Categorie: Actualitate

”Golful se poate practica la orice vârstă”, a transmis președintele Klaus Iohannis sâmbătă, din județul Alba, unde a participat la un eveniment organizat de compania Dacia Renault, la terenul de golf de la Pianu de Sus.

CÂT COSTĂ GOLFUL CONFORM CRONICi PE BUNE:

-Un abonament de 4 luni la un teren de golf variază între 1800-2200 de lei. Poate fi și mai scump, dar media după ce am consultat mai multe site-uri e cam pe-acolo.
-Pantofii sunt în jur de 300 de lei (găsești și la 800, dar nu ne aruncăm la asemenea prețuri)
-Cel mai ieftin cărucior de golf este 1400 de lei (următorul nivel de preț e 6000 de lei)
-Un set de crose de golf e în jur de 3600 de lei.
-O pereche de pantaloni de golf pornește de la 200 de lei
Un tricou de golf, pornește de la 150 de lei.
-Un set de 15 mingi noi de golf te duc la 105 lei. Un începător ar avea nevoie de vreo 200 de mingi, spun cunoscătorii. Asta înseamnă 1400 de lei.
-Mai ai nevoie de mănuși, perie de curățat crosa, câteva tees-uri (acele cuie pe care stă mingea înainte de a o lovi), dar toate acestea nu trec de 300 de lei
-Un pachet de 10 lecții de golf pornește de la 1600 de lei
-Adunate, toate acestea fac în jur de 10.750- 10.850 de lei. Rotunjit, 11.000 de lei.”

Acum o intrebare: ce inseamna „nu este scump” pentru Iohannis? Banii astia-s pentru el cat ar fi o merdenea pentru noi? Sau doar a pierdut de tot contactul cu realitatea?

Guvernul ungar are o relaţie de încredere cu UDMR din 2010 încoace, a declarat Zsolt Semjén, viceprim-ministrul Ungariei responsabil pentru politici naţionale, în discursul său festiv rostit la Sângeorgiu de Mureş, la cel de-al 15-lea congres al UDMR, transmite agenția maghiară de știri MTI.

Politicianul a adăugat: la Budapesta nu poate fi luată nicio
decizie esenţială privind Transilvania sau România fără consultarea
prealabilă cu Hunor Kelemen, preşedintele UDMR.

Adresându-se delegaţilor congresului, dar şi preşedinţilor
partidelor româneşti şi prim-ministrului României, el a declarat:
interesul Ungariei şi al tuturor maghiarilor este ca relaţiile
româno-ungare să fie cât mai bune. A menţionat că Ungaria are
aceleaşi probleme cu Ucraina ca şi România, legile adoptate în
această ţară afectează deopotrivă comunitatea naţională maghiară şi
cea românească. Cu restul ţărilor vecine însă Ungaria a reuşit să
ajungă la compromis. A remarcat de asemenea că în Serbia s-a
realizat autonomia culturală a comunităţii maghiare. 

“S-a creat un compromis istoric sârbo-ungar cuprinzător. Dacă
am reuşit acest lucru cu sârbii, de ce n-am putea s-o facem şi cu
prietenii noştri români”, a pus întrebarea vicepremierul. 

Zsolt Semjén a amintit de asemenea, că maghiarii din
Transilvania nu au cerut niciodată ceva care nu ar fi fost general
acceptat în UE.

“Dacă ar fi să acceptăm că există drepturi în UE care le revin
altor comunităţi naţionale, dar nu şi nouă, am accepta că suntem
mai prejos de celelalte naţionalităţi din Europa. Ceea ce nu este
adevărat. Nu suntem mai prejos faţă de nimeni. Ceea ce alţii pot,
putem şi noi, ceva ce este permis altora, ne este permis şi nouă,
ceea ce li se cuvine altora, ni se cuvine şi nouă”, a afirmat
vicepremierul. El a menţionat oricine a dorit să fie cetăţean
ungar, a avut această posibilitate.

Katalin Novák, vicepreşedintele Fidesz, ministru fără
portofoliu responsabil pentru familii, a citit scrisoarea de salut
adresată congresului de Viktor Orbán. Prim-ministrul a citat
avertismentul formulat de Kós Károly cu 100 de ani în urmă: “vom
putea avea numai ceea ce ne vom obţine noi înşine”. El a adăugat:
atât la Bucureşti, cât şi la Bruxelles. 

“În apărarea limbii, culturii şi identităţii noastre creştine,
noi, maghiarii, şi acum putem conta doar pe noi înşine. Iar acest
lucru trebuie să ne îndemne ca primăvara viitoare să apărăm cu
forţe unite realizările obţinute prin politicile naţionale din 2010
încoace” – a formulat Viktor Orbán în scrisoarea sa.

Katalin Novák a completat mesajul menţionând măsurile
politicilor familiale din Ungaria care produc efecte şi dincolo de
graniţele ţării. “Scopul nostru este ca viaţa de maghiar să fie o
viaţă demnă de trăit, să fie bine să creşti copii maghiari, în pace
şi în iubire. Aceasta este garanţia ca, noi maghiarii, să câştigăm
în cele din urmă viitorul, nu împotriva celorlalţi, ci împreună cu
alţii”, a spus ministrul responsabil pentru familii.

În cuvântarea sa de salut, István Pásztor, preşedintele Uniunii
Maghiare din Voivodina, a menţionat că politicienii minoritari
trebuie să facă politică în interesul comunităţii şi al pământului
natal. “Să vină momentul în care să nu mai aveţi conflicte interne
privind reprezentarea celor două interese”, le-a urat
participanţilor la congres. 

László Brenzovics, preşedintele Asociaţiei Culturale Maghiare
din Ucraina Subcarpatică, a spus că pentru organizaţiile maghiare
din ţările vecine Ungariei este un lucru important că pot conta pe
solidaritatea celorlalte organizaţii.

Krisztián Forró, preşedintele Partidului Comunităţii Maghiare
din Slovacia, a vorbit despre unitatea maghiarilor din
Transilvania, care este un exemplu pentru maghiarii din Slovacia. 

János Mezei, preşedintele Partidului Civic Maghiar din
Transilvania, a promis că partidul său va participa la munca în
echipă alături de UDMR. 

Uniunea Democrată Maghiară din România organizează al 15-lea
congres al său sub deviza “Împreună pentru familie”.

Guvernul condus de liberalul Florin Cîțu a adoptat steagul secuiesc al județului Covasna, în ziua de miercuri, 15 septembrie.

Cseke Attila, ministrul Dezvoltării și interminar la Sănătate, a făcut propunerea pentru modelul de steag al județului Covasna, care nu conține niciun simbol românesc. Astfel, noul drapel local a fost dat cu dedicație pentru etnicii maghiari, potrivit lui Dan Tănasă, deputat AUR.

Adoptarea noului simbol a fost anunțată inclusiv de către Kelemen Hunor ca o mare victorie pentru UDMR.

Steagul are în mijloc un scut albastru, care are în centru o mână de cavaler, cu o sabie care taie o inimă. Soarele, semiluna și cele trei stele reprezintă cele trei scaune ale județului. Soarele și luna sunt vechi simboluri ale secuimii după cum notează Consiliul Național Secuiesc.

„Brațul armat și sabia amintesc de vitejia secuilor grăniceri în luptele de apărare împotriva turcilor și a tătarilor, precum și inima străpunsă, ceea ce poate fi interpretat și prin jertfa adusă de strămoșii noștri în luptele de apărare”, se arată pe site-ul Consiliului Județean Covasna.

Dar de la puciul parlamentar din 2012 și epoca Dragnea încoace, nimic n-a împins mai puternic România spre Balcani, în sensul cultural, istoric și politic al termenului, decât guvernarea Cîțu și nefăcutele patronate de președinte ale premierului. Care celebrează un imaginar triumf ”big time” al României, deși țara continuă să fie condusă de el însuși.Deci, de un ins care și-a mințit nerușinat alegătorii, a fugit cu banii unei bănci americane și a tolerat ca o consilieră a guvernului să-i fure pe români, muncind nu pentru executiv, ci pentru alegerea lui Cîțu la șefia PNL.În același scop, liderul guvernului ar fi încercat să-l mituiască politic pe fostul lider PNL, Alba Mircea Hava, întrebându-l, spre a-l coopta în tabăra sa, ”cât vrei și o închidem acum”?, spune Deutsche Welle într-un comentariu.

CE MAI SUSȚINE DEUTSCHE WELLE:

Că Europa se preface a nu vedea acest portret extrem de sumbru aciuiat la Palatul Victoria ține de proverbialul ”noroc” al României, evocat de Petre Carp acum un veac. La sfârșitul Primului Război Mondial el credea că ”România are atât de mult noroc încât nici nu are nevoie de oameni politici”.

Acest așa-zis ”noroc” s-a dovedit, pentru cetățeni, un blestem. Unul balcanic, evident. Pentru că de prezumtivul noroc al cecității europene la derapajele dâmbovițene beneficiază doar conducătorii cei mai falși, corupți și ticăloși ai țării. Un Ceaușescu de pildă. Deși tiran sângeros, totalitar și hrăpăreț la culme, unul în mare măsură docil Moscovei, Ceaușescu a reușit să înșele mult timp și lumea civilizată și propriul popor. Prima s-a amăgit plenar, crezându-l antisovietic și pro-occidental. A doua era omorâtă cu zile de regim în timp ce-și făcea iluzii că dictatorul ar fi fost, măcar, patriot. 

Sigur, Europa occidentală, care domină UE, are propriile ei probleme și tradiționalele ei dușmănii, chelfăneli și cafturi cu est- și centraleuropenii neobedienți ai Comunității, precum liderii de la Budapesta și Varșovia, astfel că nu-i mai rămâne timp de derapaje anticonstituționale ca acelea din Parlamentul României. Prea e preocupată de sancționarea statelor care nu respectă drepturile LGBTIQ+, între care, e adevărat, se găsește și România.

Dar orbirea voluntară a Europei față de marile acrobații antidemocratice ale decidenților de la București e un autogol hotărâtor, în măsura în care, spre a-i asigura accesul la cârma PNL, aleșii națiunii sunt împiedicați să procedeze la derularea unei moțiuni de cenzură, ceea ce e un derapaj net mai grav în raport cu democrația și valorile europene, decât cele atribuite Poloniei și Ungariei.

”Nu voi, stimabile, să ştiu de Europa d-tale”, ci numai de România mea… ”Progresul, stimabile, progresul! În zadar, veniţi cu gogoriţe, cu invenţiuni antipatriotice, cu Europa, ca să amăgiţi opinia publică…” se lamentează Cațavencu, în ”Scrisoarea pierdută”. Pe scena politică dâmbovițeană acest ”progres” înseamnă să se dea crezare pretențiilor premierului. Or, a presupune că prăbușirea antidemocratică a țării ”câștigând” chipurile ”big time” îi servește pe termen lung lui Cîțu, ori că premierul conduce realmente România, ar fi să se cadă în capcana altei etichete false, precum cele pe care negustorii necinstiți le lipesc frecvent și nu doar pe mezeluri, legume și fructe.

Cine conduce țara cu adevărat și încotro s-ar putea îndrepta

La urma urmei, premierul e vădit patronat și dirijat de președinte. Care controlează serviciile secrete. Klaus Iohannis pare, la rândul său, loial acelui grup Grivco care l-a inventat ca politician național, înainte de a se dovedi, ca ins, ”vid”, fiind ales cu mâna la nas, ”faute de mieux”, în lipsă de ceva mai bun, spre a-l cita și parafraza pe Mihai Maci, care evocă și el greșita vorbă a lui P. P. Carp.

În fine, patronul antenelor, Dan Voiculescu, infractor și fost turnător al securității, dar și figură de proră mediatică, nu pare mai mult decât o interfață, ce-i drept importantă, a oligarhiei pe care o slujește eficient și cu maximă abnegație și PCR, reetichetat fals ca PSD.

Înțelegerea nemărturisită dintre facțiunea Cîțu activând sub sigla PNL, președintele statului și PSD funcționează ireproșabil în favoarea celui din urmă, a mafiei, a partidului de suflet al cleptocrației, a antireformei. PSD i-a oferit lui Cîțu etichetele false și timpul necesar (până la congresul PNL) să-și amâne debarcarea prin pretexte ilare și lipsă de cvorum. Căci PSD știe bine ceea ce unul din dregătorii săi care mai spune din când în când adevărul, Vasile Dâncu, a formulat așa: ”De ce să-l dăm noi jos pe Cîțu? Să fim sinceri, Cîțu e un bun agent electoral pentru PSD”.

Ce înseamnă toată această impostură la scară națională? Că PNL se va scinda și prăbuși în mod aproape cert, dacă Florin Cîțu parvine la președinția PNL. Că PSD, care conduce țara din umbră, sub falsa etichetă a unui partid de opoziție, se va perpetua la cârmă. Că serviciile secrete nu par a sluji intereselor românești. Că românii care doresc reforma, asanarea corupției printr-o justiție demnă de numele ei, precum și democratizarea autentică, se văd nevoiți să-și reia lupta de la zero, din pricina trădării propriilor promisiuni, a netrebniciilor, prostiilor, a ambițiilor deșarte ale unor politicieni neaveniți, ale unor mișei, ale unor impostori, mitomani, hoți, sau incompetenți. 

Or, în complicatele condiții internaționale create de pandemie și de dezastruoasa retragere din Afganistan, care a decredibilizat mai rău decât oricând SUA și i-a umplut de mefiență aliații, punând în pericol stabilitatea și întregul eșafodaj securitar al lumii libere, contează fiecare clipă. Timpul pur și simplu ”nu mai are răbdare” cu balcanismul gâlcevilor, dezbinărilor, conflictelor mărunte, dar eterne și al toleranței față de vanitatea, falsele etichetări și, în genere, găunoșenia liderilor politici.

de Bogdan Tiberiu Iacob preluare Inpolitics

Evenimente ieșite din comun se petrec de ceva vreme pe axa România-Ucraina, o relație, am spune, aproape de tip love and hate. O fi mai mult love, mai mult hate, nu e clar, cert e că în momentul în care granița de est a României devine șvaițer pentru avioane ucrainene cu produse de contrabandă, platforma Crimeea rămîne încă un mister, iar SIE îi cere un raport complet ministrului de externe prin ”resursa” lor parlamentară, ceva serios trebuie că se întîmplă.

Să o luăm metodic.

Pe 14 aprilie, guvernul Cîțu cere Parlamentului votarea în regim de urgență a acordului de cooperare tehnico-militară cu Ucraina, încheiat în toamna trecută, cam intempestiv și cam ”subțire” prezentat publicului.

Pe 21 aprilie, fostul șef al armatei, generalul Ștefan Dănilă, ridică o problemă foarte interesantă într-un interviu pentru Europa Liberă: cum s-a semnat rapid pomenitul acord de cooperare militară cu Ucraina, atît timp cît relațiile la vîrf între cele două țări sunt, practic, suspendate de ceva vreme?

„România este într-o situație delicată pentru că, la nivel înalt, relațiile cu Ucraina sunt suspendate de mai bine de un an. Decizia președintelui ucrainean de a promulga legea care interzice minorităților naționale, printre care și cea română, de a învăța în limba maternă a creat o poziție dură din partea conducerii României. De la momentul acelei poziționări a conducerii României relațiile s-au suspendat. Evenimentele din ultimul timp puteau să fie folosite de conducerea României. Este o oportunitate de a redeschide dialogul, de a exprima poziția noastră față de Ucraina” spunea generalul. ”Eu mă aștept ca președintele să iasă cu un mesaj privind evenimentele din Ucraina. Problema este dacă se va ieși la timp sau prea târziu, dacă România va mai negocia ceva, dacă va obține ceva”conchidea el.

Mai pe scurt, greul militar se mira de tăcerea la vîrf de la București, în contextul unor evenimente fierbinți în preajma țării noastre.

Pe 23 aprilie, ministrul de Externe Bogdan Aurescu se vedea la București cu omologul său ucrainean, Dmytro Kuleba și discutau despre intensificarea relației economice, drepturile persoanelor aparținând minorității române din Ucraina etc. Greutatea cea mare ar fi trebuit să cadă, însă, pe propunerea părții ucrainene privind ridicarea relației bilaterale la nivel de parteneriat strategic. Nu prea a picat.

Pe 11 august se produce un eveniment de-a dreptul grav, odată cu apariția în spațiul public a informației că, în urmă cu patru zile, un avion suspect de contrabandă intrase ilegal în România, fiind capturat de grănicerii ucraineni la întoarcerea în statul vecin. Presa relata, citînd un comunicat al Servi­ciului de Stat al Grănicerilor din Ucraina, că ”Avionul AN-2 a fost interceptat de un MiG-29 al Brigăzii de aviație tactică „Oleksandr Pokryshkin” Sevastopol și forțat să aterizeze la ora 7.30 pe unul dintre aerodromurile din districtul Kosiv (Cosăuți). Agenți ai Serviciului de Poliție al Frontierei de Stat și militari ai unității speciale DOZOR au reținut 4 persoane”.

Ministrul de interne, Lucian Bode, a fost luat la bani mărunți doar de mass-media, întrebat fiind care au fost motivele pentru care aeronava nu a putut fi reperată și identificată de sistemul românesc de supraveghere aeriană și de ce polițiștii de frontieră nu au sesizat această trecere ilegală extrem de gravă, având în vedere că România este stat membru NATO și UE?

Pe 23 august, un nou eveniment ia românii prin surprindere: premierul Florin Cîțu pleacă în Ucraina, într-o vizită secretizată pînă în seara dinaintea plecării și angajează România într-o așa-numită ”Platformă Crimeea” despre care nici pînă azi nu ne-am lămurit ce e exact și ce urmărește.

Pe 7 septembrie, o mișcare politică oarecum neuzuală: președintele Comisiei SIE, senatorul Nicu Fălcoi, adresează o interpelare parlamentară ministrului de Externe, Bogdan Aurescu, în care îl cam ia la bani mărunți pe subiectul Ucraina, cerînd mărturisiri complete, ca să spunem așa.
Foarte important, Fălcoi ține din capul locului să puncteze că vorbește nu în calitate de simplu senator, ci de președinte al Comisiei SIE, vicepreședinte în cadrul Defence and Security Committee și de membru în Ukraine-NATO Inter-parliamentary Council in cadrul Adunării Parlamentare NATO.

Ce solicită senatorul:

”În ultima perioadă am remarcat o intensificare a eforturilor diplomatiei ucrainene la vârf, cu scopul de a aborda mai activ relatia cu România. Aceste eforturi se manifestă atât prin prisma
obiectivului de integrare în NATO, cât prin prisma interesului Ucrainei de a consolida securitatea la granita sa de est in regiunea Mării Negre.

Așa cum am aflat din comunicatul de presă dedicat întrevederii dumneavoastră din 23 aprilie 2021 cu ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba: „Miniștrii român și ucrainean ai Afacerilor Externe au abordat aspecte relevante de pe agenda bilateralá, cu accent pe dialogul politico-diplomatic, intensificarea relatiei economice, stimularea conectivităfii, precum pe necesitatea identificării de solutii durabile pentru drepturile persoanelor apartinând minoritãtii române din Ucraina.
Totodată, cei doi miniștri au discutat și despre situatia îngrijorătoare de securitate din Marea Neagrã alte aspecte de interes regional. Cei doi șefì ai diplomațiilor au discutat, de asemenea, despre propunerea părtii ucrainene privind ridicarea relatiei bilaterale la nivel de parteneriat strategic.

Alte ecouri din presă pe marginea acestui subiect pun în evidentă pozitia deschisă a ambelor tări pentru a avansa rapid în dezvoltarea unui parteneriat strategic între Romania si Ucraina:
„Ukraine seeks to officially start a strategic partnership with Romania. This means a special relationship between our states. Aurescu and I agreed to make this a reality” Kuleba said.

Pe de altă parte, cu ocazia lansării oficiale a Platformei Crimeea s-a remarcat faptul că in interventiile oficiale ale delegatiei României subiectul paneneriatului strategic nu a fost atins sau evidentiat în mod deosebit.

În acest context, vă adresez câteva întrebări care reies firesc pe marginea acestei teme:

l. Vă rog să prezentati planul obiectivelor prioritătilor de politică externă a României in relația cu Ucraina.
2. Vă rog să prezentati principalele elemente/capitole ale relatiei bilaterale și stadiul de implementare, cu accent pe prioritătile României.
3. Vă rog să prezentati argumentele și elementele de sprijin prin care România promovează dezvoltarea unui parteneriat strategic cu Ucraina. Care vor fi implicatiile pentru Romania in sensul asumării de obligatii angajamente punctuale?
4. Vă rog să prezentati stadiul în care se află pregătirea la nivelul MAE a unui eventual acord strategic cu Ucraina și stadiul discutiilor bilaterale pe acest subiect.
5. Vă rog să prezentati pe larg pozitia Ucrainei privitoare la initierea acestui nou cadru de colaborare. Care sunt obiectivele in special, care sunt angajamentele Ucrainei in relatie cu dosarul problemelor bilaterale nerezolvate? Care este situatia respectării drepturilor minorității românesti din Ucraina, problema proiectelor Ucrainei din regiunea Deltei Dunării, situatia combinatului de la Krivoirog?
6. Vă rog să prezentati evaluarea MAE privind șansele de reușită, dar mai ales a capacității Ucrainei de a implementa în mod sustenabil obiectivele de interes pentru România dintr-un posibil acord de parteneriat strategic”.

Cum se remarcă lesne, șeful Comisiei SIE este foarte preocupat de chestiunea parteneriatului strategic cerut de ucraineni în relația cu România, parteneriat pe care țara noastră îl are doar cu SUA și alte 15 state, precum Marea Britanie, Italia, Franța, China, Japonia ori Moldova.
Dacă s-a ajuns ca SIE să ceară elemente de poziționare a ministrului de Externe într-o problemă internațională complexă, care ne privește direct, prin intermediul unui om din parlament, ceva nu e în ordine.

Contactat de Inpolitics azi, șeful Comisiei SIE nu a adus elemente în plus, cu excepția opiniei destul de surprinzătoare că problema contrabandei de la granița de est nu va putea fi niciodată rezolvată, cel mult reduse dimensiunile: ”Asemenea zboruri au loc și peste granița SUA-Mexic, se știe, nici ei nu pot să le oprească”.
Am schițat un ușor protest, amintind – ca unul care a văzut niscaiva filme– că respectivele zboruri sunt adesea strategice și au acoperirea CIA, dar nu am fost convingător: ”Sunt fost pilot de avioane supersonice de vînătoare, credeți-mă, cu toată dotarea, e imposibil să localizezi avioane mici care zboară la joasă înălțime” spune senatorul Nicu Fălcoi. E de acord, totuși, că o întărire a activității serviciilor secrete în zonă ar fi benefică. Și nu prea explică de ce avioanele sunt capturate, totuși, de ucraineni și de moldoveni, nu și de ai noștri.

Interpelarea lui Fălcoi ar putea fi, foarte bine, parte a războiului politic dintre USRPLUS și PNL/Iohannis; useriștii trag zilele astea cu tot armamentul din dotare în foștii colegi de guvern.

Pe de altă parte, nu USRPLUS creează breșe pe granița de est a României pentru rețele de contrabandiști care ar putea introduce cu avioane nedepistate nu doar țigări, ci și droguri, bani negri ori chiar armament ușor. Și nu USRPLUS își pune semnătura pe acorduri ciudate, precum Platforma Crimeea și altele asemenea.
Termenul pînă la care Aurescu ar trebui să-i răspundă senatorului e 28 septembrie, deci mai avem de așteptat.

Pînă atunci, România mai încasează o lovitură de imagine: încă un avion presupus a avea țigări de contrabandă intră ieri la noi ca într-un sat fără cîini, lasă marfa și pleacă, fiind capturat de moldoveni pe un teren agricol. „Aeronava a survolat spațiul aerian al R.Moldova și a ajuns în România, iar la întoarcere a aterizat pe un câmp din Hlinaia Mică, raionul Edineț. Am sesizat despre acest caz și colegii din România, care urmează să stabilească unde au ajuns țigările”, a declarat Daniel Martnos, adjunctul șefului Poliției de Frontieră din R. Moldova, citat de deschide.md.

De ce România, țară membră NATO și cu răspundere imensă în securizarea frontierei de est a UE află de contrabandiștii care vin aici de la grănicerii altor state, care îi capturează?
Cum de se întîmplă aceste evenimente dramatice exact cînd se vorbește insistent de admiterea noastră, în fine, în spațiul Schengen?
Cum de nu cade niciun cap la nivel înalt?

Cu voce moale, premierul Florin Cîțu anunță azi, mai mult presat de jurnaliști, că problema avioanelor care vin din Ucraina și lasă mărfuri de contrabandă la noi va fi discutată la următoarea ședință a CSAT. Desigur, cînd va avea ea loc, adică cel mai probabil cînd se va face bugetul pe anul viitor, iar CSAT va trebui să dea avizul.

de Adriana Stoicescu, judecător Tribunalul Timiș

Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiilor legalitatii, impartialitatii, sub autoritatea ministrului justitiei.Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii.Asta zice foaia de care absolut toata lumea din Romania se foloseste doar cand are nevoie de ea.Se numeste Constitutia.Sa vii in anul 2021 si sa afirmi ca Sectia pentru judecatori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii incalca independenta tuturor procurorilor din aceasta tara dovedeste ca, pur si simplu, toti am luat-o razna.Atitudinea Sectiei pentru procurori arata ca judecatorii acestei tari sunt vazuti, cel mult, ca o anexa a Ministerului Public.S-a uitat, probabil, ca magistratura este activitatea judiciara desfasurata de judecatori in scopul infaptuirii justitiei si de procurori in scopul apararii intereselor generale ale societatii a drepturilor si libertatilor cetatenesti.

Nu o zic eu, o zice Legea. Dispretul fata de puterea judecatoreasca a devenit cronic.Daca vine din partea politicului, nu e nicio surpriza.Dar cand reactia vine dinspre procurori, ei bine, asta este absolut inacceptabil, intr-o societate democratica. Inceputa sub auspiciile luptei anticoruptie, vanatoarea de judecatori a trecut la nivelul urmator.

Se vrea inversarea rolurilor, asta am inteles cu totii din anul 2010 incoace, cand procurorul putea santaja judecatorul, daca dorea, ii verifica hotararile din perspectiva legalitatii si temeiniciei, pentru ca i se permitea, ii verifica abtinerile, pentru ca putea, il audia ca martor unde, cel mai probabil sub amenintare, il determina sa vina si sa isi recunoasca o culpa inventata.Dar, ce s-a intamplat azi, depaseste orice limita.Atacul indreptat impotriva Sectiei pentru Judecatori, care nu a facut altceva decat sa isi exercite rolul legal, acela de garant al independentei judecatorilor, dovedeste ca unii, pur si simplu, nu isi inteleg rolul si menirea.Cu tot respectul pentru colegii si prietenii mei procurori, oameni pe care ii apreciez si ii stimez, cred ca e timpul sa spunem stop.Justitia este infaptuita de instantele de judecata.Puterea judecatoreasca nu inseamna nici Ministerul Public nici parchete, nici procurori.Inseamna judecatori si instante de judecata.

Parchetele functioneaza PE LANGA instantele de judecata, nu invers!Judecatorii sunt cei care au in fata dosarele procurorilor, nu invers. Judecatorii sunt cei care aresteaza, condamna, achita, nu procurorii.Cei care nu isi inteleg rolul constitutional ar trebui sa puna mana pe carte sau sa plece in politica, unde pot face jonglerii cu legea!Vremea in care judecatorul tremura in fata securistului, a secretarului de partid sau a procurorului, a apus de mult, spre durerea unora.Si oricat va doriti intoarcerea in timp, nu se mai poate

Ceea ce destabilizează România la această oră nu sunt niște alegeri triviale la două partide din coaliția de guvernare. E irațional și ca atare neplauzibil să presupunem că niște mediocri fără carismă și popularitate personală își taie craca de sub picioare pentru un loc incert în viitor pe o cracă mai sus. Ceea ce pare de neînțeles pentru toată lumea (”de la ce s-au luat”, etc) devine totuși foarte clar dacă presupunem că în realitate acești oameni nu au avut de ales, că au pierdut sau riscă să piardă totul nu pentru că sunt ahtiați după risc ci pentru că joacă în jocul unora mai mari decît ei, care îi împing precum pionii pe o tablă.(…) Jocul cel mare și adevărat e succesiunea lui Klaus Iohannis. Sigur că joacă în primul rînd el, dar e departe de a fi singurul jucător, și de aici brambureala și destabilizarea. Iohannis nu e singurul care are interesul să existe continuitate. E destul să se uite cineva pe marii cîștigători ai achizițiilor publice din ultimii ani ca să vezi ce mult a crescut- sau ce vizibil e devenit- imperiul economic al serviciilor secrete, zona gri de afaceri cu firme pseudoprivate- sau private or fi ele, dar nu autonome față de stat, care conduce piața de la IT la produse sanitare, ca să nu mai vorbim de achiziții militare. Toți acești antreprenori din zona obscură au interese și mijloace. Interesele sunt să nu fie vreodată întrebați ce fac, pentru că am convingerea că nu poate fi sută la sută legal nici măcar pe vechea lege caducă a Siguranței Naționale să cîștigi toate licitațiile publice cu detergenți suboptimi sau să produci aplicații pentru serviciile de stat care se blochează, nu sunt interoperaționale și servesc la control, nu la optimizarea vreunui serviciu, scrie Alina Mungiu Pippidi pe România Curată.

CE MAI SUSȚINE ALINA MUNGIU PIPPIDI:

Știm că așa merg lucrurile pentru cĂ avem chiar mărturii- un general SPP ne-a povestit cum avea el grijă de Daniel Funeriu și nu am auzit dl. Funeriu să îl fi dat în judecată.

Or, centrele astea sunt mai multe. La precedentul război de succesiune, început cu vreo doi ani înainte de finalul celui de al doilea mandat al lui Traian Băsescu, cînd fiecare se agita să ghicească cine are șanse mai multe și să se plaseze acolo din vreme nu a existat un singur candidat clar și nici un amestec egal din partea fiecărui serviciu. Unii au făcut sondaje și au devenit promotori Iohannis. SRI a jucat contra, l-a instrumentalizat pe Horia Georgescu să îi facă dosarul de incompatibilitate lui Iohannis. Unii erau cu Macovei, alții cu Udrea. Și atunci am văzut lucruri spectaculoase, cum vedem și azi. Și cine nu s-a orientat, a plătit, de la Maior&Coldea la Horia Georgescu, care a mers chiar la închisoare.

Asta vedem și acum. În jocul cel mare e important ca la PNL și USRPLUS să cîștige candidați care au dat toate garanțiile, care pot veni fără grijă în fruntea CSAT că nu vor comanda nici un audit, nici măcar unul clasificat, cu beneficiul că pentru viitorul președinte va exista această zonă gri, ale cărei limite nici el nu le știe cu certitudine, dar care face servicii miraculoase, e sponsor media intern și extern, de exemplu. O mînă spală pe alta.

Războiul de succesiune are actori mai puternici decît alții, cu Iohannis cel mai puternic, dar nu e controlat de nimeni. Iar limitele puterii lui Iohannis sunt din ce în ce mai aproape, pe cît se amestecă mai tare și mai inadecvat cu atît vedem că are nevoie să dea serios din brațe, a slăbit mult. Designul e clar, cu toți cei controlați făcînd pasul în spate sau chiar pe loc, după dispoziții. Candidații rămași în cursă, fiecare cu sponsorul său, se agită și ei să păstreze sau să lărgească grupul lor de sprijin. Ne pierdem vremea discutînd coaliții sau programe cînd adevărul e mult mai simplu și mai la îndemînă.

Sase europarlamentari USRPLUS, inclusiv Dacian Ciolos, singurii romani care au votat contra Romaniei. Rares Bogdan n-a votat deloc!Pe data de 13 septembrie 2021 a fost supusa la vot in plenul Parlamentului European „Rezoluția Parlamentului European referitoare la drepturile persoanelor LGBTIQ în UE”, ce a fost initiata in urma unei actiuni ce a pornit din Comisia PETI., afirmă pe Facebook europarlamentarul PNȚCD Cristian Terheș.

Pe langa o serie de pseudo-drepturi pretins incalcate comunitatii LGBT, prin aceasta rezolutie se solicita Comisiei Europene sa ia masuri impotriva Romaniei pentru ca „inca” nu a recunoscut casatoriile homosexuale.Parlamentul European „invită Comisia să ia măsuri de executare împotriva României pentru nerespectarea în continuare a acestei hotărâri [Coman & Hamilton – n.n.] și pentru lipsa unei căi de atac care a forțat reclamantul să recurgă la CEDO pentru a obține reparații”, se prevede in aceasta Rezolutie la punctul 10.Hotararea Coman & Hamilton prevede că termenul „soț/soție”, astfel cum este utilizat in Directiva privind libera circulatie, se aplică si partenerilor de același sex.In favoarea acestei rezolutii, care cere condamnarea Romaniei, au votat: Ciolos, Mituta, Pislaru, Stefanuta, Strugariu, Tudorache (toti de la USRPLUS si grupul Renew Europe).N-au votat: Cretu, Negrescu.A absentat: Bogdan.S-au abtinut: Botos, Gheorghe, Motreanu, Muresan, Nistor, Winkler.Au votat impotriva: Avram, Basescu, Benea, Blaga, Buda, Busoi, Ciuhodaru, Falca, Grapini, Hava, Manda, Marinescu, Nica, Plumb, Terhes, Tomac, Tudose, Vincze, spune Terheș.

Președintele Klaus Iohannis ar fi avut o întâlnire de taină cu președintele Franței,Emmanuel Macron, spun surse politice bine informate. Multă lume s-a întrebat ce motiv a găsit Iohannis pentru o vizită în Elveția, aparent pentru o întâlnire oficială cu președintele elvețian, declarat oficial anti UE, și fără nici o miză politică.

CITIȚI ȘI: Iohannis s-a îmbrățișat cu AURul elvețian

Unele surse că Iohannis ar fi trecut granița în Franța, unde s-ar fi întâlnit cu Macron la o întâlnire de taină.

Macron este considerat părintele politic al USRPLUS, partid aflat în conflict cu PNL, partidul lui Iohannis.

Întâlnirea vine și pe fondul alegerilor din Germania, unde partidul Angelei Merkel este pe cale să piardă principala poziție și poate chiar să piardă participarea la guvernare în favoarea social-democraților.

Compania petrolieră americană Black Sea Oil&Gas (BSOG), operatorul și principalul concesionar al perimetrului offshore de gaze naturale Midia, cel mai avansat proiect nou de extracție de gaze din Marea Neagră românească și singurul cu decizie finală de investiție, a încheiat un memorandum de înțelegere cu rușii de la Lukoil cu privire la efectuarea de lucrări în vederea conectării zăcământului de gaze descoperit de ruși pe perimetrul offshore Trident, concesiune deținută de ei în parteneriat cu Romgaz, la instalațiile de explorare și producție ale proiectului de dezvoltare Midia al BSOG, relevă un document oficial analizat de Profit.ro. 

Înțelegerea cu Lukoil, care vizează descoperirea de gaze Lira a rușilor, a fost aprobată de către acționarii BSOG în ultima parte a lunii iulie, odată cu cheltuielile bugetate pentru implementarea acesteia. Descoperirea a fost făcută de ruși în 2015, prin intermediul sondei omonime, cantitatea de resurse din zăcământul aflat pe perimetrul Trident fiind estimată atunci preliminar la 32 miliarde metri cubi. Potrivit Romgaz, care deține 12,2% din drepturile asupra concesiunii Trident, Lukoil și compania românească de stat au demarat în prima jumătate a anului negocieri cu Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) pentru trecerea la o perioadă de evaluare de 6 ani (octombrie 2021 – noiembrie 2027) pentru perimetrul Trident, cu un program minimal de lucrări, renunțând totodată la planurile anterioare de a fora două noi sonde pe perimetru. În noiembrie anul trecut, presa a relatat că Lukoil intenționează să renunțe la participația sa la concesiune.