de Vlad Nistor, europarlamentar PNL/PPE
La aproape doi ani de la inaugurarea actualului președinte al SUA, spectrul fostului șef al administrației americane, Donald Trump, continuă să domine ( nu într-un mod tocmai onorabil ) viața politică de la Washington.
Saga juridică în care este implicat Trump devine din ce în ce mai complicată și depășește orice realitate cu care ne obișnuiseră foștii președinți ce l-au precedat; poate numai magnitudinea scandalului Watergate din vremea președintelui Nixon să se apropie de proporțiile actualelor acuzații. Faptele prezentate sunt extrem de îngrijorătoare, arătând un președinte ce a abuzat funcția sa în mod repetat, cel mai probabil instigându-și susținătorii la rebeliune și insurecție.
Aparent captiv al lui Trump, dependent de persoana fostului președinte și înțesat cu susținători ai acestuia, partidul Republican se găsește într-un moment istoric fără precedent în evoluția sa. Peste un an, cele doua partide principale din Statele Unite vor trebui să își nominalizeze candidații pentru cursa prezidențială. Trump este, pentru moment, favoritul Republicanilor, însă scandalul legat de documentele strict secrete, deținute în mod ilegal de fostul președinte la reședința sa de la Mar-a-Lago, pot afecta șansele sale de a primi nominalizarea. Pe de alta parte, în conjunctura politică actuală, susținătorii săi îl pot vedea în postura unui martir al cauzei lor, iar Trump știe bine cum să joace acest rol.
Indiferent de dezvoltările ce vor urma, nici un președinte al SUA nu trebuie sa iasă din mantaua sa constituțională și să abuzeze de puterile sale administrative, luând astfel captiv un întreg sistem administrativ ce are capacitatea de a afecta întregul glob. Istoria ne învață că, în mod tragic, unii din cei mai mari tirani ai omenirii s-au născut din sisteme profund democratice, în momente excepționale, precum cele pe care le traversăm acum.
