Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, a transmis miercuri că Mitropolia Olteniei a luat „o decizie bună”, pentru menţinerea ordinii interioare a Mănăstirii Frăsinei din Vâlcea, prin interzicerea participării monahilor la slujbele de la biserica din apropiere, dar a criticat limbajul „excesiv arhaic”, „ermetic”, „sever şi anacronic” din mesajul Mitropoliei şi a subliniat că „blestemul” nu face parte din poruncile şi sfaturile evanghelice.
Reacţia sa vine după ce, într-un document semnat de Mitropolitul Olteniei, Irineu, şi de stareţul Mănăstirii Frăsinei din judeţul Vâlcea, apărut în spaţiul public, au fost interzise slujbele într-o biserică din apropierea mănăstirii, lăcaş de cult care ar fi fost ridicat pe un loc ‘blestemat’ de Sfântul Ierarh Calinic.
„Decizia este, în esenţă, aceea ca monahii mănăstiri Frăsinei să slujească exclusiv în biserica mănăstirii, nu şi la biserica situată la câţiva km de aceasta. Dincolo de limbajul excesiv arhaic, ermetic pentru înţelegerea omului de azi, este vorba de o decizie menită să sporească gradul de rigoare şi ascultare duhovnicească ale celor ce au optat pentru o viaţă ascetică bazată pe cele trei voturi (angajamente) monahale: ascultare, castitate şi sărăcie benevolă. Condiţii cu raţiuni adânci asumate de oricine alege liber să devină monah”, arată purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.
Bănescu adaugă faptul că ‘raţiunea adâncă a monahismului este separarea de tumultul lumii, nu afundarea în el, găsirea liniştii necesare rugăciunii, lupta mai intensă cu ispitele şi trăirea mai riguroasă a poruncilor şi sfaturilor evanghelice’.
El critică referirile la ‘blestem’, chiar dacă este vorba de respectarea unei hotărâri luate de un sfânt ierarh.
