aflat că, în vremuri de criză, toate statele sînt naţionale. La rîndul lor, statele naţionale au remarcat că, în vremuri de criză, UE nu e” mai scrie TRU. 

Epidemia de coronavirus ar putea împinge economiile Italiei și Franței în recesiune, potrivit Comisiei Europene, care avertizează că prelungirea epidemiei va declanșa efecte în cascadă la nivel european. “O epidemie mai lungă și mai răspândită ar putea avea un impact negativ disproporționat, prin (crearea unei atmosfere de) incertitudine și prin canale de piață financiară. Efecte în cascadă ar putea izvorî dintr-o lipsă de lichidități în companii, care vor trebui să oprească producția, lipsă amplificată și răspândită de piețele financiare”, potrivit unei note informative a Comisiei pentru miniștrii de finanțe din UE, consultată de Bloomberg, transmite Profit.ro.

Potrivit Comisiei, Italia și Franța ar putea intra în recesiune tehnică în primul trimestru. În ultimele trei luni din 2019, economia italiană s-a contractat cu 0,3% față de trimestrul anterior, în timp ce produsul intern brut al Franței a scăzut cu 0,1%. Transporturile și turismul sunt principalele sectoare afectate până în prezent în UE, urmate de comerț, activități culturale și de divertisment, precum și sectorul imobiliar. În sectorul bancar, creditele neperformante, în special cele către companiile puternic îndatorate, care dispun de un flux restrâns de numerar, pot crește, mai ales dacă epidemia durează mai mult de trei luni, arată Comisia. „Alte efecte indirecte probabile includ, de exemplu, impactul corecției din piețele de acțiuni asupra averilor și a consumului”, precizează documentul citat.