Categorie: Uncategorized

Cele câteva mii de angajaţi ai Complexului Energetic Oltenia (CEO) care activează în cadrul unităţilor miniere continuă greva şi după întâlnirea avută luni dimineaţa la Ministerul Energiei, aceştia cerând, în principal, creşterea salariilor cu 45% şi condiţii mai bune de lucru, tranmsmite Agerpres.

– Reclama –

Vouchere de vacanță și o majorare cu numai  8,2% a lefurilor, atât a oferit Ministerul Energiei după prima rundă de negocieri cu sindicatele din Complexul Energetic Oltenia, de luni dimineață.

Minerii susţin că sunt hotărâţi să nu renunţe la protest până nu vor ajunge la o înţelegere direct cu administraţia companiei, ei acuzându-i pe liderii de sindicat că şi-au urmărit doar interesele personale, nu şi pe cele ale celor pe care îi reprezintă.

Protestul a început vineri seara la Cariera Jilţ Nord, extinzându-se apoi, pe parcursul zilelor de sâmbătă şi duminică, la mai multe unităţi miniere. Angajaţii CEO au refuzat să intre în ture şi au manifestat în sălile de apel din incinta unităţilor. Lucrul care i-a nemulţumit pe mineri a fost anunţul administraţiei către liderii de sindicat că, în acest an, nu vor fi acordate majorări salariale şi nici alte drepturi.

Minerii de la Cariera Roşiuţa au prezentat şi o listă de revendicări care cuprinde, printre altele, îmbunătăţirea condiţiilor de lucru, acordarea echipamentului de protecţie, creşterea salariului pornind de la 4.000 de lei/angajat, plata zilelor de sâmbătă şi duminică lucrate cu spor de 100%, acordarea voucherelor de vacanţă.

În urma întâlnirii de luni dimineaţa, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Doru Vişan, a precizat că greva minerilor de la Complexul Energetic Oltenia (CEO) este ilegală în acest moment, iar angajaţii companiei vor primi vouchere de vacanţă de la 1 mai dacă urmează paşii legali.

„Greva de la Complexul Energetic Oltenia este în afara cadrului legal. (…) Referitor la munca vie solicitarea lor a fost împărţită în două. Unu, voucherele de vacanţă la care din analiza cu directoratul companiei rezultă că din 1 mai se pot da şi se vor da, şi respectiv a doua solicitare este de creştere salarială într-un procent de 45%, ceea ce pentru companie este insuportabil ca şi procent. În schimb, s-au identificat pârghiile legale pentru recunoaşterea productivităţii pe care o are compania şi respectiv de reducere a altor cheltuieli şi negocierea lor cu sindicatele pentru creştere salarială”, a spus Vişan.

Toate aceste lucruri se pot concretiza doar dacă sindicatele vor notifica oficial începerea negocierilor într-un cadru legal, care înseamnă reluarea programului de lucru.

„Suplimentar, Ministerul Energiei s-a angajat şi va duce la îndeplinire programul de promovare a şase hotărâri de guvern privind exproprierile în zona Olteniei pentru crearea de noi fronturi de lucru, pentru ca să crească producţia de cărbune în acea zonă”, a completat el.

Potrivit lui Vişan, CE Oltenia are stocuri de lignit care îi ajung pentru o săptămână.

Întrebat ce se va întâmpla dacă sindicatele vor refuza propunerea, el a răspuns: „Legile statului funcţionează şi pentru situaţii normale şi pentru situaţii anormale. Noi am înştiinţat organele statului în acest sens şi dacă este pusă în pericol siguranţa sistemului energetic, securitatea lui, vom acţiona ca atare. (…) Sistemul Energetic Naţional e interconectat şi putem să luăm (din import – n.r.) în orice moment. Măsurile în ordine sunt prevăzute în planul de situaţii de urgenţă şi ele se vor lua. Dar eu sper să nu ajungem în această situaţie”. 

COMENTARIU DE BOGDAN TIBERIU IACOB, PRELUARE INPOLITICS

Un anunț ciudat, venit ieri într-un mod la fel de neortodox: aflăm că Laura Kovesi a contestat demiterea sa la CEDO, grație unei întrebări adresate oficial, prin legea transperenței, de către un post de radio extrem de deschis de-a lungul anilor față de fosta șefă a DNA. Întrebări legitime: de ce a făcut asta ”zeița” anticorupției, de ce abia acum și de ce s-a difuzat știrea în acel mod atît de ceremonios? Un răspuns plauzibil e că Laura Kovesi face un ultim serviciu statului-paralel, ajuns nițel la ananghie.

Ce aflăm din răspunsul oficial al Parchetului General oferit postului Europa FM ca urmare a solicitării acestuia:

”Cu referire la cererea adresată instituției noastre și înregistrată la Biroul de informare și relații publice cu numărul de mai sus, vă transmitem răspunsul furnizat de către doamna procuror Laura Codruța Kovesi:

“Am formulat în luna decembrie 2018 o plângere, în nume personal, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în care am arătat că au fost încălcate mai multe drepturi prevăzute în Convenția Europeană a Drepturilor Omului în ceea ce privește revocarea din funcția de procuror șef al DNA ca urmare a Deciziei nr.358 din 30 mai 2018 pronunțată de Curtea Constituțională. Motivele pe care le-am invocat în acțiune au vizat faptul că, prin decizia sa, Curtea Constituțională a hotărât revocarea din funcție, deși, nu am avut calitatea de parte în conflictul soluționat de instanța constituțională, nu am fost citată în fața Curții Constituționale și nu am avut posibilitatea de a avea cel puțin calitatea de “intervenientă” pentru a exprima un punct de vedere în apărarea mea.

Decizia Curții Constituționale nu a putut fi contestată, inexistența unei căi de atac fiind stabilită de însăși motivarea Deciziei Curții Constituționale. Astfel, am reclamat și faptul că nu există în dreptul intern un temei de drept prin care să poată fi exercitată o cale de atac împotriva Deciziei Curții Constituționale nr. 358 din 30 mai 2018. În procedura în care Curtea Constituțională a emis Decizia nr. 358 din 30 mai 2018 nu au fost respectate garanțiile unui proces echitabil, sub aspectul accesului la un tribunal, având în vedere că nu există în dreptul intern “un recurs efectiv”, un temei de drept și o procedură internă bazată pe criterii obiective care să îmi ofere dreptul la o contestație privitoare la drepturile și obligațiile cu caracter civil referitoare la măsurile disciplinare dispuse de ministrul justiției și decise de Curtea Constituțională printr-o decizie definitivă, fără cale de atac ”.

Autoarea solicitării către Parchet e ziarista Europa FM responsabilă cu interviurile – nu puține- ale fostei șefe a DNA acordate radioului respectiv. Era nevoie de o adresă oficială pentru ca Laura Kovesi să-i confirme informația că s-a adresat CEDO?
În mod firesc, nu.
Demersul Laurei Kovesi e, în principiu, păgubos, dacă nu chiar neavenit. CEDO nu se ocupă de modificări ale legislațiilor naționale, iar CCR nu avea cum să o audieze pe Kovesi pentru că nu se ocupă de persoane, ci de legi, validări de alegeri și de anumite situații bine reglementate. (Să mai amintim că Laura Kovesi a refuzat de vreo 4 ori să dea explicații Parlamentului?)
Chiar și dacă nu ar fi așa, un proces la CEDO durează între 5 și 7 ani cel puțin, presupunînd că solicitarea ar fi admisă, prin absurd.
În condițiile în care susține că nu solicită nici despăgubiri materiale, nici eventuala reîncadrare în post, la ce i-ar servi Laurei Kovesi o victorie la CEDO prin anul 2026?
Răspunsul e simplu: la nimic.

Și totuși, e greu de crezut că ea s-ar fi înhămat de pomană la acest demers.
Există un aspect al plîngerii care ar putea justifica gestul fostei șefe a DNA.
Cheia problemei pare a fi formularea ”nu există în dreptul intern “un recurs efectiv”, un temei de drept și o procedură internă bazată pe criterii obiective care să îmi ofere dreptul la o contestație”.

A fost nevoie să dea piept cu propria-i demitere pentru ca eminenta juristă Kovesi să descopere, după amar de ani, că legislația de la noi nu dă posibilitatea procurorilor șefi să conteste demiterile. Și a fost nevoie de cîteva luni de zile pînă să-i vină ideea contestării la CEDO, cu doar cîteva zile înainte de a expira termenul limită de 6 luni.

În realitate, nu atît Kovesi e îngrijorată de acest aspect – oricum nu se mai poate face nimic pentru ea, cum singură admite – cît statul-paralel. Sistemul instaurat și consolidat după 2004 și bazat pe controlul politicii și al afacerilor prin intermediul procurorilor se confruntă cu perspectiva extrem de neplăcută de a-și vedea pîrghiile de forță zburătăcite de factorul politic.
A fost Kovesi, urmează Lazăr și cine mai știe cine și cîți.

Perspective negre pentru deep state.

Plîngerea lui Kovesi nu reprezintă un semnal pentru CEDO, total în afara problematicii.
Ci pentru partidele de opoziție, în frunte cu PNL și USR.
Care partide trebuie să inițieze urgent o procedură de introducere în legislație exact a solicitării fostei șefe a DNA, adică o procedură prin care demiterile de procurori-șefi să poată fi contestate.
Odată introdus în parlament un asemenea proiect, va trece tacit în 45 de zile de o cameră, rămînînd ca decizia finală să se ia în cealaltă. Chiar dacă PSD-ALDE încă dețin majoritatea în parlament, o conjunctură favorabilă adoptării unei asemenea modificări a legislației va veni, orice s-ar întîmpla, mult înaintea unei ipotetice decizii a CEDO.

Rămîne de văzut, în perioada imediat următoare, care dintre partidele apropiate statului paralel vor ridica mănușa aruncată subtil, prin intermediul lui Kovesi, și se vor grăbi să anunțe inițierea proiectului. Subtil e un fel de a spune, pentru că ideea răspîndirii informației printr-un comunicat oficial al Parchetului General, la cererea Europa FM și nu printr-o simplă declarație ori interviu, are menirea de crea public impresia că întreaga instituție a procurorilor e în asentimentul ex-șefei DNA.

Singura întrebare rămasă e: va fi o chestiune de luni, de săptămîni, ori doar de zile pînă cînd șaua bătută de statul-paralel va fi pricepută de partidele mult iubitoare de procurori? 

Vicepremierul italian şi ministru de interne Matteo Salvini (extrema dreaptă), aflat miercuri în vizită la Varşovia, şi-a exprimat dorinţa ca Italia şi Polonia să-şi unească forţele pentru remodelarea Europei, el fiind în căutarea unei noi alianţe eurosceptice înainte de alegerile pentru Parlamentul European programate pentru luna mai, relatează agenţia Reuters.

– Reclama –

”Polonia şi Italia vor fi parte a unei noi primăveri a Europei, renaşterea valorilor europene”, a declarat Salvini în cadrul unei conferinţe de presă cu ministrul polonez de interne Joachim Brudzinski.

Reuniunea a avut loc la iniţiativa lui Brudzinski, care a afirmat că el şi vicepremierul italian au discutat despre migraţie şi securitatea graniţelor Uniunii Europene. Salvini a adăugat la rândul său că a discutat cu ministrul polonez despre cooperarea dintre Polonia şi Italia privind făurirea unui nou continent.

”Europa care se va constitui în iunie (după alegerile din luna mai pentru Parlamentul European) ne va conduce pe noi toţi, faţă de cea care există astăzi şi care este condusă de către birocraţi”, a mai spus vicepremierul italian.