Categorie: Actualitate

  • Liberalul Florin Roman și-a pus în cap comunitatea evreiască


    Deputatul evreilor din România, Silviu Vexler, dezvăluie un demers halucinant al PNL, prin deputatul Florin Roman, care a depus recent un proiect legislativ care reintroduce indemnizații de stat pentru foștii legionari și fasciști, ori pentru urmașii lor, transmite Inpolitics.

    ”Propunerea legislativă inițiată zilele trecute de domnul deputat Florin Roman reintroduce indirect posibilitatea ca foștii legionari și fasciști, precum și copiii acestora să primească indemnizații din partea Statului Român, alături de alte prevederi” avertizează deputatul, totodată președinte al Federației Comunităților Evreiești din România.

    ”La finalul anului trecut, Parlamentul României a adoptat propunerea legislativă care a eliminat posibilitatea acordării de indemnizații pentru criminalii de război, persoanele în cazul cărora s-a dovedit că au desfășurat o activitate fascistă şi/sau legionară în cadrul unei organizații sau mișcări de acest fel, precum și copiilor acestora. Un act de reparație morală față de persoanele care au fost victime ale acestor criminali de război, ale organizațiilor fasciste și ale mișcării legionare.
    În prezent, la art. 14 din Decretul-lege nr. 118/1990 este specificat că :
    “Prevederile prezentului decret-lege nu se aplică persoanelor condamnate pentru infracțiuni contra umanității sau celor în cazul cărora s-a dovedit că au desfășurat o activitate fascistă și/sau legionară în cadrul unei organizații sau mișcări de acest fel, precum și copiilor acestora.”
    În proiectul inițiat de dl deputat Roman, se propune modificarea art. 14 din actul normativ menționat în următoarea formă :
    “(1) Prevederile prezentului decret-lege nu se aplică persoanelor condamnate pentru dovedite infracțiuni contra umanității, respectiv persoanele în cazul cărora a fost pronunțată o sentință definitivă și irevocabilă prin care au fost condamnate pentru comiterea unor dovedite asasinate sau represiuni, individuale sau colective, cu scopul persecuției politice, etnice sau rasiale. Nici copiilor acestor persoane nu li se aplică prevederile prezentului decret-lege.
    (2) în aplicarea prevederilor prezentului decret-lege obligatoriu trebuie avute în vedere și prevederile art. 1 și art. 2 ale Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și masurile administratige asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.”
    Dispare formularea “activitate fascistă şi/sau legionară în cadrul unei organizații sau mișcări de acest fel”, iar o prevedere clară este transformată într-una care deschide din nou posibilitatea acordării acestor indemnizații.
    În niciun stat democratic nu poate fi acceptabil ca cei care au comis, au coordonat, care au ordonat crime împotriva propriilor semeni să fie “recompensați”. Faptul că unii dintre ei au luptat împotriva dictaturii comuniste nu scuză faptul că au aparținut anterior unui alt regim dictatorial.
    Solicit Parlamentului României eliminarea modificărilor propuse și menținerea formei în vigoare prevederilor legale” scrie deputatul, pe Facebook.

  • Ultimul prefect maghiar la Cluj a activat în 1940-1944 când regiunea se afla sub ocupația maghiară


    Istoricul clujean Mircea-Gheorghe Abrudan, cercetător științific la Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române din Cluj-Napoca, a comentat situația de la Cluj, în contextul preluării Prefecturii de către UDMR.Contactat de reporterul Gazeta de Cluj, istoricul Abrudan a subliniat faptul că în situația de față este vorba despre o negociere politică, însă personajele politice care țin frâiele „tratativelor” nu par să ia seama de însemnătatea unor evenimente istorice importante.

    RELATAREA DIN GAZETA DE CLUJ:

    PNL Cluj a ratat funcții însemnate în cadrul negocierilor politice. Printre acestea, menționăm funcția de șef al Prefecturii Cluj, preluată de UDMR. La baza eșecului înregistrat de liberalii organizației județene stau mai multe aspecte, pe care reporterul le-a detaliat în articolul Tensiuni în „partidul meu”. Cum a eșuat PNL Cluj. Își dă demisia Tișe?.

    Preluarea șefiei Prefecturii Cluj de către UDMR cântărește greu în ochii istoricilor – și nu doar a istoricilor, ci și a cetățenilor. Situația ridică tot mai multe întrebări, luând în calcul faptul că UDMR a preluat cinci prefecturi: Cluj, Arad, Sălaj, Satu Mare și Covasna, iar pe cea de la Cluj Kelemen Hunor e dispus să o cedeze în locul celei de la Bihor.

    Politicienii români cedează în fața celor maghiari, este de părere istoricul clujean Mircea Abrudan.

    „La Cluj, unde maghiarii reprezintă 18% din populație, avem viceprimar maghiar, în timp ce la Carei, unde 38% sunt români și 51% sunt unguri, atât primarul, cât și viceprimarul sunt unguri”, a evidențiat Mircea Abrudan. Idem și la Miercurea-Ciuc – primarul și viceprimarul sunt maghiari, în timp ce 79% din populație este maghiară, iar minoritatea este reprezentată de români (17%).

    Primul prefect maghiar după 1940-1944

    Organizația județeană UDMR a reușit să-și impună prefect la Cluj. Ultimul prefect maghiar din Cluj a activat în 1940-1944, când regiunea se afla sub ocupația maghiară.

    „Sunt niște negocieri și o politică pe care UDMR-ul o urmărește din ’90 încoace. Nu văd nimic nou din acest punct de vedere. Ce este nou ține de mentalul colectiv al oamenilor. Adică la Cluj nu am avut un prefect maghiar, care e reprezentantul Guvernului în teritoriu, din anul 1944 încoace, iar preluarea Prefecturii Cluj de către UDMR e ceva șocant într-o anumită măsură”, a declarat pentru Gazeta de Cluj istoricul clujean.

    Politrucii de la București au negociat la cifre ciolanul

    „A fost o negociere politică. Sunt convins că politicienii de la București habar n-au de Dictatul de la Viena și ce a însemnat asta pentru românii din Transilvania. Pur și simplu sunt niște politruci ordinari, care au negociat la cifre ciolanul, reprezentat de prefecturi.

    Au pus un prefect maghiar la Arad, unde nu cred că sunt 15% maghiari. La Cluj avem și viceprimar, chiar dacă nu era necesar să avem un viceprimar maghiar, reflectând opțiunea de vot aici.

    Pe mine, ca istoric român, situația aceasta mă revoltă”, a conchis cercetătorul clujean Mircea-Gheorghe Abrudan.

  • ISGU lui Arafat a primit anul trecut 682 milione de euro finanțare europeană pentru dotarea echipelor de intervenții


    Anul trecut, IGSU a primit o finanțare de 682 milioane de euro, bani europeni, pentru dotarea echipelor de intervenții. Planul cuprinde cumpărarea de elicoptere, șalupe și o navă multirol, dar nu și o banală saltea pneumatică care costă 1.000 de dolari pe internet.Intervenția dezastruoasă a pompierilor în cazul femeii de la Constanța, care a căzut de la fereastra apartamentului cuprins de flăcări, a ridicat problema dotării echipelor de salvare. Mulți s-au întrebat de ce nu a existat o stea care, odată montată, ar fi putut salva viața femeii care s-a refugiat pe fereastră din cauza flăcărilor, transmite Radio Europa Liberă.

    RELATAREA RADIO EUROPA LIBERĂ:

    Răspunsul ISU Dobrogea a fost că nu există așa ceva în dotarea ISU. „Inspectoratul nu este dotat, nu există în dotarea Inspectoratului nicio saltea. Au fost la un moment dat și s-au înlocuit cu alte mijloace de intervenție la înălțime – autoscări mecanice”, a fost răspunsul reprezentantului Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Dobrogea.

    Achiziții de invidiat

    Europa Liberă a căutat în portalul guvernamental de achiziții publice pe ce a cheltuit IGSU banii anul trecut. Din datele furnizate de e-licitatie, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență nu a dus lipsă de finanțare în ultimul an. Dovadă stau achizițiile făcute în pandemie.

    – Pe 29 ianuarie 2021, IGSU semna o înțelegere pentru furnizarea de autospeciale pirotehnice. Contractul cadru, parafat pentru doi ani, prevedea achiziția între 12 și 24 de autospeciale pirotehnice, valoarea acestora fiind de 27,2 milioane de lei, bani de la Uniunea Europeană. Rezultă un preț de 1.130.000 de lei fără TVA, adică 235.000 de euro pentru fiecare autoturism complet utilat. Contractul a fost câștigat de firma Stimpex SRL din București, fiind admise trei oferte. Potrivit confidas.ro, acționarii principali ai societății sunt Marcel Istrate, Cristian Toroipan, Isidor Stamatoiu, Costel Chivu și Vasile Moldovan. Conform presei din Bistrița, în urmă cu un an și jumătate, Stimpex s-a asociat cu societatea Deltamed, pentru furnizarea unei autospeciale pentru descarcerări. Beneficiar era tot IGSU.

    – Un alt contract de milioane al IGSU a fost semnat pentru achiziția echipamentelor de protecție pentru pompieri. Acesta a fost semnat în decembrie 2020. Șapte astfel de înțelegeri au fost parafate între IGSU și firma Deltamed SRL din Cluj. Valoarea acestor echipamente care urmează să fie livrate de firma câștigătoare este de 57.475.000 de lei.

    – IGSU a mai cumpărat anul trecut containere pentru „suport logistic al intervenției – cazarmament”. A fost nevoie de un contract cadru pe 4 ani, valoarea achiziției fiind de 4.796.000 de euro. Între 11 și 44 de astfel de containere ar trebui livrate de firma Gradinariu Trucks Solution din București.

    – În toamna anului trecut, Deltamed câștiga un alt contract pe 4 ani cu IGSU pentru livrarea de „containere pirotehnice”. Conform e-licitație, valoarea totală a achiziției era de 19 milioane de lei, un astfel de container fiind evaluat la 955.000 de lei.

    – În iulie 2020, IGSU semna contracte pentru achiziția de autospeciale „autoplatformă hidraulică de intervenție și salvare de la înălțime (45 +/- 1 m)”. Valoarea contractului cadru e de 70 milioane de euro. Câștigătoare a contractului cadru a fost declarată firma Deltalift din București, condusă de Monica Elena Constantinescu.

    În martie 2020, ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene anunța că alocă 682 de milioane de euro din bani europeni pentru dotarea IGSU. În planul de achiziții se prevăd, pe lângă autospeciale, containere pirotehnice, autoplatforme, autospeciale cu roboți, trei șalupe, șase elicoptere ușoare, 1 navă multirol, dar nicio pernă pneumatică.

    Pe internet, o asemenea saltea se găsește cu prețuri cuprinse între 1.000 și 1.500 de dolari.

  • Prințesa Cartofilor în Guvern – Flux24.ro


    Mara Mareş a fost numită în funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei prim-ministrului, printr-o decizie a premierului Florin Cîţu publicată, marţi, în Monitorul Oficial.

    Supranumită Prințesa Cartofilor, Mara Mareș nu a mai prins un post de parlamentar. Ea a fost alungată din filiala Brașov și a sperat că va obține un mandat la București ceea ce nu s-a întâmplat.

    Mara Mareș, devenită celebră după ce a întrebat în direct la o televiziune de știri „Este dovedit că domnul Beuran că chiar salva vieți?” și mai puțin prin activitatea parlamentară, va trebui să fie pe veci recunoscătoare tatălui său, consilier judeţean în Braşov, dar mai ales cartofilor care au făcut-o ceea ce este, scria Jurnalul Național.

    Ea este fiica consilierului judeţean Ioan Mareş, lider al PNL Făgăraş.

    Consilier judeţean PNL şi fost preşedinte PDL Făgăraş, Ioan Mareş este un important cultivator de cartofi. În 2006, punea bazele firmei Cartof de Făgăraş- Grup de Producători SRL, alături de alţi cultivatori, iar anii trecuți declara venituri din vânzarea tuberculilor de 150.000 lei. În mod curios, este prima dată când declară veniturile obţinute din vânzarea cartofilor, dacă urmărim declaraţiile sale de avere din ultimii ani. Şi nu e singura curiozitate din scriptele asumate de Ioan Mareş. Pentru un afacerist atât de avut, este absolut remarcabil faptul că Ioan Mareş nu a avut niciodată datorii la bănci. Practic, tatăl Marei Mareş a lucrat toată viaţa numai cu bani cash, mai scria presa locală.

  • SCANDALUL PREFECTULUI DE CLUJ: Șeful liberal al CJ Cluj vrea ca Orban să cedeze UDMR șefia Camerei Deputaților


    Kelemen Hunor, șeful UDMR, a spus că este dispus să renunțe la funcția de prefect de Cluj dacă primește la schimb funcția de prefect de Bihor. Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a declarat pentru Gazeta de Cluj că își menține poziția. Tișe îi propune lui Orban să cedeze postul de președinte al Camerei Deputaților unui UDMRist, dacă „tot politica guvernului va fi aplicată.”

    „Se poate schimba prefectul de Cluj cu cel de Bihor. Pentru noi nu era Clujul prima opţiune, dar asta a ieşit în urma negocierilor. Se poate schimba prefectură cu prefectură, Bihorul cu Clujul, asta este singura posibilitate”, a spus Kelemen pentru Cluj24.ro, citat de Adevărul.

    Referitor la discuţiile între conducerea centrală a liberalilor şi PNL Cluj, Kelemen Hunor a subliniat că e o problemă internă a PNL cea legată de postul de prefect de Cluj. Liderul UDMR a explicat modul în care au decurs negocierile şi că liberalii au fost cei care şi-au ales singuri funcţia.

    „Prima noastră opţiune de prefect a fost Bihorul. Relaţia noastră cu PNL la Cluj este una veche, încercată, când PSD a dorit să mergem cu ei la Cluj, am refuzat şi am mers cu PNL. Relaţia noastră este mai importantă decât poziţia de prefect, dar în acest moment, aceasta ne revine nouă. Că nu a ales PNL Clujul, eu nu am ce face. Se poate schimba cu Bihorul”, a afirmat Kelemen Hunor.

    Alin Tișe își menține poziția

    În acest sens, președintele CJ Cluj, Alin Tișe, a declarat pentru ziarul Gazeta de Cluj că își menține poziția pe care și-a exprimat-o public până la momentul de față, anume că prefectul de la Cluj trebuie să fie liberal, iar greșeala care a fost făcută trebuie îndreptată de însuși Orban și acoliții săi.

    „Este normal ca prefectul să provină din partidul cu cel mai mare număr de voturi, cu cel mai mare număr de primari. Prin urmare, la Cluj este firesc să fie numit prefect din PNL. Eu sper că toată lumea înțelege necesitatea acestei schimbări, respectiv importanța acesteia pentru comunitatea clujeană. Normalitatea trebuie să ne ghideze mai departe. Cred că soluția optimă și necesară pentru Cluj este aceasta, fiindcă avem un partid care a obținut cele mai multe voturi în județ și care a adus PNLului cele mai multe voturi la nivel național. Ceea ce a facut Ludovic Orban este o mare greșeală față de organizația PNL Cluj. Nu există argumente pe care să le prezentăm cetățenilor și oamenilor noștri.Consider că această greșeală imensă trebuie să fie îndreptată de cei care au cauzat-o, respectiv de președintele Orban și grupul de acoliți din jurul său, care au decis acest lucru”, a explicat Alin Tișe.

    „Orban spune că nu contează de la ce partid e prefectul, că aplică politica Guvernului. Eu propun, pe aceeași lungime a afirmațiilor domnului Orban, să cedăm UDMRului postul de președinte al Camerei Deputaților, pentru că oricum va aplica politica majorității care guvernează România. Majoritatea din Parlament este aceeași cu cea care guvernează, deci oricum nu va conta că președintele Camerei Deputaților va fi de la UDMR. Astfel, propun să cedăm funcția amintită UDMRului, iar în schimb, Orban să fie de acord să dăm prefectul de la Cluj la UDMR”, a fost îndemnul liberalului Tișe pentru Ludovic Orban.

  • Cacealmaua pensiilor speciale – Flux24.ro


    Tema eliminării pensiilor speciale a revenit în discursul politic. Propunerea eliminării pensiilor parlamentarilor este însă cel puțin populistă, efortul bugetar fiind de 4,5 milioane de lei pe lună, în comparație cu 82,9 milioane de lei, bani necesari pentru plata magistraților ieșiți la pensie.Iar discuțiile devin de-a dreptul ridicole atunci când politicienii pun problema eliminării pensiilor speciale ale primarilor, pensii care nu au fost puse încă în plată. În prezent există 12 categori de „speciali”, la care urmează să se adauge așadar foștii primari, transmite Radio Europa Liberă.

    În ianuarie 2021, potrivit statisticii Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), România avea 816 pensionari speciali membri ai Corpului diplomatic și consular, pensionari care aveau o pensie medie de 5.972 de lei net.

    La aceeași dată erau 780 de foști parlamentari plătiți cu o pensie medie de 4.980 de lei pe lună.

    La începutul anului, România avea 1.411 pensionari din rândul personalul aeronautic civil, pensia medie de serviciu fiind de 11.734 de lei.

    Tot atunci, pensionarii magistrați erau în număr de 4.174, pensia medie de serviciu a acestora fiind de 19.863 de lei pe lună, venit net. Un efort bugetar de 82,9 milioane de lei pe lună.

    Personalul auxiliar din parchete și instanțe aflat în pensie la începutul anului aduna 1.780 de persoane, pensia medie a acestora fiind de 4.930 de lei.

    Curtea de Conturi avea la începutul anului 596 de foști angajați, actuali pensionari, media pensiei acestora fiind de 8.551 de lei pe lună.

    Alți foști angajați deosebiți plătiți de la buget

    Mai sunt câteva categorii de „speciali” care nu sunt plătiți de CNPP, ci de Casele de pensii ale Ministerului de Interne (MAI) sau ale Ministerului Apărării Naționale (MApN). Datele acestora nu sunt publice, dar ele se regăsesc într-o motivare a Curții Constituționale (CCR), care a cerut anul trecut aceste informații de la Casele de pensii ale MAI, SRI și MApN.

    Astfel, Ministerul Apărării Naționale a comunicat CCR că numărul beneficiarilor de venituri din pensii militare în anul 2019 a fost de 83.170 de persoane, iar cuantumul veniturilor obținute de aceștia a fost de 3.356.248.836 de lei. Rezultă o pensie medie de 3.362 de lei pe lună.

    Casa de pensii a Ministerului de Interne avea în evidențe, în iulie 2020, 88.413 de pensionari din rândul polițiștilor și jandarmilor, cu un venit mediu lunar de 4.132 de lei.

    Zeci de mii de pensionari

    Alte categorii de pensionari speciali și veniturile medii ale acestora au fost dezvăluite de Europa Liberă, care a calculat pensiile Serviciului Român de Informații (SRI), Serviciului de Pază și Protecție (SPP), Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) și Autoritatea Națională a Penitenciarelor (ANP).

    • Astfel, în 2019, STS avea în evidențe 1.392 de foști angajați, actuali pensionari, venitul mediu al acestora fiind de 5.748 de lei.
    • De la SPP erau pensionate la nivelul anului 2020 1.095 de persoane, indemnizația medie a acestora fiind de 6.457 de lei.
    • SRI are 11.792 de beneficiari de pensii speciale, media acestora fiind de 5.040 de lei.
    • La nivelul lunii iunie 2020, ANP avea 10.190 de persoane pensionate, venitul mediu al acestora fiind de 4.560 de lei.
    • Serviciul de Informații Externe figura cu 188 de pensionari care beneficiau de pensii medii de 4.705 lei.

    Potrivit CNPP, numărul beneficiarilor de venituri din pensii pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii înregistrat în luna iunie 2020 este de 3.872.229 de persoane, iar cuantumul total al veniturilor obținute de aceștia este de 5.812.272.779 lei. Lor li se adaugă pensionarii din MAI, SRI și MApN.

    În urmă cu două zile, co-preşedintele USR PLUS Dacian Cioloş a declarat că pensiile speciale ale parlamentarilor şi cele ale primarilor vor fi primele care vor dispărea, un proiect de lege în acest sens urmând să fie depus în Parlament.

    Marți, în Parlament erau trei proiecte de eliminare a pensiilor parlamentarilor și în aceste condiții adoptarea legii s-ar putea amâna pe săptămâna viitoare, din cauza procedurilor legislative.

  • Radio Europa Liberă: Orban i-a transmis lui Cîțu: Dacă vei candida la Congres împotriva mea și vei pierde va trebui să renunți la funcția de premier


    Surse liberale au declarat pentru Radio Europa Liberă că a existat o primă discuție între el și Ludovic Orban pe tema Congresului. Președintele PNL i-a transmis un mesaj ferm: dacă vei candida la Congres împotriva mea și vei pierde, va trebui să renunți la funcția de premier. De subliniat că Ludovic Orban nu i-a cerut demisia înainte de Congres, ci doar în perspectiva în care Cîțu va pierde funcția de președinte PNL. Ar reprezenta o demonstrație de forță din partea lui Orban, care vrea să arate că poate câștiga în Congres legitimitatea de a prelua, din nou, funcția de prim-ministru.

    Învins la Congres, Florin Cîțu, va trebui să accepte subordonarea în fața lui Orban. În schimb, o victorie la Congres îi deschide drumul spre alegerile din 2024 în calitate de președinte PNL și premier în funcție.

    „Nu cred că premierul Cîțu va candida la Congres pentru funcția de președinte PNL, colaborăm bine”, le-a spus Ludovic Orban unor colegi din partid. Dar nu e sigur că acest lucru nu se va întâmpla.

  • Ministrul Justiției, acuzat de un fost procuror general adjunct: La fel ca cei care se ploconeau în fața comisarilor sovietici


    Fostul procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, Liviu Tudose, contestă vehement intenţiile ultimilor miniştri ai Justiţiei de a desfiinţa SIIJ.

    Scrisoare deschisă unui alt Ministru al Justiţiei

    Domnule ministru al Justiției, mă văd nevoit să ies din nou în spaţiul public pentru a mă adresa dumneavoastră de această dată, așa cum am facut-o anterior cu predecesorul dumneavoastră de tristă amintire și voi face acest lucru ori de câte ori va fi nevoie, dacă există şi cea mai mica posibilitate ca un punct de vedere în plus să producă o mutaţie în conştiinţa dumneavoastră şi a altora.

    Recunosc că așteptările mele sunt minuscule. După ziua de 11.02.2021, constat că nu faceţi altceva decât să continuaţi eforturile fostului ministru, pentru desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie. Am sperat initial că este vorba doar despre o declarație sforăitoare pe gustul masei de votanți și v-am acordat deplina înțelegere pentru că ,,scopul scuză mijloacele”, nu-i așa? Ce mai contează adevărul și rușinea față de miza puterii? Am înțeles apoi că această insistenţă denotă o obsesie care nu face altceva decât să confirme ceea ce se ştie de ani buni în spaţiul public: şi anume, că motivele ce au stat la baza înfiinţării acestei structuri există şi că ele sunt mai mult decât legitime şi serioase, mai puternice ca oricând. Fără a relua argumentele Curţii Constituţionale ale României care s-a pronunţat în mod repetat asupra legalităţii și raţiunii existenţei acestei structuri, nu pot decât să constat că, prin demersurile pe care le întreprindeţi, nu doriţi altceva decât să acoperiţi încălcările grave şi persistente produse cu bună- ştiinţă de unii așa-ziși magistraţi, în anii precedenți, convinşi fiind că se bucură de impunitate absolută.

    Graba demersului dumneavoastră demonstrează faptul că aveţi de îndeplinit o misiune, aceea ,,de a pune batista pe ţambalul abuzurilor” comise, ani la rând, cu girul şi binecuvântarea unor persoane ce au îndeplinit funcţii de răspundere în sistemul judiciar. Și care azi încă nu au răspuns pentru faptele lor.Dar o vor face, vă asigur!

    Cine și de ce se teme de SIIJ, domnule ministru?

    Pentru acest scop, nu precupeţiţi niciun efort şi închideţi ochii la tot ceea ce s-a întâmplat, repetând în contrapartidă sloganuri inepte cu care v-ați capacitat și electoratul, pentru un timp din ce in ce mai limitat:- călcarea în picioare a normelor de procedură şi a prezumţiei de nevinovăţie;- lipsa de efectivitate a dreptului la apărare;- exercitarea de constrângeri în cursul urmăririi penale;- secretizarea nelegală și abuzivă a probelor;- formularea de acuzaţii pe bază de ticluiri şi falsuri;- transformarea arestării, din excepţie, în regulă, încătuşarea devenind ,,regina probelor”. Nu contează pentru dumneavoastră niciunul dintre aceste lucruri, după cum nu contează nici noianul de achitări înregistrate în dosarele DNA cu magistrați, multe dintre ele după ani îndelungaţi de procese, cu consecinţe dezastruoase pentru cei implicaţi.

    Nu este corect nici din punct de vedere juridic şi nici din punct de vedere moral să treceţi cu vederea peste aceste lucruri ca şi când nu s-au întâmplat. Aceasta cu atât mai mult cu cât proveniţi dintr-o profesie liberală, cea de avocat, care are la bază principii şi ideinobile ce se referă la apărarea drepturilor şi libertăţilor, profesie care trebuie să fie ,,vârful de lance” împotriva oricăror excese şi fărădelegi. Deşi există numeroase dovezi ale acestor abuzuri, dumneavoastră alegeţi să le nesocotiţi, tratând totul cu superficialitate sau ,,la grămadă” aşa cum convine intereselor pe care le serviţi. Nu ați avut o singură replică la niciuna dintre problemele pe care membrii CSM vi le-au ridicat în ședința de Plen de joi, în legătură cu Nota de fundamentare a proiectului privind desființarea SIIJ. Ați ales doar să dați false asigurări că veți avea în vedere aceste propuneri și obiecții, fără a alege, măcar în al doisprezecelea ceas, singura atitudine profesionistă pe care v-ar fi impus-o funcția pe care o dețineți: aceea de a manifesta în mod real disponibilitatea de a găsi o soluție împreună. Dimpotrivă, a doua zi, cu ,,noaptea în cap”, ați dat fuga la Guvern să depuneți proiectul, pesemne de teama de a nu îi dezamăgi pe cei care v-au trasat drumul.

    Nu pot înțelege din asta decât că vă călcaţi în picioare propriile convingeri, dacă ele au existat vreodată, şi alegeţi să închideţi ochii cu bună-ştiinţă pentru că aşa vi se cere. Văzând această atitudine, nu mă pot opri să gândesc că este similară cu cea adoptată în anii ’50 de către cei care se ploconeau în faţa consilierilor sovietici pentru a nu supăra trimişii ,,Marelui frate de la Răsărit” şi care făceau exces de zel în vânarea ,,duşmanilor poporului”…

    De aceea, ignoraţi şi minimalizaţi orice opinii contrare, deşi argumentate, şi provenind de la persoane care fac parte din sistemul judiciar sau care reprezintă sistemul judiciar. Uitaţi, totuşi, domnule ministru, că dacă în funcţia de ministru se poate ajunge printr-o aruncare norocoasă a zarurilor sau printr-un șir lung de compromisuri, în cariera de judecător care implică responsabilităţi enorme, se ajunge întotdeauna în urma unor ani de muncă. Din care, pregătirea teoretică e cea mai mică parte.

    Nu vă interesează nici efectele abuzurilor în perspectivă şi uitaţi că o încălcare sau o aplicare greşită a legii, produsă astăzi, se poate întoarce peste ani şi ani de zile împotriva celor vinovaţi, chiar într-un moment în care dumneavoastră nu veţi mai fi demult, în funcţia de minsitru.Uitaţi, domnule ministru, că nimeni nu poate avea imunitate la nesfârşit, chiar dacă astăzi există încă aparența intangibilității. Și, așa cum am calificat și poziția fostului ministru, vă identificați cu Onea, Negulescu și cu toți cei care sunt o ,,pată de rușine” pe obrazul justiției, într-o țară europeană, așa cum bine a remarcat un membru CSM.Din maniera în care acţionaţi, nu reiese în niciun fel faptul că v-aţi aplecat vreun moment asupra unor situaţii particulare care să vă convingă despre modul concret în care au fost instrumentate unele dosare. Dovezile apărute de-a lungul timpului au demonstrat faptul că nu a fost vorba de ,,întâmplări”, ci de acte premeditate şi repetate, de natură să confere gravitate şi să afecteze în mod negativ imaginea sistemului judiciar, în ansamblul său, repercutându-se, din păcate, inclusiv asupra percepţiei despre activitatea multor magistraţi care şi-au exercitat profesia cu profesionalism şi bună credinţă.

    Personal, am convingerea că, inclusiv dumneavoastră și cei ca dumneavoastră, ați auzit despre aceste abuzuri, dar ,,bula” în care ați ales să vă aflați, nu vă dă altă alegere decât să repetați fără cel mai mic sentiment de jenă, aceleași sloganuri despre ,,statul de drept”, ,,ineficiența SIIJ” și ,,retrageri ale unor căi de atac”. După ani întregi în care coșmarul unei inculpări aberante mi-a distrus cariera, orice interes și demnitate în a exercita profesia de procuror, sănătatea și mi-a expus familia unei suferințe nemeritate, nu mă mai poate speria sau opri demersul niciunui ministru încrâncenat în singura decizie de a acoperi abuzurile și de a face ca cei vinovați să nu plătească. Pentru că asta urmăriți, asta se ascunde în spatele desființării SIIJ, așa cum s-a încercat și înaintea dumneavoastră. Însă uitați mereu că,,nicio faptă bună nu ramâne nepedepsită” și că ,,pe cine nu lași să moară, nu te lasă să trăiești”…Iar poziția de ministru al justiției, desi una dintre cele mai onorabile, este și între cele mai efemere..

  • Radio Europa Liberă despre eșecul tigrului balcanic România


    Economia dă rateuri și a intrat în marșarier (a înregistrat o contracție de 5% în timpul pandemiei). Nu e de mirare, după un an de criză condimentat de diverse Daciade politice. Deficitul (aproape 10%) a atins abisuri de neimaginat acum câțiva ani, când ne mândream cu cea mai robustă creștere economică. Ne autoporecliserăm Tigrul balcanic, dar prin partea aceasta de lume tigrii au dispărut demult. Împrumuturile externe au trecut, în 2020, de 11 miliarde de euro (dublu față de program) la care se adaugă împrumuturi pe piața internă de aproape 3 miliarde de euro. De! au fost multe cheltuieli de campanie (medicală, electorală), de la măști, mănuși, izolete și aparatură pentru menținerea funcțiilor vitale, la fonduri de protocol și propagandă. S-a cheltuit mult și fără rost cu spitale de campanie neutilizate, protocoale medicale nerespectate, infrastructură neconformă cu standardele. S-au pierdut bani din închiderea și sigilarea unor paliere importante (poate esențiale) din economie și menținerea pe aparate și încătușate de norme aberante a altora, spune într-un comentariu Radio Europa Liberă.

    CE SUSȚINE RADIO EUROPA LIBERĂ:

    Unii naivi și-au ținut respirația când au fost publicat proiectul bugetului pe 2021. Mai ales că guvernul promitea o scădere substanțială a deficitului și o creștere, corespunzătoare a economiei. Așadar, mulți se așteptau ca anul care a trecut să ne fie învățătură de minte: să nu se mai facă cheltuieli haotice în plină pandemie (și, de fapt, niciodată!), să se reducă numărul bugetarilor și al companiilor de stat, să se aplice o grilă unitară și echitabilă de salarizare, să se reducă beneficiile șefilor și șefuților prăsiți prin diverse ministere și organizații guvernamentale și, ca visul să fie complet, angajările, câte și când se fac, să se facă doar pe principiul competenței. În fine, să rezulte din repartizarea banilor că partidele la putere au un plan de dezvoltare, o „filosofie” investițională pentru a face din România o țară relevantă, nu doar o consumatoare de bani europeni. Dar bugetul negociat de partidele guvernamentale și modul în care a fost distribuit demonstrează că, dacă e vorba de banii publici, proastele năravuri sunt deopotrivă și cele mai vechi, și cele mai plăcute și că beteșugurile prezentului nu pot fi vindecate decât printr-un transplant de cap.

    Proiectul de buget este, în linii mari, optimist: prevede o creștere economică de peste patru procente și o scădere a deficitului. Era previzibil, într-un an în care toată lumea spera ca economia în convalescență să reînceapă să producă valoare, nu numai să macine vorbe. La mijloc este însă și o șmecherie contabilă pentru că peste jumătate din nivelul promis de investiții (adică peste 60 de miliarde de lei) provine, de fapt, din bani europeni. Pe de altă parte, proiectul de buget a răsturnat în capul plătitorilor de taxe și impozite o găleată de apă rece și murdară de mizeria anilor trecuți. Nu se vorbește despre reducerea drastică a raportului între salariile maxime și cele minime din sistemul public, nici despre evaluarea și/sau desființarea marilor companii energofage, nici despre reducerea numărului de directori și a privilegiilor acestora. Se îngheață fondul salarial cu tot cu sporuri la nivelul anului 2020 și se taie tichetele de vacanță. E drept, nu cresc impozitele, dar scad, în schimb, banii de la sănătate cu peste 10 la sută. Educația primește ceva mai puțin de un procent în plus. Cresc în schimb bugetele ministerelor Energiei, Apărării, Internelor, Cercetării, Apelor și Pădurilor, Transporturilor, Muncii, Culturii etc. Unele cresc infinitezimal. Altele, cum ar fi bugetele SPP, al Senatului sau Camerei Deputaților, cu zeci de procente. Suplimentele bugetare par îndreptate către tot către instituțiile bugetofage și e interesant de aflat unde se duc banii suplimentari primiți de pildă de cele două camere ale Parlamentului, câtă vreme numărul aleșilor a crescut cu un (1!) parlamentar. Dar la SPP ce mai investiții de o sută de milioane de lei se fac? De asemenea, de ce ar avea Secretariatul general al guvernului un buget de aproape două miliarde de lei adică de două ori și ceva mai mare ca al Ministerului Culturii?

    Pensiile nu vor crește, dar, cum spuneam, fondul de salarii rămâne la același nivel ca în 2020 ceea ce înseamnă că sunt slabe speranțe să fie reduse/eliminate uriașele și redundantele salarii, indemnizații, bonusuri sau prime plătite de la buget. Iar, dacă mai sunt dați afară câțiva incompetenți puși politic de PSD, va rămâne mai mult pentru incompetenții puși de coaliția guvernamentală. Celor care-i reproșează că a renunțat la creșterea pensiilor, prim-ministrul le-a replicat exasperat: „Majorarea de 8% era promisă în programul electoral, nu în cel de guvernare.” Pentru a îndulci hapul, prim-ministrul a dat de înțeles că e vina electoratului că nu a votat astfel ca PNL să aibă majoritate, că trebuie acum să se lupte cu hachițele partenerilor de guvernare. Dacă avea ceva mai mult confort parlamentar, nu ar mai fi fost obligat să încheie diverse alianțe pe care trebuie să le plătească cu bani bugetari. Explicație care e pasiv-agresivă față de audiență, dar și față de tovarășii de drum: electoratul s-a săturat să vadă cum autoritățile pasează responsabilitatea de la o celulă politică la alta, iar tovarășii de drum au început să se îndoiască de trăinicia sentimentelor frățești din coaliție și se simt expuși oprobiului de prim-ministrul PNL. Îi face să se simtă niște carnivori la masa verde de negocieri. Căci, disculpându-se atât de neîndemânatic, Florin Cîțu pare să pună în cârcă partenerilor acele măsurile nepopulare din buget: eliminarea biletelor gratuite pentru studenți, de pildă.

    Unele gazete au preluat din mers ideea, publicând la comandă dovezi că există scheme prin care studenții pot abuza de gratuități. Din întâmplare, gazetele cu pricina sunt beneficiarele ajutoarelor de la guvern pentru a publica știri pozitive, verificate. De când a anunțat Florin Cîțu că guvernul e pe punctul de a lua decizia de a elimina gratuitatea (pentru că austeritate, risipă, deficit etc.), partenerii de guvernare caută un îndulcitor potrivit: unii spun că e posibil ca studenții să poate plăti cu reducere, alții chiar că vor sacrifica bani din pușculițele vreunei companii de stat, numai ca să nu scoată studenții în stradă. Mai ales acum, că școala a început cu prezența fizică a elevilor și studenților la cursuri, așadar, traficul școlar atinge, în unele zone, intensitatea de dinaintea restricțiilor de circulație impuse de pandemie. Pentru mulți școala reîncepe după un an de vacanță. Asociația elevilor spunea că aproape un milion de elevi (așadar, copii din ciclurile preuniversitare) nu au avut acces dintr-un motiv sau altul la ore online. Fie nu aveau aparatura necesară, fie locuiesc în zone fără semnal sau cu semnal prost, fie sunt mai mulți copii în casă care dispun de o singură tabletă, de un singur telefon. Fie părinții au considerat că sunt mai utili la muncile gospodăriei și i-au pus să slugărească la animale. Cel puțin un sfert din populația școlară a absentat nemotivat un an de zile. Mai mult, la reluarea școlii, au apărut primele sute de cazuri de boală printre copii și profesori și e posibil ca unele școli deschise acum câteva zile să se închidă din nou. Ministrul educației, expert și el în derobarea de responsabilitate (nu degeaba a supraviețuit atâtor guverne și crize politice), spune că din vina părinților care nu verifică sănătatea copiilor înainte de a-i trimite la școală. Nu la fel spunea colegul de partid după incendiul de la spitalul din Neamț, că toți sunt responsabili? Numai politrucii care au cheltuit mereu bugetele sănătății aiurea, nu.

  • Fondul european de redresare și reziliență vine cu condiții dure


    Fondul european de redresare post COVID-19 (Mecanismul de redresare şi rezilienţă al Uniunii Europene) a primit aprobarea finală vineri, odată cu semnarea sa de către preşedinţii Parlamentului European şi Consiliului UE, dar mai sunt paşi de făcut înainte de a fi pus în practică, iar statele membre trebuie să îndeplinească o serie de condiţii pentru a accesa fondurile alocate, relatează agenţia DPA conform Agerpres.

    Din cele 672,5 miliarde de euro prevăzute în acest plan şi care vor fi împrumutate de Comisia Europeană de pe pieţele financiare, 312,5 miliarde vor fi distribuite statelor membre sub formă de granturi pentru realizarea de reforme şi investiţii, iar diferenţa va fi acordată sub formă de împrumuturi.

    Pentru a accesa aceste fonduri, statele membre trebuie să transmită până pe 30 aprilie Comisiei Europene planurile naţionale prin care îşi vor fundamenta cheltuirea acestor fonduri (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă – PNRR).

    Comisia Europeană va examina apoi fiecare plan naţional, după care statele membre vor trebui la rândul lor să aprobe fiecare plan. La o conferinţă de presă desfăşurată după semnarea mecanismului, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat că până în prezent 19 state membre au transmis planuri detaliate, în timp ce alte şapte state sunt în discuţii cu Comisia ”la nivel de principiu”.

    Planurile de reformă trebuie să acopere o paletă largă de domenii, începând cu sustenabilitatea finanţelor publice şi până la fiscalitate, asigurări sociale sau reguli privind achiziţiile publice, a amintit Ursula von der Leyen. ”Este o muncă enormă”, a atenţionat ea.

    Din sumele accesate, statele UE vor trebui să aloce cel puţin 37% pentru protecţia mediului şi 20% pentru digitalizare, condiţie care încă nu este întrunită într-un număr semnificativ de planuri depuse, potrivit unui oficial european.

    De asemenea, toate cheltuielile, indiferent de domeniul alocat, trebuie să respecte principiul de a ”nu dăuna semnificativ” mediului, principiu conform căruia nicio reformă sau investiţie nu trebuie să contravină obiectivelor de mediu ale UE. Comisia Europeană a adoptat vineri orientările tehnice pe baza cărora statele membre pot evalua dacă măsurile avute în vedere în planurile naţionale respectă acest principiu.