Controverse juridice privind decizia Curții de Apel Ploiești in privința alegerilor. Ce spune avocata Eliza Ene Corbeanu

Ceea ce a făcut Curtea de Apel Ploiești astăzi este o interferență flagrantă în zona de competență exclusivă a Curții Constituționale. Suspendarea efectelor Hotărârii CCR nr. 32/2024 prin care s-au anulat alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 și s-a dispus reluarea procesului electoral este nu doar problematică din punct de vedere juridic, ci și profund periculoasă pentru ordinea constituțională, spune avocata Eliza Ene Corbeanu pe Facebook.

CE MAI SUSȚINE ELIZA ENE CORBEANU:

În primul rând, CCR a acționat în limitele competenței sale prevăzute de art. 146 lit. f) din Constituție. Hotărârea sa, conform art. 147 alin. (4), este definitivă și obligatorie.

Să pretinzi că o instanță de contencios administrativ ar putea suspenda o asemenea hotărâre înseamnă să ignori cu bună știință ierarhia normelor și natura juridică a actelor Curții.

Vorbim aici de o instanță care, sub pretextul controlului de legalitate, încalcă separația puterilor și se substituie unui for constituțional suprem.

E o acțiune care depășește competențele legale și sfidează Constituția.

Mai grav este că hotărârea CCR nr. 32/2024 cuprinde două puncte esențiale: anularea procesului electoral (efect consumat și care nu mai poate fi suspendat ) și reluarea acestuia, cu efecte viitoare.

A suspenda „reluarea” procesului electoral înseamnă, de fapt, a bloca întregul mecanism democratic, lăsând autoritățile electorale într-o stare de incertitudine totală.

Și totuși, nu s-a cerut suspendarea Hotărârilor de Guvern care stabilesc data și calendarul alegerilor (de ex.OUG1/2025).

Practic, avem o suspendare parțială care generează un vid de reglementare și pune BEC-ul într-o poziție imposibilă.

Da, suspendarea este executorie, dar recursul se judecă în 5 zile la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Însă până atunci, efectul politic e deja instalat: haos instituțional, confuzie și alimentarea ideii că hotărârile CCR pot fi cenzurate în instanțele ordinare.

Dacă ÎCCJ nu tranșează rapid și ferm această situație, precedentul creat e devastator.

E un caz-școală de ce încrederea în justiție nu poate fi construită pe improvizații constituționale.

Activitatea Biroului Electoral Central este reglementată clar prin OUG nr. 1/2025, care prevede atribuțiile, componența, finanțarea și competențele sale în organizarea alegerilor prezidențiale din 4 mai 2025, fără ca acest act normativ să fi fost suspendat.

În consecință, BEC funcționează legal și își continuă activitatea, indiferent de suspendarea parțială a efectelor Hotărârii CCR nr. 32/2024.

Hot this week

Topics

Mai mult

    Politicienii vor să subvenționeze criza energetică din buzunarele românilor

    Politicienii ignoră criza energetică, iar acum vor să o...

    Die Zeit: Alegerile din Serbia nu sunt o victorie pentru Europa

    Unii analiști internaționali sunt precauți după alegerile din Serbia....

    Ce e „Lista Studenților” care l-a învins pe Vučić? Un amalgam pro UE, dar și pro Rusia

    Formațiunea Lista Studenților, constituită în partid abia acum o...

    Rusia spune că Viktor Orbán ar putea ajunge viitorul secretar general al ONU

    Fostul prim-ministru ungar Viktor Orbán ar putea fi încă...

    Noul „bolnav” al Europei

    Franța a devenit noul „om bolnav al Europei” pe...

    Articole relationate

    Categorii populare