Peste 127 de parohii ortodoxe în care se slujește în limba română, majoritatea situate în regiunile cu populație românească din Transcarpatia, Cernăuți și Odesa, riscă să fie închise sau să li se confiște bunurile, în urma interzicerii activităților Mitropoliei Kievului a Bisericii Ortodoxe Ucrainene (afiliată Patriarhiei Moscovei). Decizia vine după ce Serviciul de Stat al Ucrainei pentru Politicile Etnice și Libertatea Conștiinței (DESS) a publicat o listă oficială a organizațiilor religioase afiliate entităților străine interzise, plasând Mitropolia Moscovei pe primul loc, transmite BucPress din Cernăuți.
Anatol Popescu, președintele Asociației Basarabia a românilor din regiunea Odesa, a avertizat asupra impactului devastator asupra comunității românești istorice din Ucraina.
„Aceste parohii reprezintă inima spirituală a românilor din Ucraina. Interzicerea lor înseamnă nu doar pierderea lăcașurilor de cult, ci și o amenințare directă la identitatea noastră culturală și religioasă”, a scrie Anatol Popescu pe Facebook. El a subliniat că statul ucrainean pare să favorizeze trecerea acestor parohii către Biserica Ortodoxă a Ucrainei (PȚU), o entitate nou-creată, în timp ce blochează alternativele care ar păstra slujbele în limba română.
Potrivit informațiilor furnizate de Popescu, presiunile asupra clericilor români au escaladat în ultimul an. În 2024, procedura de înregistrare a Organizației religioase „Biserica Ortodoxă Română din Ucraina” (BOR-Ucraina) a fost blocată deliberat, în ciuda interesului manifestat de numeroase parohii. Unul dintre fondatorii inițiativei, avocatul Eugen Patraș, originar din nordul Bucovinei, a fost sancționat de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) cu o interdicție de intrare în țară pentru trei ani.
„Aceasta este o strategie clară de a forța parohiile românești să se alăture PȚU, fără a garanta dreptul la slujbe în limba maternă”, a explicat Anatol Popescu.
Situația s-a agravat recent prin mobilizarea forțată a preoților. Un exemplu este cazul preotului Nicolae Zeciu de la Biserica „Sf. Arh. Mihail” din satul Erdec-Burnu (Utkonosivka), regiunea Odesa, dar și preotului Valeriu Florescu de la Biserica Sfântul Vasile cel Mare din satul Corcești, regiunea Cernăuți.
„Astfel de acțiuni sunt presiuni enorme asupra clericilor noștri, care riscă să lase comunitățile fără păstori spirituali”, a adăugat Popescu.
