Datoria publică a României, calculată potrivit metodologiei Uniunii Europene, a depășit pragul de 60% din PIB, iar în aceste condiții cadrul legal prevede menținerea măsurilor aferente pragurilor anterioare, inclusiv cele referitoare la programul de reducere a ponderii datoriei publice în PIB, și înghețarea cheltuielilor salariale și de asistență socială, arată o Informare transmisă miercuri de Guvern.
Informarea a fost prezentată de Ministerul Finanțelor în cadrul ședinței extraordinare a Executivului și a avut ca temă implicațiile Legii responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, ca urmare a depășirii pragului de 60% pentru indicatorul datorie publică în PIB.
Ministerul Finanțelor precizează că, potrivit datelor Eurostat publicate la 21 iulie, datoria publică a României, calculată conform metodologiei europene, reprezenta 60,1% din PIB la sfârșitul primului trimestru al anului.
‘Având în vedere că România se află în procedura de deficit excesiv începând cu anul 2020, datoria publică a crescut gradual atât pentru acoperirea deficitelor bugetare ridicate, cât și pentru refinanțarea datoriei publice scadente. Legea responsabilității fiscal-bugetare 69/2010 instituie un mecanism gradual de intervenție în condițiile în care nivelul ponderii datoriei publice depășește pragurile de 45%, 50%, 55% și respectiv 60% din PIB’, precizează documentul.
Regulamentul UE stabilește că pentru statele membre cu o datorie publică mai mare de 60% din PIB sau cu un deficit mai mare de 3% din PIB Comisia Europeană transmite o traiectorie de referință privind evoluția cheltuielilor nete. Aceasta trebuie să asigure că, până la sfârșitul perioadei de ajustare, datoria publică este plasată pe o traiectorie descendentă plauzibilă, inclusiv în scenarii nefavorabile, iar deficitul bugetar este redus și menținut sub 3% din PIB.
