Camera inferioară a Parlamentului României a adoptat în mod tacit propunerea legislativă privind statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc, a comunicat Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) care a elaborat proiectul de lege, relatează agenția maghiară de știri MTI.
RELATAREA MTI:
CNS a evocat articolul 75, aliniatul 2 din Constituţia
României, care stipulează că proiectele de lege trebuie adoptate în
termen de 45 zile de prima cameră sesizată. În cazul depăşirii
termenului, legea se consideră adoptată de camera respectivă şi
este transmisă celeilalte camere. Pentru aceasta din urmă nu se mai
fixează niciun termen privind adoptarea sau respingerea.
Pe site-ul Parlamentului României apare că proiectul a fost
adoptat de Camera Deputaţilor în data de 23 aprilie, proiectul
fiind deja trimis Senatului. În prealabil, proiectul de lege a
primit aviz negativ de la Consiliul Legislativ şi de la Consiliul
Economic şi Social. Proiectul a fost avizat negativ de Guvern, de
Comisia de administraţie locală şi amenajarea teritoriului, precum
şi de Comisia juridică, a cultelor şi minorităţilor.
Senatul încă nu a prevăzut data dezbaterii proiectului de lege.
CNS recunoaşte că termenul de 45 de zile nu a putut fi
respectat de Camera Deputaţilor din cauza stării de urgenţă, dar
consideră că acest rezultat dovedeşte din nou: proiectul de lege
privind statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc merită să fie
depus în mod repetat. CNS a luat cunoştinţă cu satisfacţie de
faptul că în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor s-a
desfăşurat o discuţie civilizată pe marginea acestui proiect, mai
mult, câţiva deputaţi au luat atitudine în favoarea acestuia sau
s-au abţinut. CNS a mulţumit totodată celor doi iniţiatori,
deputaţilor József Kulcsár-Terza şi Zsolt Biró.
Cei doi deputaţi care au obţinut mandatul lor în culorile
Partidului Civic Maghiar, dar se află în relaţii controversate cu
partidul lor, au depus proiectul de lege în decembrie anul trecut.
În acel moment scopul lor a fost de a genera o dezbatere în fond
despre acest proiect. În decembrie 2017, proiectul a fost depus de
József Kulcsár-Terza, atunci însă parlamentul a respins proiectul
fără să-l discute în fond.