Categorie: Uncategorized

Ion Cristoiu lansează un scenariu politic incendiar în perspectiva alegerilor prezidenţiale de la sfârşitul acestui an. Jurnalistul a afirmat la emisiunea “Gândurile lui Cristoiu” de pe Mediafax că la acest scrutin se va merge pe varianta preşedintelui ales din primul tur. El spune că Dacian Cioloş şi Codruţa Kovesi vor candida pe post de “iepuri” şi se vor retrage din cursă, în favoarea lui Klaus Iohannis, cu o săptămână înainte de primul tur. “

„Cred în acest context că şi Dacian Cioloş sau chiar Codruţa, dacă se va duce, vor fi iepuri, în sensul că cu o săptămână înainte de primul tur vor renunţa în favoarea lui Klaus Iohannis”, a afirmat Ion Cristoiu. Jurnalistul a explicat şi care e ar fi una dintre mizele alegerii preşedintelui din primul tur: “Un preşedinte ales din primul tur ar da posibilitatea sistemului să revină. Şi atunci îl arestează şi pe Dragnea ca să terminăm”, susţine jurnalistul.

De asemenea, el spune că Liviu Dragnea va trebui să rămână la cârma PSD chiar şi în cazul unui eşec al partidului la alegerile europarlamentare, pentru a fi desemnat candidat la prezidenţiale şi a-l concura pe Iohannis. “Păi, dacă pleacă Liviu Dragnea şi pun ăştia un candidat la preşedinţie bun… Vreţi să piardă alegerile Iohannis? El va candida sigur şi nu e bine să-l păstrăm pe el? Ca să zicem aşa… Eu dacă aş fi din maşinăria care vrea să-l facă pe Klaus Iohannis preşedinte, păi cel mai bun contracandidat e Dragnea”, a afirmat jurnalistul.

Cu trei luni înainte de alegerile pentru Parlamentul European, popularii europeni sunt fragilizaţi de campania premierului ungar Viktor Orban împotriva preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în timp ce capul lor de listă, Manfred Weber, se confruntă cu o dilemă, scrie AFP într-un comentariu publicat miercuri și preluat de Agerpres.

– Reclama –

Pe străzile Budapestei se pot vedea afişe care-l arată pe Juncker zâmbind sarcastic, alături de George Soros, dar nu pentru a fi promovată UE în perspectiva scrutinului europarlamentar, ci pentru a reproşa Bruxelles-ului că susţine imigraţia ilegală.

Problema este însă că Orban şi Juncker aparţin aceleiaşi familii politice a Partidului Popular European (PPE), în care o regăsim şi pe cancelarul german Angela Merkel.

Criticând ceea ce a descris drept ”informaţiile false” lansate de Budapesta faţă de politica UE, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, a criticat această campanie a guvernului ungar, despre care a spus că ”întrece măsura”.

Cât despre Juncker, acesta a repetat ce a spus în octombrie, şi anume că ”Viktor Orban nu-şi mai are locul în PPE”.

Însă discretul bavarez Manfred Weber s-a mulţumit să re-posteze pe Twitter, fără niciun comentariu, declaraţia preşedintelui PPE, Joseph Daul, prin care acesta a condamnat campania desfăşurată în prezent de Orban. ”Denunţ ferm atacurile ungare şi teoriile conspiraţiei fără fundament împotriva preşedintelui Juncker”, a scris Daul pe Twitter, dar fără să ceară excluderea partidului Fidesz al lui Orban din PPE.

Deja criticat pentru lipsa de carismă, Manfred Weber, un bun cunoscător al instituţiilor Uniunii Europene, dar fără nicio experienţă guvernamentală în Germania, se confruntă cu o dilemă, în contextul în care sondajele arată că PPE va pierde locuri în legislativul european la scrutinul din mai, deşi ar rămâne în continuare principala forţă politică.

”(Weber) e într-o încurcătură. Dacă deschide dezbaterea, atunci obligă tot PPE-ul să ia poziţie”, explică Eric Maurice, de la Fundaţia Schuman din Bruxelles. Iar pentru a exclude Fidesz din PPE ar fi nevoie de scrisori din partea a cel puţin şapte partide membre ale PPE care să ceară formal acest lucru. Deocamdată, nici măcar un sigur partid nu a venit cu o astfel de solicitare.

Totuşi, Gunnar Hokmark, şeful delegaţiei suedeze în PPE, i-a scris personal lui Weber pentru a-i cere ca la o reuniune programată pentru săptămâna viitoare să ia în discuţie cazul lui Orban, ”care a depăşit bornele”.

Şi Othmar Karas, capul de listă al conservatorilor austrieci (Partidul Popular – OeVP) pentru scrutinul european, dar nu lider al partidului, a cerut miercuri din nou suspendarea Fidesz din grupul PPE.

Reticenţele sunt însă mari de partea germană. ”Dacă îl dăm afară (pe Orban, n.red), îl aruncăm în braţele lui Salvini”, liderul extremei drepte italiene şi vicepremier, a declarat sub protecţia anonimatului un eurodeputat din Uniunea Creştin-Democrată (CDU) germană.

De altfel, Matteo Salvini i-a contactat deja pe Viktor Orban şi pe Marine Le Pen, lidera extremei drepte franceze, pentru a pregăti o alianţă după scrutinul europarlamentar.

Fără Fidesz, PPE ar pierde circa 12 din cele 217 mandate de eurodeputat din prezent. Iar în noul PE, redus la 705 locuri în urma retragerii Regatului Unit, voturile conservatorilor ungari vor fi chiar şi mai importante, dat fiind că este nevoie de o majoritate absolută pentru alegerea viitorului preşedinte al Comisiei Europene, post la care aspiră Weber.

În orice caz, acesta din urmă va avea nevoie şi de bunăvoinţa altor grupuri politice din PE pentru a reuşi să obţină conducerea executivului comunitar. Dar ”lipsa sa de reacţie îi face şi mai puţin legitimă candidatura în ochii Verzilor, Social-Democraţilor şi Liberalilor europeni”, remarcă Eric Maurice.

Iar ”toate acestea cresc şansele unui candidat alternativ” nedeclarat încă, mai crede analistul citat, un astfel de candidat putând fi de pildă francezul Michel Barnier, negociator-şef al UE pentru Brexit.

Cea mai mare bancă elveţiană, UBS, a fost condamnată miercuri la plata unei amenzi de 3,7 miliarde euro, de către un tribunal corecţional din Paris, pentru activităţi bancare ilegale şi fraudă fiscală, informează AFP.

Aceasta este cea mai mare amendă impusă vreodată de justiţia franceză într-un dosar de evaziune fiscală.

La această sumă se adaugă despăgubiri suplimentare în valoare de 800 milioane de euro către statul francez în calitate de parte civilă.

De asemenea, UBS France, filiala franceză a grupului bancar elveţian, a fost condamnată, pentru complicitate la acelaşi fapte, la plata unei amenzi de 15 milioane de euro.

Preşedinţii a cinci consilii de scaun din Secuime îl acuză pe Balázs Izsák, preşedintele Consiliul Naţional Secuiesc (CNS), de o conducere de tip dictatorial şi de faptul că pune în pericol eficacitatea luptei pentru autonomie, transmite agenția de știri maghiară MTI.

Preşedinţii scaunelor Brăduţ-Micloşoara, Ciuc, Gheorgheni,
Târgu Secuiesc şi Odorhei şi-au exprimat, printr-o scrisoare
deschisă transmisă presei, îngrijorarea cu privire la faptul că CNS
s-a abătut de la calea sa iniţială şi că a devenit dictatorială,
“controlată manual”. În opinia lor, problemele din managementul CNS
ameninţă eficacitatea luptei pentru autodeterminare. Scrisoarea
deschisă a fost semnată de cinci dintre cei opt preşedinţi de
scaune din Secuime.

– Advertisement –

Semnatarii scrisorii se plâng că preşedintele a exclus un
membru din cadrul Delegaţiei Permanente şi că nu prezintă
delegaţiei situaţia financiară a organizaţiei. Cei cinci preşedinţi
i-au cerut preşedintelui CNS Balázs Izsák să convoace, în termen de
15 zile, o şedinţă extraordinară a Delegaţiei Permanente, la care
să se discute plângerile celor cinci scaune secuieşti.

Balázs Izsák a declarat, pentru cotidianul maghiar Krónika: o
şedinţă a Delegaţiei Permanente este convocată de peste o
săptămână, reuniunea urmând să aibă loc la data de 23 februarie, la
Sfântu Gheorghe, ocazie cu care vor putea fi discutate toate
problemele care provoacă tensiuni în cadrul CNS. Doar dacă nu ar fi
luat în considerare propunerile preşedinţilor de scaune, s-ar putea
vorbi de o conducere de tip dictatorial – a adăugat preşedintele
CNS. Însă în cadrul forumurilor interne ale consiliului, şefii
scaunelor nu au profitat de ocazia de a face propuneri – a spus
Izsák.

– Advertisement –

La congresul din luna octombrie 2017, noul mandat de patru ani
în fruntea consiliului a fost câştigat de Balázs Izsák după o luptă
strânsă. Acesta a obţinut sprijinul a 109 delegaţi, în timp ce
preşedintele Consiliului Secuiesc din Odorhei, Csaba Farkas a
primit 93 de voturi de încredere.

În structura sa, Consiliul Naţional Secuiesc a păstrat
unităţile teritoriale istorice ale secuimii: aşezările şi scaunele.
Consiliile scaunelor secuieşti sunt formate din consiliile
secuieşti ale aşezărilor, iar CNS, din consiliile scaunelor
secuieşti.

Secretarul de stat american Mike Pompeo a declarat joi că ‘este imposibil de ajuns la pace şi stabilitate în Orientul Mijlociu, fără o confruntare cu Iranul’, luând astfel apărarea unei afirmaţii controversate a premierului israelian Benjamin Netanyahu în acest sens, potrivit agenţiilor de presă EFE şi dpa.

– Reclama –

‘Nu se poate obţine pacea şi stabilitatea în Orientul Mijlociu fără o confruntare cu Iranul, nu este posibil’, a insistat Mike Pompeo, răspunzând la o întrebare privind afirmaţia făcută miercuri de către premierul israelian Benjamin Netanyahu, care a vorbit într-o înregistrare video despre un ‘război împotriva Iranului’.

Biroul de presă al şefului guvernului israelian a declarat mai târziu că Benjamin Netanyahu a dorit de fapt să spună ‘combaterea Iranului’.

Secretarul de stat american a susţinut împreună cu premierul israelian o conferinţă de presă comună joi dimineaţă la Varşovia, unde ambii participă la un forum important care are în agenda sa discuţii asupra problemelor de securitate în regiunea Orientului Mijlociu.

‘Influenţa nefastă a Iranului în Liban, în Yemen, în Siria şi Irak, precum şi cei trei H – houthis, Hamas şi Hezbollah, toate acestea reprezintă ameninţări reale’, a spus Pompeo.

‘Nu veţi putea obţine pacea în Orientul Mijlociu fără să vă împotriviţi Iranului’, a subliniat Mike Pompeo.

AFI Europe, proprietarul celui  mai mare centru comercial din București, a semnat pentru a cumpăra proiectul Casa Radio, cu până la 60 de milioane de euro, transmite Profit.ro.

– Reclama –

Dezvoltatorul imobiliar cu capital israelian Plaza Centers a semnat deja o scrisoare de intenție neangajată cu AFI Europe, deținută de Africa Israel Properties, pentru vânzarea participației de 75% în cadrul proiectului Casa Radio, pentru o sumă de până la 60 de milioane de euro, încheierea tranzacției fiind condiționată de îndeplinirea anumitor condiții.

Preşedintele PMP Eugen Tomac a declarat, miercuri, că pensiile speciale sunt un furt, el spunând că este incredibil că un om care munceşte 30 de ani primeşte o pensie sub 1.000 de lei, iar politicieni care stau două – trei mandate în Parlament au o pensie de până la 13.000 de lei.

„În România avem 4,5 milioane de cetăţeni care primesc pensii sub 1.000 de lei. Ne bucurăm că în Senat a trecut proiectul de lege prin care PMP propune eliminarea tuturor pensiilor speciale. Pensiile speciale sunt un furt. Este incredibil că un om care îşi desfăşoară activitatea 30 de ani primeşte o pensie sub 1.000 de lei, în schimb politicieni care stau două – trei mandate în Parlament să aibă o pensie de la 4.000 până la 13.000 de lei. Faptul că iniţiativa PMP privind eliminarea pensiilor speciale a trecut de Senat este un semnal care ne bucură şi sperăm că în Camera Deputaţilor, care este decizională, pensiile speciale să fie eliminate. (…) Oamenii politici servesc comunitatea şi nu avem nevoie de legi speciale pentru a institui acest regim de pensii speciale pentru politicieni. Am propus să beneficieze de pensii speciale doar foştii deţinuţi politic, veteranii de război şi cei care au luptat în teatrele de operaţiuni”, a afirmat Tomac la Parlament.

– Advertisement –

El a adăugat că dintr-o analiză făcută de PMP a reieşit că, în prezent, invalizii de război au o pensie de 259 de lei, iar dacă s-ar calcula după propunerea lor aceştia ar avea o pensie de peste 8.000 de lei.

„Ne vom bate pentru a convinge toţi oamenii politici că pentru a pleca în campania electorală către cetăţeni trebuie să dăm acest test de sinceritate şi să eliminăm toate pensiile speciale. În mod sigur, partidele de Opoziţie vor susţine acest demers şi vom încerca să convingem şi oameni politici responsabili din celelalte partide să dea un vot de conştiinţă, pentru că pensiile speciale sunt furt. Nu am văzut niciun primar, niciun deputat, niciun senator să meargă în campanie electorală şi să spună – votaţi-ne pentru că vom merge în Parlament şi vom da legi speciale pentru politicieni. Plecând de la această premisă, avem şanse reale de a reuşi să eliminăm toate pensiile speciale şi pentru parlamentari, şi pentru judecători, şi pentru procurori, şi pentru alte categorii sociale. Se pot găsi soluţii oneste pentru a avea o pensie decentă, nicidecum pensii aşa cum îşi dorea domnul Ciorbea, de 20.000 de lei pe lună. Nu se justifică”, a arătat el.

– Advertisement –

Senatul a adoptat tacit, miercuri, un proiect de lege care abrogă prevederile cu privire la pensiile speciale ale parlamentarilor, diplomaţilor, funcţionarilor parlamentari, personalului auxiliar din instanţe şi Avocatul Poporului.