Statele membre ale Uniunii Europene nu sunt pregătite să majoreze plățile directe către bugetul Uniunii, în timp ce, în același timp, nu există suficient sprijin pentru introducerea de noi taxe pentru finanțarea cheltuielilor Uniunii, motiv pentru care o reducere a cheltuielilor planificate va fi inevitabilă, potrivit unui document diplomatic intern la care a avut acces Euractiv.
Ambasadorii statelor membre ale UE vor discuta miercuri structura cheltuielilor din următorul plan bugetar pe șapte ani al Uniunii pentru perioada 2028-2034, în timp ce guvernele încearcă să ajungă la un acord asupra nivelului cheltuielilor, surselor de finanțare și modului în care banii sunt distribuiți în diferite domenii.
„Având în vedere reticența multora de a-și mări contribuțiile la bugetul UE și nivelul variabil de pregătire pentru diferite părți ale noului pachet de venituri proprii, acești factori indică necesitatea de a lua în considerare nivelul de ambiție atunci când vine vorba de creșterea cheltuielilor”, se arată în documentul președinției irlandeze a Consiliului UE.
Comisia Europeană a propus pentru perioada 2028-2034 un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro, în prețuri curente, echivalent cu aproximativ 1,26% din venitul național brut al Uniunii.
Problema este că mai multe state, în frunte cu Germania, Olanda și Suedia, consideră că dimensiunea totală a bugetului este prea mare. Consecința ar fi reducerea sau restructurarea cheltuielilor tradiționale, în special pentru agricultură și coeziune.
Bucureștiul a susținut în discuțiile privind viitorul buget european necesitatea unui buget ambițios, cu finanțări consistente pentru coeziune și agricultură.
Pentru România, fondurile de coeziune sunt esențiale pentru infrastructură, transport, dezvoltare regională, investiții locale și proiecte sociale, în timp ce Politica Agricolă Comună reprezintă una dintre principalele surse de finanțare pentru fermieri.
O variantă anterioară de compromis, pregătită în timpul președinției cipriote a Consiliului UE, prevedea reduceri de aproximativ 33 de miliarde de euro, circa 2% față de propunerea Comisiei Europene.
