Secuii repatriaţi din Bucovina şi naţionalităţile din Bucovina îşi menţin cultura vie, a declarat, sâmbătă, la Bonyhád, Árpád János Potápi, secretar de stat responsabil pentru politici naţionale al Cancelariei Prim-ministrului ungar, cu ocazia Festivalului Internaţional de Folclor „Întâlniri Bucovinene”.
Árpád János Potápi, care este şi deputat Fidesz al acestei regiuni, a amintit, în salutul său, că festivalul, care se desfăşoară anul acesta pentru a 34-a oară, iar la Bonyhád din 1997, celebrează cultura oamenilor care au trăit în Bucovina şi a celor care locuiesc acolo şi astăzi.
Acesta a amintit că, timp de aproximativ două secole, secuii au trăit în cinci sate înfiinţate de ei în provincia de nord-est a Imperiului Austro-Ungar, care acum aparţine de Ucraina şi România. Populaţia din cele cinci sate secuieşti din Bucovina a fost repatriată în Ungaria în anul 1941. Împreună cu celelalte popoare – români, ucraineni, polonezi – secuii au format cultura comună a Bucovinei.
Politicianul, care se trage dintr-o familie de secui bucovineni, l-a salutat pe Zbigniew Kowalski, de la Casa de Cultură din Pila, care din anul 1990 este principalul organizator al festivalului, şi, de asemenea, a salutat şi grupurile secuieşti de peste hotare care “menţin în viaţă cultura secuiască din Bucovina”.
Árpád János Potápi a subliniat că, din cauza războiului ruso-ucrainean, care durează de un an şi jumătate, în acest an niciun grup maghiar nu a putut urca pe scenă la Cernăuţi, şi niciun grup din Ucraina nu a putut veni la Bonyhád. “Sper că încetarea focului şi pacea vor aduce încheierea războiului cât mai curând posibil şi nu doar viaţa va reveni la normal, dar şi festivalul va putea fi organizat în fiecare localitate”, a declarat politicianul.
“Întâlniri Bucovinene” se desfăşoară în mod tradiţional în mai multe localităţi: în România, la Câmpulung Moldovenesc, în Ucraina, la Cernăuţi, în Polonia, la Jastrowie, şi în Ungaria, la Bonyhád.
La festivalul de la Bonyhád, care a început vineri şi care se desfăşoară pe parcursul a trei zile, participă aproximativ 30 de grupuri de dansuri tradiţionale şi orchestre floclorice secuieşti, poloneze şi româneşti, inclusiv secui din Cristur, de lângă Hunedoara şi din Pancevo, Serbia, localităţi unde a ajuns o parte din locuitorii satelor bucovinene.
