Cheltuielile cu dobânzile sunt prevăzute în bugetul actual la 3% din PIB, astfel că România cheltuie mai mult decât deficitul la care țintește să ajungă, a atras atenția, marți, viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Cosmin Marinescu.
‘În cele două decenii de la aderare, România a înregistrat progrese substanțiale, dar acest parcurs, grație propriilor opțiuni, a însemnat și acumularea unor dezechilibre. De aceea, considerăm că este necesar, în etapa actuală, să facem trecerea de la progresele cantitative la ajustări calitative privind atât motoarele sau combustibilii creșterii economice, cât și refacerea echilibrelor financiare ale țării. Avem nevoie de un parcurs ferm și asumat de consolidare fiscal-bugetară. Contextul actual este marcat de creșterea datoriilor publice. La nivelul Uniunii Europene, datoria publică a depășit 80% din PIB, iar ceea ce îngrijorează în cazul României este viteza de acumulare a datoriei din ultimii ani, când ritmul de creștere a fost triplu față de cel din perioada prepandemie. Consecințele sunt imediate. Cheltuielile cu dobânzile sunt prevăzute în bugetul actual la 3% din PIB, deci cheltuim cu dobânzile mai mult decât deficitul la care țintim să ajungem’, a declarat Marinescu, la lansarea volumului ‘Sustenabilitatea financiară – de la deficite la convergență nominală’.
El a afirmat că bugetul public trebuie curățat de necunoscute și compromisuri. Potrivit viceguvernatorului băncii centrale, politica fiscală trebuie să vizeze reducerea consecventă a gap-ului de TVA.
‘De exemplu, în planul veniturilor, politica fiscală trebuie să vizeze reducerea consecventă a gap-ului de TVA, iar îmbunătățirea cadrului fiscal trebuie să țină cont de avantajul esențial al predictibilității fiscale. Întrebarea cheie este cum putem atinge obiectivul de consolidare fără a afecta semnificativ și durabil creștere economică? Răspunsul ține în bună măsură de calitatea investițiilor, de calitatea cheltuielilor publice, astfel încât investițiile și fondurile europene să poată susține o creștere economică robustă’, a spus Cosmin Marinescu.
El a menționat că după doi ani consecutivi de dinamici sub-unitare, România are mare nevoie, în prezent, de o revigorare a creșterii economice, care să tempereze inclusiv deficitele și povara datoriei publice.
