Categorie: Dezvaluiri

Horațiu Gorun, noul secretar general al Guvernului, și-a luat recent un consilier penal. Octavian Dragomir Petru a fost condamnat de Înalta Curte de Casație și de Justiție, pentru corupție, în februarie 2015, la trei ani de închisoare și șase ani de supraveghere, transmite Newstandard.

Cercetat de DNA în lotul Monica Iacob Ritzi pentru cheltuirea ilegală a 660.000 de euro pentru manifestarea din stațiunea 2 Mai, a primit în februarie 2015 sentința. El era director al Direcției Buget Contabilitate din cadrul Ministerului Tineretului și Sportului.

Până în luna martie a fost salariat al Consiliului Național de Combatere a Discriminării, unde a câștigat – în anul 2020 – doar 12.485 de lei, conform declarației sale de avere și 59.103 lei de la Asociația Euro <26, reprezentantul în România al European Youth Association, partenerul Consiliului Europei în Acordul Parţial pentru mobilitate din 38 de țări, abonată la bugetele europene pentru formare profesională.

Iată și sentința dată în 2015 de I.C.C.J: „Condamnă pe inculpatul DRAGOMIR OCTAVIAN PETRU, director al Direcției Buget Contabilitate din cadrul M.T.S., la data săvârșirii faptelor, la o pedeapsă de 3 ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe un termen de supraveghere de 6 ani, ce constituie termen de încercare și interzicerea pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei principale, a drepturilor: de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate, de natura aceleia de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, pentru săvârșirea infracțiunilor concurente de: abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată și fals intelectual în legătură cu fapte de corupție în formă continuată.”

Probleme grave în studiile universitare ale candidatei PNL la funcția de director general al TVR, jurnalista Ramona Săseanu de la TVR-Craiova. Informațiile prezentate de aceasta public, pe site-ul TVR-Craiova sunt false, afirmă Evenimentul Zilei.

UPDATE: Parlamentul a decis, marţi seara, numirea Ramonei Săseanu în funcţia de director general interimar al Societăţii Române de Televiziune, propusă de PNL, cu 240 voturi pentru şi 135 împotrivă.

CE SUSȚINE EVZ:

Prima minciună: Cadre universitare din Universitatea București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării neagă că o persoană cu numele de Săseanu Ramona ar fi înscrisă în prezent la cursurile de masterat așa cum aceasta se prezintă pe site-ul oficial al TVR-Craiova.

A doua minciună: Săseanu se prezintă pe site-ul televiziunii ca fiind  licenţiată a Facultăţii de Drept şi Administraţie Publică a Universității de  din  Craiova. Exprimare care indică Universitatea de stat. Dar și absolventă a  Facultăţii de Știinţe Economice din cadrul aceleiași Universităţi.

Fals. Potrivit CV-ului Ramonei Săseanu ajuns în Parlament cu ocazia nominalizării ei pentru funcție de șef interimar la TVR, aceasta a urmat în anii 2004-2007  cursurile Facultății de Drept și Administrație Publică a unei alte Universități decât cea amintită pe site-ul oficial al TVR. Respectiv, a urmat cursurile Universității “Spiru Haret” din Craiova. Universitate privată.

A doua Facultate amintită pe site-ul TVR nu este localizată în nicio Universitate

În ceea ce privește  a doua facultate enunțată de Săseanu, Facultatea de Științe Economice, menționată pe site-ul TVR, în CV-ul ajuns în Parlament nu este menționată Universitatea căreia în aparține această facultate. În orice CV profesional pentru funcții publice se menționează explicit perioada de studii, Facultatea și Universitatea căreia îi aparține instituția. Dar și anul licenței! Sunt datele care confirmă veridicitatea studiilor urmate și care sunt enunțate în orice CV. Dar aceste date nu apar și în CV-ul lui Săseanu care a preferat o exprimare neclară.

În CV, Săseanu este “din 2020 până în prezent psiholog practicant autonom”

Ramona Săseanu este mai preocupată, în prezent, de domeniul psihologic decât de jurnalism. Pe CV-ul ei, Săseanu precizează că “din 2020 până în prezent este psiholog/psihoterapeut practicant autonom”. Și tot din 2020 până în prezent, viitoarea șefă interimară a TVR precizează în CV că deține un cabinet personal de Psihologie și că este specializată ca psihoterapeut și consilier în dezvoltare personală.

Filmul cu vrăjitoarea este dublat de emisiunea “Leacuri, Hapuri și Pilule”

Ca produse jurnalistice, Suseanu precizează în CV calitatea de realizator-prezentator al emisiunii “Panorama Minorităților”, ocazie cu care a intervievat-o pe vrăjitoarea Elena din Craiova, persoană cu care jurnalista are o relație veche de amiciție potrivit presei locale. Totodată, Săseanu a realizat și moderat și emisiunea  “Leacuri, Hapuri și Pilule” care a fost difuzată și pe TVR3.

În județul fără corupți, un angajat al Primăriei Albeni cere public primarului PNL să-i dea înapoi șpăgile.Victimele corupției din Gorj ajung să facă denunțuri publice, din cauză că toate denunțurile penale cu cap și coadă sunt mușamalizate de CORUPȚII care conduc IPJ Gorj și unitățile de parchet din județ, scrie jurnalistul Narcis Daju pe facebook.

Daju publică și declarația olografă a cetățeanului care revendică șpăgile de la primarul liberal.

Ce șpăgi susține cetățeanul că le-ar fi dat primarului:

-3000 de euro pentru angajare

-1000 lei plus 20 litri vin alb

-500 lei pentru a primi sporul COVID

Florian Coldea, fostul prim-adjunct al directorului SRI, a fost văzut recent în compania consultanților români ai Grupului Naval, Ovidiu Z., la un restaurant de fițe, între sticle de șampanie și vin roșu. După modul în care era așezată lumea la masă, cu generalul SRI Florian Coldea în capul trebii, pare extrem de clar că este considerat un asset important în bătălia care să dă pentru corvetele de miliarde de euro. Decorat de francezi cu Legiunea de Onoare, generalul SRI Florian Coldea este bănuit că ar face jocurile francezilor de mai mult timp. Numai că acum o face pe față și pe bani, nu pe decorații. Știind toate acestea, apare întrebarea: Florian Coldea îl atacă pe ministrul Apărării Naționale? Și dacă da, cam câți arginți a primit?, scrie Evenimentul Zilei.

Informația publicată de Evenimentul Zilei indică un rol al lui Coldea în afacerea fregatelor, unde francezii de la Naval au câștigat contractul.

Însă Coldea a fost prezent și la sindrofiile olandezilor de la Damen, concurenții Naval.

Generalul-locotenent (r) Florian Coldea, fost prim-adjunct la directorului Serviciului Român de Informații a fost o apariție inedită la ceremonia de recepție a navei PNS Yarmook (F-271), construită la Damen Galați pentru Forțele Navale ale Pakistanului, scria Umbrela Strategică în februarie 2020.

Coldea era îmbrăcat în uniforma de general SRI, care conform uzanțelor se folosește la Ziua Națională și la alte 2-3 ocazii speciale.

Fostul șef al operațiunilor SRI, îmbrăcat în uniformă, a fost prezent la momentul discursurilor și a participat la turul oficial al navei, împreună cu oficiali ai Forțelor Navale Române, Forțelor Navale pakistaneze și ai constructorului, mai scrie sursa citată.

Generalul-locotenent (r) Florian Coldea, fost prim-adjunct la directorului Serviciului Român de Informații a trecut în rezervă în ianuarie 2017.

Joi 13 februarie, la Santierul Naval Damen din Galati a fost lansata la apă prima navă militara de tip corvetă de ultima generatie, construită in Romania pentru armata Pakistanului. Printre persoanele invitate s-a aflat și fostul prim-adjunct al directorului SRI, gl.rz. Florian Coldea, care a venit in uniforma de general cu camasa alba si eghilet si a stat langa contraamiralul de flotila Mihai Panait, comandantul Flotei Romane, a scris pe facebook Ștefan Țrașcă. președintele Fundației Europene pentru Sănătate.

FORMER DEPUTY MINISTER OF ARMAMENTS?! Acesta a fost înscrisul din dreptul numelui generalului rz. Florian Coldea, de pe „lista persoanelor importante” participante la ceremonia de la Galați. Ar putea cineva sa vina cu informatii referitoare la prezenta in calitate de FORMER DEPUTY MINISTER OF ARMAMENTS a domnului gl.rz. Florian Coldea? , susținea Trașcă.

Evenimentul cu impact care a precedat apariţia scandalului Arthur – devolarea conţinutului cadoului primit de către jurnalistul Cristian Tudor Popescu din partea directorului SIE, Gabriel Vlase, scrie Raluca Boboc, fost consilier prezidențial în vremea lui Traian Băsescu, pe Cristoiu Blog.

CE SUSȚINE RALUCA BOBOC:

Un alt scandal în care Serviciul de Informaţii Externe al României este asociat cu risipa din banii publici. Ceea ce a şocat opinia publică a fost mai puţin gestul directorului de a trimite un cadou, cât faptul că în acea cutie se aflau produse scumpe – ciocolată şi băuturi de lux. Or, se ştie că SIE şi-a refăcut cu mare greutate imaginea de „serviciu de îmbuibaţi” dobândită în urma scandalului generat de episodul Mihai Răzvan Ungureanu – vita Kobe.

Cristian Tudor Popescu nu este un novice în ale jurnalismului. Din contră, este un jurnalist extrem de experimentat care putea să anticipeze cu uşurinţă impactul gestului de a devoala conţinutul cutiei primite cadou de la şeful SIE.

Cristian Tudor Popescu a acţionat, însă, la comandă. Nu este un secret pentru nimeni că postul de televiziune Digi24 execută – de dimineaţă până seara – partitura numită cântarea lui Iohannis şi a guvernului pe care acesta îl controlează.
Prin vocea lui Cristian Tudor Popescu, Cotroceniul i-a transmis lui Gabriel Vlase să părăsească funcţia de director al SIE.

Directorul SIE nu s-a lăsat, însă, intimidat şi a reacţionat imediat. A aruncat pe piaţă afacerea Arthur în care Cotroceniul şi SPP-ul sunt băgaţi până în gât, prinţul austriac beneficiind, în calitate de demnitar, de protocol şi protecţie SPP.
Urmează vremuri interesante!

Dezastrul ecologic de pe râul Bicaz nu trebuie să fie băgat sub preș! Au trecut zile bune de când râul Bicaz a fost poluat masiv de către compania HeidelbergCement. Până azi s-au aplicat doar amenzi și s-au deschis două dosare penale. Dar cine oare plătește proprietarilor de păstrăvării care au fost afectați de această poluare pierderile suferite? Sunt mici afaceri locale din care acei oameni își duceau traiul și ofereau locuri de muncă. Mă gândesc ce s-ar fi întâmplat dacă de vină pentru această poluare ar fi fost un întreprinzător local de la noi, din Neamț?, a scris pe fcaebook deputatul PSD de Neamț, Oana Bulai.

Situația nu trebuie să rămână doar la stadiul deschiderii unor dosare penale pentru catastrofa ecologică ce a fost cauzată de cantitatea imensă de amoniac deversată într-un canal intern din curtea fabricii de ciment de la Taşca. Autoritățile competente au datoria de a oferi nemțenilor răspunsuri concrete, de a găsi vinovații pentru acest dezastru ecologic, de a emite sancțiuni și cel mai important este să se identifice soluții ca aceste catastrofe să nu se mai producă. Nu putem să trecem cu vederea o asemenea situație revoltătoare!, mai afirmă Bulai.

În Piatra Neamț, păstrăvii din cinci bazine aflate în proprietatea a două păstrăvării au murit după ce pârâul Bicaz a fost poluat cu amoniac provenit de la fabrica de ciment de la Taşca, conform informaţiilor furnizate de prefectul George Lazăr.Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă s-a întrunit imediat pentru a adopta o serie de măsuri pentru gestionarea situaţiei apărute.

HeidelbergCement este lider mondial în producția de agregate și producător principal de ciment și beton. Compania este una dintre cei mai mari producători de materiale de construcții din lume și este prezentă în 50 de țări din întreaga lume. HeidelbergCement a deschis prima fabrică de ciment în 1873, în Heidelberg, Germania și a fost activă exclusiv în sudul Germaniei până în 1960. Extinderea internațională a companiei început prin achiziția companiei Lehigh Cement din SUA în 1977.

HeidelbergCement este prezentă în România din anul 1998 prin achiziția fabricii de ciment Moldocim S.A. Bicaz. Tot în 1998, compania își începe activitatea în producția de betoane prin înființarea a două stații, una la Timișoara și cea de-a doua la București.

În anul 2000, compania a achiziționat cea de-a doua fabrică de ciment – Casial Deva.

În anul 2002, HeidelbergCement a devenit acționar majoritar al fabricii Romcif Fieni.Fabrica a fost fondată în 1914 și dispune de o capacitate de producție de 1,2 milioane de tone de ciment pe an. Prin această achiziție, HeidelbergCement a devenit lider incontestabil pe piața cimentului din România.

Președintele Klaus Iohannis l-a trecut în rezervă, începînd de mîine, pe unul dintre cei mai controversați generali ai SRI, considerat un om de mare nădejde al lui Florian Coldea, l-am numit pe Ghiţă Vasile, directorul de securitate al serviciului, parvenit în carieră, după anumite surse, de la statutul de chelner, transmite Inpolitics.

Încă de acum cîțiva ani, după debarcarea lui Coldea din SRI, presa se mira că generalul Ghiță nu a fost și el ras, cunoscut fiind ca cel care îndeplinea anumite treburi murdare pentru fostul șef operativ al serviciului. Una dintre ele a fost celebrul caz al fostului șef al structurii judetene SRI Alba, Ioan Tarnu, cel care, trimis în judecată de DIICOT, în urma unor interceptări făcute, a adus acuzații grave în anchetă, conform cărora dosarul său fusese înscenat de tandemul Coldea-Ghiță.

Motivul era acela că Tarnu executase niște interceptări, la un moment dat, ale procurorului Ioan Lascu, tatăl Laurei Kovesi, ale prim-procurorul Parchetului judecatoriei Sibiu, Sorin Apostu, dar și ale Laurei Kovesi în persoană. După cum relata Luju.ro, interceptările relevaseră că Laura Kovesi venea la ședințele operative ale SRI însoțită de generalul Coldea. Mai mult, colonelul Tarnu mai spunea că, pentru a fi dat jos din fruntea SRI Alba, s-a încercat, prin intermediul comisarului Traian Berbeceanu, colaborator al lui Kovesi, strecurarea de droguri în geanta fiicei sale.

În noiembrie anul trecut, Curtea de Apel Bucureşti a admis o plângere împotriva unei clasări date de DNA într-o cauză care îi viza, printre alţii, pe George Maior şi Florian Coldea, foşti şefi ai SRI.
Dosarul DNA fusese deschis în urma unei plângeri depuse de maiorul SRI în rezervă Daniel Florea și colonelul SRI (r) Florin Gulianu, cei doi acuzând tandemul Maior-Coldea de abuz în serviciu, cu folos pentru altul. Nu doar Coldea și Maior erau acuzați de abuz în serviciu, ci și generalii SRI Gheorghe Puiu și Vasile Ghiță.

Decizia lui Klaus Iohannis de a-l trece în rezervă pe Ghiță ar putea avea legătură cu procesul de la Curtea de apel, la fel cum șeful statului s-a grăbit recent să-l treacă în rezervă și pe nr.2 din DGIA, puțin înainte de a fi arestat. În orice caz, a zburat din SRI unul dintre mohicanii de bază ai lui Coldea, poate ultimul. 

Scandalul de la Primăria București dintre consilierii generali de la USR-PLUS și cei de la PNL a blocat miercuri votarea bugetului Capitalei. Miza ar fi dreptul de semnătură pe care îl cer cei de la USR-PLUS pentru viceprimarul Horia Tomescu, un apropiat de-ai lui Vlad Voiculescu, ca să poată numi managerii celor 19 spitale din subordinea municipalității și reprezentanții Primăriei Capitalei în consiliile de administrație ale acestor unități sanitare, spun surse politice. Printre aceștia un criminal, scrie Gândul.

Printre oamenii pe care Horia Tomescu i-ar vrea în consiliile de administrație ale spitalelor este și Răzvan Marian Apostol, fost șef serviciu în Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB), numele acestuia fiind trecut pe lista celor susținuți de consilierii generali USR-PLUS, au spus sursele citate, pentru GÂNDUL.RO.

Răzvan Marian Apostol are o condamnare pentru o tentativă de omor. În iulie 2004, când avea 20 de ani, Apostol a înjunghiat-o, de mai multe ori, pe fosta lui iubită. Acesta i-a tăiat gâtul tinerei chiar la intrarea în căminul Grupului Școlar Agricol „Viaceslav Harnaj” din București.

După ce și-a ispășit pedeapsa, Răzvan Marian Apostol și-a terminat studiile la o universitate particulară și a lucrat, timp de doi ani, ca șef al unei echipe de instalatori, apoi alți doi ani la o pizzeria și ca administrator al unei asociații de proprietari. Alți cinci ani a fost angajat al unei firme care a obținut numeroase contracte de la primării și spitale.

Din anul 2019, când era angajat la firma respectivă, Apostol a ajuns la Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București, într-o funcție de conducere, el fiind numit șef serviciu.

Bani pentru război ai Armatei Române, „uitați” într-un cont din 1983. CSAT nu știa de fonduri. „Pușculița” conținea 1.267.000 de dolari din fondul de război, bani de care nu știa nici Consiliul Suprem de Apărare al Țării (CSAT). Generalul Gherghe, fostul nr. 2 în serviciul de informații al Armatei, acuzat că a pus mâna pe o parte din acești bani, stă în arest încă o lună, transmite Radio Europa Liberă.

Din documentele de la dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) rezultă că de existența acelui cont bancar știau doar Marian Hapău, comandantul Direcției Generală de Informații a Apărării (DGIA) și adjunctul său, Iulian Gherghe, cel acuzat de delapidare.

„În urma clarificărilor de la Direcția Generală Juridică, în afară de inculpat și comandantul DGIA nu știa nimeni de cont, nici măcar CSAT. Există indicii că ne regăsim în fața unui cont vechi din 1983, rezultat în urma derulării unor activități de comerț exterior purtătoare de comisioane legale, reprezentând o sursă de venit pentru Direcția de Informații Militare, cont care nu are origine bugetară și nu poate fi asimilat fondurilor formate, angajate și utilizate conform clasificației bugetare indiferent dacă sunt cele publice sau cele operative aprobate de CSAT. În aceste condiții, apare absolut neclară amploarea presupusei activități infracționale a inculpatului, fiind necesară verificarea acestui cont din 1983 pînă în prezent, dar și dacă CSAT sau măcar ministrul apărării cunoștea despre existența sa”, se arată în documentele depuse la dosar, referitor la acel cont din care Iulian Gherghe ar fi sustras o parte din bani.

Magistrații mai susțin că „în mod cert, acest cont nu era gestionat de serviciul financiar contabil și implicit nu era supus controlului financiar contabil regulat”.

Anchetatorii au făcut și o percheziție acasă la Gherghe, după ce s-a constatat că acesta a scos din cont 179.000 de dolari pentru a-și cumpăra un teren și o casă, folosind o stampilă cu semnătura șefului DGIA, Marian Hapău.

La percheziție a fost descoperită o armă cu alice, o lunetă și mai multe alice cu bile, ofițerul fiind cercetat și pentru nerespectarea regimului armelor. În urma verificării locuinței a mai fost descoperit un caiet de memorii al lui Gherghe. În aceste însemnări sunt trecute diverse întîmplări și fapte ale personalului DGIA.

În același timp, anchetatorii au decis să extindă urmărirea penală, fiind suspiciuni de săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu, după ce au apărut neconcordanțe între declarațiile date de Gherghe și de șeful său direct, generalul Hapău. „Judecătorul de drepturi și libertăți apreciază ca fiind neclar în acest moment modalitatea în care la nivelui DGIA s-a dispus confecționarea celor două stampile cu semnăturile directorului general, modalitatea de păstrare și utilizare a acestora”, se arată în dosarul instanței.

Jurnalistul Sorin Roșca Stănescu a aruncat aseară o bombă veritabilă, susținînd, la Realitatea Plus TV, că fostul cap al SRI, generalul Florian Coldea, ar suferi de Parkinson și se tratează într-un spital din Viena. Informația are putea confirma o afirmație asemănătoare făcut acum cinci ani de un cunoscut medic, care analizase anumite simptome vizibile cu ochiul liber în cazul generalului, transmite Inpolitics.

”Îl compătimesc pentru că boala asta este foarte grea și este posibil să fie, în cazul, lui, incurabilă. Suntem într-o perioadă în care nu e bine să-i vorbim pe oameni de rău, deși domnul Coldea ar merita… Problema este de ce se duce totuși la Viena, au dispărut medicii din România, nu mai are încredere în medicina românească? Pentru asemenea afecțiuni avem medici de primă mărime în țară. Asta mi se pare în neregulă și atât îmi permit să critic. Ar fi fost mult mai cinstit să apeleze la medicina românească” a spus Roșca Stănescu.

În martie 2016, medicul Răzvan Constantinescu, care predă la facultatea de medicină cursuri de semiologie generală, inclusiv cea neurologică, afirma, pe Facebook, preluat de Inpolitics, că șeful operativ al SRI – încă în funcție pe atunci – ar suferi de o afecțiune extrem de gravă și de rară, numită sindromul ”Coreea Huntington”, care include printre efecte demența. Postarea venise după apariția unei înregistrări video de la bilanțul anual al SRI, în care generalul Florian Coldea avea mișcări spasmodice ale corpului, remarcate de mai toată lumea.
Semnul distinctiv al bolii Huntington, scriam, este considerat mișcarea necontrolată a brațelor, a membrelor inferioare, a capului sau a feței. Boala Huntington provoacă, de asemenea, un declin mental, inclusiv ȋn ceea ce privește memoria, capacitatea de concentrare sau abilitatea de organizare.
Maladia Huntington duce la apariția depresiei, a anxietǎții și a furiei. Un alt simptom comun este un comportamentul obsesiv-compulsiv, moment ȋn care o persoană repetǎ aceeași întrebare sau realizeazǎ aceeași activitate ȋncontinuu.

Cinci ani mai tîrziu, informația livrată de cunoscutul analist Roșca Stănescu, dacă e ancorată în realitate, ar putea confirma problemele medicale ale generalului.
Probleme pentru care îi urăm sănătate, la unison, probabil, cu toți cititorii noștri.
Și totuși, o întrebare se impune, valabilă și acum cinci ani: e posibil ca cel mai mare serviciu de informații al țării să fi fost condus o perioadă de timp de un om cu probleme neurologice severe? Și dacă da, au avut aceste probleme vreo influență asupra deciziilor luate în acea perioadă?