Categorie: Uncategorized

Judecatorul Valentin Chitidean (foto 1), de la Curtea de Apel Cluj, a dispus luni, 26 noiembrie 2018, in camera preliminara, restituirea la DIICOT a dosarului in care oamenii de afaceri salajeni Ioan Huluban si Ioan Galis  au fost trimisi in judecata pentru pretinse fapte de evaziune fiscala, spalare de bani si constituire de grup infractional organizat in legatura cu produse petroliere, cu un presupus prejudiciu de 26 de milioane de lei, scrie Lumea Justiției.

Pe 7 octombrie 2018, Lumea Justitiei publica documente care aratau ca lucratori ai SRI au efectuat transcrieri ale unor interceptari vizandu-i pe Galis si Huluban, incalcand articolul 143, alineatul (4) din Codul de procedura penala. Articolul prevede faptul ca transcrierile sunt efectuate de catre procuror sau de catre organul de cercetare penala – asadar nicio mentiune despre vreun ofiter de informatii. In schimb, Serviciul Roman de Informatii a recunoscut negru pe alb – in patru adrese catre DIICOT Salaj, trimise ulterior Curtii de Apel Cluj – faptul ca a transcris convorbiri interceptate de catre acelasi SRI, in baza unor mandate emise de ICCJ in perioada octombrie 2011 – aprilie 2012. 

Luni, 26 noiembrie 2018, prin incheierea finala de camera preliminara numarul 5/2018, pronuntata in dosarul nr. 1069/33/2017/a1, judecatorul Chitidean a constatat nulitatea absoluta a rechizitoriului emis pe 20 decembrie 2017 in dosarul nr. 67/D/P/2015, a actelor de urmarire penala efectuate in cauza, a probelor si a mijloacelor de proba intocmite, dispuse si autorizate de catre Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – Biroul Teritorial Salaj. Pe cale de consecinta, magistratul a dispus excluderea si eliminarea de la dosar a tuturor probelor si mijloacelor de proba, precum si restituirea cauzei la procuror. Hotararea judecatorului nu este definitiva, putand fi contestata in termen de trei zile de la comunicarea incheierii.

Compania UTI nu sponsorizează, nu sprijină și nu se implică în vreun fel în sfera politicului. Respingem orice asociere cu mediul politic, se arată într-un comunicat al UTI transmis spre publicare FLUX 24 după afirmațiile făcute marți de primarul general al Capitalei, Gabriela Firea.

– Reclama –

COMUNICATUL INTEGRAL AL UTI:

Ca urmare a declarațiilor publice ale dnei Primar General, Gabriela Firea, în contextul Deciziei Curții de Apel prin care s-au anulat hotărârile Consiliului General al Municipiului București de înființare a companiilor municipale, declarații în care dna Primar a invocat compania UTI, facem următoarele precizări pentru corecta informare a opiniei publice:

• Respingem afirmațiile dnei Primar General ca fiind nefondate și menționăm că proiectele pe care UTI le-a dezvoltat în București au fost atribuite prin licitații publice la care compania a participat prin prisma competențelor tehnice și a resurselor umane specializate pe care le are.
• Ne delimităm de orice presupunere de ilegalitate referitoare la activitățile UTI și de orice aluzie privind influențarea procedurilor de atribuire a contractelor prin orice mijloace nelegale.
• Dacă dna Primar General are informații că ar fi existat presupuse încălcări ale legilor și ale practicilor de afaceri etice în beneficiul companiei noastre, o rugăm să le facă publice și să sesizeze organele abilitate.
• Credem că, în lipsa unor realizări concrete și pentru a direcționa atenția opiniei publice către alte subiecte, dăi. De altfel, se poate observa clar că gestionarea de către Primăria Municipiului București a obiectivelor aflate în trecut în administrarea UTI înregistrează carențe grave: Arena Națională este închisă, iar traficul rutier este mai dificil pe zi ce trece, ambele situații neîntâlnite cât timp UTI se ocupa de Arena Națională și asigura managementul traficului în București.
• Compania UTI nu sponsorizează, nu sprijină și nu se implică în vreun fel în sfera politicului. Respingem orice asociere cu mediul politic.
• Considerăm că decizia Curții de Apel București nu face decât să confirme ceea ce noi, precum și alte companii private, am afirmat în trecut: că aceste companii municipale sunt un eșec managerial și financiar.

Ne este greu să înțelegem, fără argumente transparente, care este motivația afirmațiilor denigratoare ale dnei Primar General, cu atât mai mult cu cât UTI nu a primit nicio reclamație/sesizare oficială prin care să i se reproșeze vreun aspect negativ în derularea contractelor sale cu PMB.

Ne exprimăm, din nou, disponibilitatea de a realiza o discuție publică, transparentă, referitoare la proiectele realizate de UTI în București și de a răspunde oricărei întrebări care poate să clarifice acuzațiile și nelămuririle apărute în spațiul public.

O anchetă internaţională realizată de 250 de jurnalişti din 59 de medii de informare (printre care ziarul francez Le Monde), denunţă lacunele în controlul implanturilor medicale (stenturi, pacemaker, proteze de coapse, implanturi mamare, etc.). Numai în SUA, aceste carenţe ar fi la originea a 82.000 de decese şi 1,7 milioane de răniţi în zece ani, transmite RFI.

Cifrele americane nu reprezintă decât o infimă parte a realităţii întrucât în SUA există un sistem de colectare a declaraţiilor privind dispozitivele medicale. In restul lumii, adesea sub pretextul secretului comercial, transparenţa este zero. Aceste date confidenţiale sau inexistente sunt însă cruciale pentru pacienţi. Cum notează Le Monde, ziarul francez care face parte din Consorţiului internaţional al jurnaliştilor de investigaţii, „astăzi, graţie codului de bare de pe doze, poţi regăsi originea unei băuturi răcoritoare oriunde ai fi pe glob. Nu însă şi originea unui implant defectuos purtat de tatăl Dvs.” Dispozitivele medicale beneficiază foarte uşor de certificatul „Conformitate europeană” lucru care permite comercializarea lor pe întreg continentul european, practic fără niciun control.

Ca să acceadă la datele deţinute de autorităţi şi pentru a estima daunele cauzate pacienţilor, jurnaliştii de investigaţie din lumea întreagă s-au coalizat şi publicat deci acum aceste „Implan Files” cum a fost botezat dosarul revelaţiilor.

Aflăm astfel că numărul incidentelor provocate de dispozitive medicale defectuoase creşte peste tot în lume. In SUA, în ultimul deceniu, incidentele s-au multiplicat cu 5. Cele mai multe probleme sunt cauzate acolo de pompele de insulină echipate cu captori de glicemie. Cele mai numeroase decese peste oceanul Atlantic sunt însă provocate de aparatele de dializă automatizate în caz de insufienţă renală.

In Europa, datele privind incidentele cu implanturi medicale au început să apară acum nici măcar două decenii. In Germania se recenzează astfel circa 14.000 de incidente pe an, în Marea Britanie vreo 20.000. In Franţa, în ciuda unei baze de date incomplete, se estimează la 18.000 numărul de cazuri în 2017.

„Implant Files” s-a lovit adesea de ignoranţa stupefiantă a autorităţilor sanitare

Tabloul oferit de autorităţile sanitare este însă foarte lacunar asta pentru că nimeni, cel puţin în Hexagon, nu este capabil să spună câte dispozitive medicale sunt implantate anual. In anul 2010, un raport al Inspecţiei generale a afacerilor sociale estima cifra „între 800.000 şi două milioane”. Industriaşii, fabricanţii deci, citează 500.000 de produse pe piaţa europeană. In fapt, ancheta „Implant Files” s-a lovit adesea de ignoranţa stupefiantă a autorităţilor sanitare. O ignoranţă în parte explicabilă şi prin răspândirea inutilă a informaţiilor. Astfel, numai în spitalele pariziene există 70 de softuri diferite pentru a culege informaţiile referitoare la implanturi dar niciunul nu centralizează datele. In vreme ce medicamentele spitalelor pariziene sunt toate stocate într-un singur loc înainte de distribuirea lor, dispozitivele medicale sunt livrate direct de fabricant.

Chiar dacă Europa este pe cale să introducă un număr de identificare unic, agenţiile de sănătate şi medicii sunt de cele mai multe ori incapabili să regăsească pacienţi pentru a-i avertiza că sunt probleme cu implantul lor. Este ceea ce s-a întâmplat în 2010 cu implanturile mamare PIP. Un exemplu dramatic întrucât 400.000 de femei în lume, dintre care 30.000 de franţuzoaice, au beneficiat de acele implanturi cu silicon defectoase.

Realitatea poate fi însă mult mai sumbră întrucât nu toate incidentele sunt declarate. La medicamente de exemplu se estimează că doar 10% din efectele indezirabile sunt semnalate. Pentru dispozitivele medicale, proporţia scade la un procent, se poate citi într-un raport al Curţii de conturi americane. In Europa, declaraţia de „incidente grave” nu este obligatorie decât pentru fabricanţi.

Autorii anchetei reamintesc pe final care sunt principalele dispozitive implantabile: pacemaker, stenturi, proteze mamare, proteze de umăr, pompe de insulină, proteze de şold sau de genunchi. Multe dintre ele sunt fabricate de firma americană Medtronic, lider mondial al tehnologiilor medicale. Problema este că din anchta publicat acum reiese că anul trecut, în lume, un incident din 5 s-a datorat unor produse Medtronic.

Preşedintele Klaus Iohannis a evitat să spună joi dacă soţia sa, Carmen, se va prezenta la audierile de la Parchetul General în dosarul deschis ca urmare a plângerii depuse de Lumea Justiţiei referitor la casele familiei din Sibiu, apreciind că ”nu există temei pentru astfel de discuţii”.

– Reclama –

”Nu există deocamdată temei pentru astfel de discuţii”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, chestionat în privinţa prezenţei soţiei sale, Carmen, la audierile de la Parchetul General, în dosarul deschis ca urmare a plângerii depuse de Lumea Justiţiei referitor la casele familiei din Sibiu.

Carmen Iohannis a transmis procurorilor de la Parchetul General, că nu se poate prezenta la audierea programată pe 15 noiembrie, prin intermediul unui fax, au precizat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare. Potrivit aceloraşi surse, Carmen Iohannis nu a precizat o dată la care se poate prezenta pentru a fi audiată de procurori.

Carmen Iohannis a fost citată pentru a se prezenta joi, 15 noiembrie, la Parchetul General, în dosarul deschis ca urmare a plângerii depuse de Lumea Justiţiei referitor la casele familiei din Sibiu.

Aflat în vizită la Moscova, președintele Igor Dodon a promis să apere statutul pe care l-ar avea limba rusă în Republica Moldova. Într-un discurs rostit în Duma de Stat a Rusiei, Dodon a spus că limba rusă ar avea în Republica Moldova statut de limbă de comunicare interetnică. „Vreau să vă asigur în calitate de președinte că noi vom apăra” acest statut, a spus Igor Dodon, citat de Ria Novosti conform Radio Europa Liberă.

– Reclama –

Pe 4 iunie 2018, Curtea Constituțională de la Chișinău a respins sesizarea Partidului Liberal care a contestat obligativitatea traducerii în limba rusă a actelor oficiale. Cu toate acestea, Curtea a statuat că legislația lingvistică din 1989 este învechită și nu corespunde realității actuale. Potrivit Curții, „națiunile statelor succesoare ale URSS pot utiliza ca limbă de comunicare orice limbă doresc, important fiind actul înțelegerii”.

Potrivit unui comunicat al Președinției moldovene, Igor Dodon se va afla într-o vizită de lucru la Moscova și Sankt-Petersburg, până pe 24 noiembrie. Agenda vizitei prevede, între altele, întrevederi cu președintele Dumei de Stat, Veaceslav Volodin, cu vicepremierul Dmitri Kozak, care este și reprezentantul special al Kremlinului pentru dezvoltarea relațiilor economice și comerciale cu Republica Moldova. Igor Dodon va participa la ședința Consiliului economic moldo-rus și va avea întrevederi cu reprezentanții diasporei moldovenești.

În comunicatul de presă al Președinției, difuzat în ajun, Igor Dodon este citat cu declarația: „Federația Rusă a fost, este și va fi un partener strategic al Republicii Moldova. Nimeni nu va reuși să distrugă relațiile noastre frățești, spirituale, culturale și economice, pe care popoarele noastre le-au construit de-a lungul secolelor”.

Chimcomplex, controlată de omul de afaceri Ștefan Vuza, a transmis luni Bursei de Valori București „iminența închiderii tranzacției de achiziție a activelor Oltchim” și încheierea unui acord de finanțare în acest scop cu Credit Suisse AG din Elveția și cu divizia din UE a băncii rusești de stat VTB Bank, a doua cea mai mare din Rusia, transmite Profit.ro.

– Reclama –

VTB Bank (Europe) SE, ca subsidiară înregistrată în UE a băncii rusești de stat VTB Bank, este exceptată de la sancțiunile dictate de Uniunea Europeană împotriva mai multor persoane și entități din Rusia după anexarea peninsulei Crimea de către Federația Rusă în 2014 și, în consecință, business-ul cu aceasta nu prezintă nici un risc juridic din acest punct de vedere. În schimb, banca-mamă din Rusia este subiect atât al sancțiunilor impuse de SUA, cât și al celor decise de către UE în această speță. Aceasta a contestat sancțiunile UE la Curtea Generală a Uniunii, care însă i-a respins contestația în septembrie anul acesta. înțeleasă ca profund omenească Recent, premierul rus Dmitri Medvedev a amenințat că Rusia va boicota summit-ul economic de la Davos dacă organizatorii nu vor ridica restricțiile de participare impuse unor oameni de afaceri și executivi de top ruși vizați de sancțiunile economice internaționale, printre care CEO-ul VTB Bank, Andrei Kostin, mai scrie sursa citată.

Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a declarat, luni seară la Realitatea TV, că „papagalul zilei”, după CEx este Mihai Fifor, care a stat „ca un fazan jumulit” şi după ce şi-a dat demisia de la Ministerul Apărării a acceptat ca Liviu Dragnea să îl propună şef interimar al Consiliului Naţional al PSD.

– Reclama –

„Papagalul zilei astăzi (luni -n.r.) este Fifor. Să stai ca un fazan jumulit, împuşcat dar nu prea tare, să accepţi să te pună Dragnea preşedinte peste o entitate care nu mai funcţionează. El o să zică <<nu, nu m-a dat afară Dragnea, mi-am dat demisia demn>>. L-au ţinut ca pe un fazan jumulit de pene, ca apoi să stea lângă Dragnea. E ca într-o haită. Nu ştiu dacă aţi observat, dar Dragnea e ca la vânătoare. Şi a transformat partidul în mistreţi, vulturi, etc. Mistreţii sunt baroni locali. Bădălău nu are treabă cu economia. Poate un pic cu agricultura. Bădălău e şi cercetat pentru evaziunea fiscală cu câteva firme din zona agriculturii”, a afirmat Ludovic Orban, luni seară la Realitatea TV.

Premierul Viorica Dăncilă a anunţat, la finalul şedinţei de luni a Comitetului Executiv al PSD, că Mihai Fifor a decis să demisioneze din fruntea Ministerului Apărării.

De la câştigarea alegerilor parlamentare în decembrie 2016, PSD a schimbat în trei guverne un număr de 21 miniştri, şase în Cabinetul Grindeanu, patru în Guvernul Tudose, şi 11 de când a fost învestit Executivul condus de Viorica Dăncilă, pe 29 ianuarie a.c, transmite Mediafax.

– Reclama –

Astfel, Guvernul condus de Sorin Grindeanu, care şi-a desfăşurat activitatea în perioada 4 ianuarie – 29 iunie 2017, ca apoi să fie dat jos de PSD prin moţiune de cenzură adoptată în Parlament, au fost schimbaţi şase miniştri.

– Advertisement –

După scandalul OUG 13, ministrul Justiţiei Florin Iordache a anunţat că demisionează, iar pe 23 februarie a fost numit Tudorel Toader, care şi în prezent deţine portofoliul la Justiţie. Ministrul Economiei Alexandru Petrescu a fost remaniat, iar înlocuitorul său a fost Mihai Tudose. Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat îl avea pe Florin Jianu (independent) şi a fost schimbat şi înlocuit cu Alexandru Popescu. Totodată, ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul era Graţiela Gavrilescu, care a fost înlocuită pe 27 martie 2017 cu Viorel Ilie. La Ministerul Mediului, Daniel Constantin, care era şi vicepremier, a fost înlocuit, pe 27 martie de către Graţiela Gavrilescu. De asemenea, Ministrul Fondurilor Europene Mihaela-Virginia Toader a fost înlocuită de către Rovana Plumb, care şi în momentul de faţă deţine acest portofoliu.

Cât despre Cabinetul Tudose, care şi-a desfăşurat activitatea în intervalul 29 iulie 2017 – 16 ianuarie 2018, au fost înlocuiţi patru miniştri. Prin urmare, ministrul Apărării Adrian Ţuţuianu a fost schimbat, pe 12 septembrie 2017, cu Mihai Fifor. Locul vacantat de Fifor la Ministerul Economiei a fost luat de Gheorghe Şimon. La Ministerul Transporturilor Alexandru-Răzvan Cuc a fost înlocuit, pe 17 octombrie 2017, cu Felix Stroe. Portofoliul de la Fondurile Europene al Rovanei Plumb a fost preluat de către Marius Nica, pe 17 octombrie.

– Advertisement –

În Guvernul Dăncilă, înaintea remanierii guvernamentale efectuate în şedinţa de luni a Comitetului Executiv al PSD au fost schimbaţi trei miniştri.

Astfel, în Cabinetul Dăncilă, învestit pe 29 ianuarie a.c., după demisia lui Valentin Popa de la Ministerul Educaţiei, pe 27 septembrie, acesta a fost înlocuit cu Rovana Plumb interimar, apoi cu Ecaterina Andronescu. La Ministerul Cercetării Nicolae Burnete a fost înlocuit interimar cu Viorel Ştefan pe 12 septembrie, iar apoi ministru plin a fost numit, pe 29 octombrie, Nicolae Hurduc. După demisia pe 9 noiembrie a ministrului delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, acesta a fost înlocuit cu George Ciamba, secretar de stat în MAE.

La finalul şedinţei CEx al PSD de luni, premierul Viorica Dăncilă a anunţat remanierea a opt miniştri.

Prin urmare, Ilan Laufer l-a înlocuit pe Paul Stănescu la Ministerul Dezvoltării. Gabriel Leş va fi noul ministru al Apărării, după demisia lui Mihai Fifor, Marius Budăi este noul ministru al Muncii, în locul Olguţei Vasilescu ca preia portofoliul Transporturilor, în locul lui Lucian Şova. Niculae Bădălău îl înlocuieşte pe Dănuţ Andruşcă la Ministerul Economiei, Daniel Breaz a fost numit Ministrul Culturii, în locul lui George Ivaşcu, iar înlocuitorul Ioanei Bran la Ministerul Tineretului şi Sportului este Constantin-Bogdan Matei. Pe ministrul Comunicaţiilor Petre-Bogdan Cojocaru l-a înlocuit Alexandru Petrescu.

– Advertisement –

Locurile de muncă în ţările din Europa de Est sunt vulnerabile pe fondul creşterii gradului de utilizare a roboţilor la nivel global, informează Bloomberg conform Agerpres.

– Reclama –

Potrivit unui raport publicat marţi de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), un muncitor obişnuit din Slovacia, ţara cu cea mai mare producţie auto pe cap de locuitor din lume, se confruntă cu o probabilitate de 62% pentru ca locul său de muncă să fie automatizat „în viitorul apropiat”.

În acest raport, care a comparat 11 state emergente cu economii dezvoltate, BERD susţine că muncitorii din Lituania se confruntă cu un risc puţin mai mic decât cei din Slovacia, având probabilitate de 57% ca locurile lor de muncă să fie automatizate. În cazul muncitorilor din Estonia, Cehia, Polonia şi Slovenia, riscurile sunt cuprinse între 47% şi 53%. Roboţii vor fi utilizaţi mai ales în textile, agricultură şi sectorul manufacturier, susţine raportul.

„Inovaţiile tehnologice mută rapid balanţa dintre activităţile efectuate de oameni şi sarcinile efectuate de maşini. În sectorul manufacturier, procentul locurilor de muncă aflate în pericol să fie automatizate este deosebit de ridicat”, avertizează BERD.