Categorie: Dezvaluiri

Virgil Daniel Popescu, ministrul Energiei,a crezut că la Bruxelles merge ca la București, mai ales că, vorba aia, sunt ai lor la putere. Așa că, atunci când a alcătuit capitolul din PNRR dedicat energiei, Virgil Popescu s-a purtat fără fereală, considerând că membrii Comisiei Europene vor înțelege că trăim vremuri grele, că foametea-i mare și că mai bine direcționezi de la bun început banii către niște firme pe care le cunoști decât să mai pierzi timpul cu call-uri de proiecte, licitații și alte mărunțișuri care nu fac decât să ducă la pierderea timpului și, mai ales, la pierderea de comisioane considerabile. Așa că, de la bun început, Virgil Popescu a scris capitolul din PNRR ca pe o lungă dedicație către câteva companii de stat și private. Culmea este că nici Cristian Ghinea și nici Florin Cîțu nu au avut nimic de obiectat la acest lucru. Mai mult, atunci când i s-atras atenția că PNRR-ul pe energie este cu dedicație și că aproape toate componentele acelui capitol au fost scrise de către companii private (KPMG, Toshiba, Franklin Templeton), Cristian Ghinea a replicat cu arțagu-i arogant obișnuit: „Cineva a lucrat pe un calculator Toshiba. Și PSD, în înțelepciunea sa, spune: a lucrat firma Toshiba. E ridicol!“, relatează Cațavencii.

CE SUSȚIN CEI DE LA CAȚAVENCII:

Ridicol sau nu, s-a dovedit că întregul capitol dedicat energiei din PNRR a fost scris nu de către Ministerul Energiei, ci, într-adevăr, de către companii. Fie de către companiile care urmăreau să realizeze proiectele respective, fie de către companiile care lucrau la strângerea de fonduri de la investitori pentru respectivele proiecte.

Ernst & Young, care nu este vreun angajat al Ministerului Energiei,

a redactat proiectul prin care Prime Batteries Technology voia să obțină, prin PNRR, 167,5 milioane de euro pentru a-și mări capacitatea de a construi baterii.

KPMG și Toshiba au redactat părți ale proiectului Nuclearelectrica pentru o stație de producere și de stocare a hidrogenului la Cernavodă, centrala fotovoltaică necesară în acest proiect urmând a fi construită de către Toshiba.

Proiectul de 10,5 milioane de euro pentru construirea a 145 de stații de încărcare pentru mașini electrice a fost scris nu de către minister, ci de către compnaia Electrica SA, companie care, din 2014, are capital majoritar de stat.

Proiectul pentru două centrale de cogenerare și două unități de producție de hidrogen la Hălânga și la Constanța, în valoare de aproape 600.000.000 de euro, nu a fost, nici el, scris de către Ministerul Energiei, ci de către companiile implicate în proiect: GSP Power, Siemens, Romgaz și Havecon Projects.

În total, așadar, 1.625.500.000 de euro urmau să fie dirijate direct către companii private sau de stat, nu ca investiție, ci direct ca ajutor de stat, încălcând toate regulile și legile europene.

Ei bine, săptămâna trecută,

Virgil Daniel Popescu a recunoscut, într-un interviu acordat economedia.ro, că a retras toate aceste proiecte din PNRR, la cererea Comisiei Europene.

Digitalizarea reprezintă o prioritate pentru România în următorii ani, susțin liderii Coaliției de guvernare. Cu toate acestea, Agenția pentru Digitalizarea României (ADR) este prinsă în războiul politic pentru conducerea PNL, iar numirea unui șef plin este blocată de premierul Cîțu.Agenția care ar trebui să realizeze strategia privind digitalizarea României și să implementeze politicile în domeniul transformării digitale și a societății informaționale a ajuns o miză în conflictul intern din PNL. Numirea unui șef plin este blocată de premierul Cîțu, instituția fiind condusă de vicepreședintele Octavian Oprea, care este președinte interimar din ianuarie 2021, transmite Radio Europa Liberă.

Biroul Executiv al PNL l-a desemnat pe decanul ASE, Tănase Stamule, să preia conducerea Agenției pentru Digitalizare. Stamule a fost propus pentru funcție de organizația PNL Giurgiu, condusă de europarlamentarul Dan Motreanu. Filiala s-a clasat pe primul loc la alegerile parlamentare ca procent obținut. Și de aici s-a blocat totul. Premierul, cel care trebuia să semneze numirea, a refuzat să facă acest lucru, iar Agenția nu are un șef plin. Florin Cîțu nu a transmis însă oficial conducerii PNL că nu va semna pentru Tănase Stamule. Blocarea numirii noului șef al Agenției pentru Digitalizare are legătură directă cu războiul intern din PNL. Tănase Stamule face parte din echipa lui Ludovic Orban, ceea ce nu este pe placul premierului. La începutul anului, Florin Cîțu i-a propus lui Stamule să fie secretar general al Guvernului. A renunțat apoi la idee.Surse din PNL au declarat pentru Europa Liberă că deputatul Dan Vîlceanu, un apropiat al lui Florin Cîțu, încearcă să obțină Agenția pentru Digitalizare pentru un apropiat al său, mai spune sursa citată.

Dan Vîlceanu este deputat PNL de Gorj, președintele PNL Gorj și șeful campaniei interne a lui Florin Cîțu pentru președinția partidului.

Vîlceanu Dan reprezintă PNL în Parlamentul României, unde a câștigat un mandat de deputat la alegerile din 2016. În tinerețe, Vîlceanu a fost însă membru PSD. În declarația sa de interese regăsim contractele cu statul obținute de firma Trefo SRL. Dan Vîlceanu susține că firma aparține mamei sale, Elisabeta Vîlceanu, și că el nu are altă legătură cu societatea comercială. Aceasta a câștigat mai multe licitații pentru furnizarea de produse către Complexul Energetic Oltenia. Vîlceanu este deputat de Gorj. Firmele controlate direct de deputatul PNL nu au contracte cu statul.

Afacerile în sectorul minier sunt o tradiţie în familia lui Dan Vîlceanu, firmele la care preşedintele PNL Gorj este acţionar sau cea pe care o deţine mama sa, Elisabeta Vîlceanu, derulând cu unităţile miniere contracte ce însumează 26 de milioane de euro în doar opt ani, 2007 -2015, informează tvsud.ro.

SC Trefo S.A., aparţinând Elisabetei Vîlceanu, a derulat în perioada respectivă 54 de contracte în valoare totală de 5,5 milioane de euro. De la înfiinţarea Complexului Energetic Oltenia, 2012, Trefo a câştigat 42 de contracte în valoare de peste 2,3 milioane de euro.

SC Remont S.A., societate la care Dan Vîlceanu deţine 55% din acţiuni, a câştigat, în 2009, în asociere cu Alpha Construct System Mehedinţi, UMR Rovinari şi AB Construct Buzău, un contract la Complexul Energetic Turceni în valoare de cinci milioane de euro. Valoarea contractului a fost majorată prin două acte adiţionale ajungând, în final, la 6,3 milioane de lei. Trebuie reamintit că la acea vreme Alpha Construct System şi UMR Rovinari făceau parte din rândul sponsorilor PDL, ultima dintre acestea donând organizaţiei democrat liberale gorjene 300.000 lei. AB Construct Buzău se regăsea, la acea vreme, în grupul de interese Videanu-Negoiţă. Tot atunci, Dan Vîlceanu devenise proaspăt membru al PDL.

Contracte Trefo SRL

• SC Complexul Energetic Oltenia SA – licitație – furnizare produse – 30.01.2019 – 30.08.2019 – 1.042.203 lei
• SC Complexul Energetic Oltenia SA – licitație – furnizare produse – 31.01.2019 – 30.04.2019 – 12.674 lei
• SC Complexul Energetic Oltenia SA – licitație – furnizare produse – 22.03.2019 – 30.06.2019 – 313.777 lei
• SC Complexul Energetic Oltenia SA – licitație – furnizare produse – 02.04.2019 – 12.04.2019 – 46.800 lei
• SC Complexul Energetic Oltenia SA – licitație – furnizare produse – 03.06.2019 – 30.10. 2019 – 99.123 lei
• SC Complexul Energetic Oltenia SA – licitație – furnizare produse -11.06.2019 – 11.10.2019 – 269.760 lei
• SC Complexul Energetic Oltenia SA – licitație – furnizare produse – 11.06.2019 – 11.10.2019 – 447.120 lei
• SC Complexul Energetic Oltenia SA – licitație – furnizare produse – 11.06.2019 – 11.10.2019 – 222.350 lei
• SC Colterm Timișoara SA – licitație – furnizare produse – 11.04.2019 – 21.04.2019 – 24.859 lei
• SC Complexul Energetic Oltenia SA – licitație – furnizare produse – 08.07.2019 – 05.11.2019 – 232.855 lei
• SC Complexul Energetic Oltenia SA – licitație – furnizare produse – 12.11.2019 – 11.02.2019 – 280.686 lei
• SC Complexul Energetic Oltenia SA – licitație – furnizare produse – 09.12.2019 – 09.04.2020 – 59.154 lei
• SC Complexul Energetic Oltenia SA – licitație – furnizare produse – 10.12.2019 – 31.01.2020 – 302.071 lei
• SC Complexul Energetic Oltenia SA – licitație – furnizare produse – 19.12.2019 – 31.01.2020 – 172.800 lei
• SC Complexul Energetic Oltenia SA – licitație – mărfuri – 24.06.2019 – 22.10.2019 – 215.409 lei
• Romgaz SA – licitație – produse – 19.08.2018 – 19.11.2019 – 618.100 lei
• SC Colterm Timișoara SA – licitație – produse – 04.11.2019 – 18.01.2020 – 511.804 lei
• SC Colterm Timișoara SA – licitație – produse – 04.11.2019 – 18.01.2020 – 85.416 lei
• SC Colterm Timișoara SA – licitație – produse – 09.10.2019 – 20.11.2019 – 71.200 lei
• SC Colterm Timișoara SA – licitație – produse – 17.12.2019 – 15.01.2020 – 29.878 lei

Ministrul Justiției, Stelian Ion, are un venit lunar de 50.000 de lei pe lună din trei funcții publice, plătite de statul român. Acesta primește 13.000 de lei/lună din partea Ministerului Justiției, 11.000 de lei/lună de la Camera Deputaților și 26.000 de mii de lei de la Consiliul Superior al Magistraturii, scrie Gazeta de Cluj.

O comparație între declarația de avere depusă în februarie a.c. și cea făcută publică în iunie a.c. de către Stelian Ion arată că omului i-au crescut economiile din bancă cu peste 200.000 de lei (de la puțin peste 120.000 de lei la peste 322.000 de lei).

Explicația, dată chiar de deputat: pe lângă salariul de parlamentar, a primit bani și de la Justiție (ca ministru, dar și de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), unde e membru de drept, ca urmare a faptului că e ministru). „Între timp, am încasat venituri și ca ministru, și ca membru de drept al CSM. Acestea vor apărea, în mod legal, în declarația de avere pentru anul fiscal 2021, al cărei termen de depunere este iunie 2022”, a scris Ion pe Facebook.

Așadar, economii de peste 200.000 de lei în mai puțin de șase luni.

Să verificăm: potrivit site-ului MJ, ministrul Justiției are un salariu lunar brut de 21.840 de lei, la care nu se adugă nici un spor. În mare, salariul net pe care-l primește Stelian Ion de la MJ este de aproximativ 13.000 de lei lunar. Dacă l-a economisit integral, Ion a adunat în cinci luni și jumătate (declarația de avere este depusă pe 15 iunie a.c.) aproape 72.000 de lei.

De la CSM, veniturile au fost duble. Potrivit Monitorului Justiției, un membru al Consiliului primește lunar o sumă netă de 26.950 de lei net. În cinci luni și jumătate, dacă sumele au fost economisite integral, s-au adunat peste 148.000 de lei.

Cu tot cu cele 72.000 de lei de la MJ, se ajunge la 220.000 de lei. Așadar, peste cât a economisit, potrivit propriei declarații de avere, Stelian Ion. Ministrul este, deci, acoperit.

Pe de altă parte, deputatul USRPLUS încasează și peste 135.000 de lei anual de la Parlament, adică un salariu net lunar de peste 11.000 de lei.

La un calcul sumar, de la Camera Deputaților, Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii, Stelian Ion încasează peste 50.000 de lei (11.000 + 13.000 + 27.000).

Premierul Florin Cîțu a negat marți orice legătură cu documentul trimis de un consilier guvernamental, cu antetul guvernului, către liderii de partid. El a spus că nu cunoaște documentul, că nu l-a văzut, că nu a fost înregistrat la cancelaria premierului și a pus la îndoială autenticitatea lui. Invitat să comenteze declarația lui Ludovic Orban, care a cerut plecarea sa de la guvern, Cîțu a spus că ”dl. Orban trebuie să vină cu dovezi că e adevărat. Cine spune că sunt documente reale, să vină cu dovezi, să demonstreze”.

Pentru cine merge însă la originea documentului se poate găsi autorul: Mioara Costin, consiliera premierului Cîțu.

„Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Mioara Costin se numeşte în funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului”, se arată în decizia semnată în 22 aprilie de premierul Florin Cîţu şi publicată în Monitorul Oficial.

Întrebat de ziariști care e diferența între comportamentul lui Liviu Dragnea, care a folosit la partid două angajate de la Direcția județeană a copilului Teleorman, și el însuși, Florin Cîțu a respins orice asemănare.

”Eu singur îmi fac campania, eu îmi fac mesajele, eu scriu singur mesajele. Eu am verificat, nu există așa ceva, nu a fost înregistrat la cancelaria mea, nu a fost semnat”, a mai spus Cîțu.

Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a declarat marţi, la Ploieşti, legat de documentul cu antetul guvernului care dădea indicații liderilor din PNL, că cine a luat o astfel de decizie „trebuie să plece imediat de la Palatul Victoria”.

„Dacă este adevărat acel document, cine a elaborat acel document şi mai ales cine a hotărât să folosească resurse publice, funcţionari sau demnitari plătiţi din bani publici în campania internă împotriva preşedintelui PNL trebuie să plece imediat de la Palatul Victoria”, a spus Orban.

Premierul Florin Cîțu are deja și un nume pentru înlocuirea lui Alexandru Nazare din funcția de ministru al Finanțelor. Surse liberale au declarat pentru HotNews.ro că premierul dorește să-l propună pe șeful său de campanie internă. Reamintim că premierul Florin Cîțu l-a informat joi pe ministrul de Finanțe că nu-l mai vrea în Guvern.

Dan Vîlceanu este deputat PNL de Gorj, președintele PNL Gorj și șeful campaniei interne a lui Florin Cîțu pentru președinția partidului.

Vîlceanu Dan reprezintă PNL în Parlamentul României, unde a câștigat un mandat de deputat la alegerile din 2016. În tinerețe, Vîlceanu a fost însă membru PSD. În declarația sa de interese regăsim contractele cu statul obținute de firma Trefo SRL. Dan Vîlceanu susține că firma aparține mamei sale, Elisabeta Vîlceanu, și că el nu are altă legătură cu societatea comercială. Aceasta a câștigat mai multe licitații pentru furnizarea de produse către Complexul Energetic Oltenia. Vîlceanu este deputat de Gorj. Firmele controlate direct de deputatul PNL nu au contracte cu statul.

Afacerile în sectorul minier sunt o tradiţie în familia lui Dan Vîlceanu, firmele la care preşedintele PNL Gorj este acţionar sau cea pe care o deţine mama sa, Elisabeta Vîlceanu, derulând cu unităţile miniere contracte ce însumează 26 de milioane de euro în doar opt ani, 2007 -2015, informează tvsud.ro.

SC Trefo S.A., aparţinând Elisabetei Vîlceanu, a derulat în perioada respectivă 54 de contracte în valoare totală de 5,5 milioane de euro. De la înfiinţarea Complexului Energetic Oltenia, 2012, Trefo a câştigat 42 de contracte în valoare de peste 2,3 milioane de euro.

SC Remont S.A., societate la care Dan Vîlceanu deţine 55% din acţiuni, a câştigat, în 2009, în asociere cu Alpha Construct System Mehedinţi, UMR Rovinari şi AB Construct Buzău, un contract la Complexul Energetic Turceni în valoare de cinci milioane de euro. Valoarea contractului a fost majorată prin două acte adiţionale ajungând, în final, la 6,3 milioane de lei. Trebuie reamintit că la acea vreme Alpha Construct System şi UMR Rovinari făceau parte din rândul sponsorilor PDL, ultima dintre acestea donând organizaţiei democrat liberale gorjene 300.000 lei. AB Construct Buzău se regăsea, la acea vreme, în grupul de interese Videanu-Negoiţă. Tot atunci, Dan Vîlceanu devenise proaspăt membru al PDL.

Contracte Trefo SRL

• SC Complexul Energetic Oltenia SA – licitație – furnizare produse – 30.01.2019 – 30.08.2019 – 1.042.203 lei
• SC Complexul Energetic Oltenia SA – licitație – furnizare produse – 31.01.2019 – 30.04.2019 – 12.674 lei
• SC Complexul Energetic Oltenia SA – licitație – furnizare produse – 22.03.2019 – 30.06.2019 – 313.777 lei
• SC Complexul Energetic Oltenia SA – licitație – furnizare produse – 02.04.2019 – 12.04.2019 – 46.800 lei
• SC Complexul Energetic Oltenia SA – licitație – furnizare produse – 03.06.2019 – 30.10. 2019 – 99.123 lei
• SC Complexul Energetic Oltenia SA – licitație – furnizare produse -11.06.2019 – 11.10.2019 – 269.760 lei
• SC Complexul Energetic Oltenia SA – licitație – furnizare produse – 11.06.2019 – 11.10.2019 – 447.120 lei
• SC Complexul Energetic Oltenia SA – licitație – furnizare produse – 11.06.2019 – 11.10.2019 – 222.350 lei
• SC Colterm Timișoara SA – licitație – furnizare produse – 11.04.2019 – 21.04.2019 – 24.859 lei
• SC Complexul Energetic Oltenia SA – licitație – furnizare produse – 08.07.2019 – 05.11.2019 – 232.855 lei
• SC Complexul Energetic Oltenia SA – licitație – furnizare produse – 12.11.2019 – 11.02.2019 – 280.686 lei
• SC Complexul Energetic Oltenia SA – licitație – furnizare produse – 09.12.2019 – 09.04.2020 – 59.154 lei
• SC Complexul Energetic Oltenia SA – licitație – furnizare produse – 10.12.2019 – 31.01.2020 – 302.071 lei
• SC Complexul Energetic Oltenia SA – licitație – furnizare produse – 19.12.2019 – 31.01.2020 – 172.800 lei
• SC Complexul Energetic Oltenia SA – licitație – mărfuri – 24.06.2019 – 22.10.2019 – 215.409 lei
• Romgaz SA – licitație – produse – 19.08.2018 – 19.11.2019 – 618.100 lei
• SC Colterm Timișoara SA – licitație – produse – 04.11.2019 – 18.01.2020 – 511.804 lei
• SC Colterm Timișoara SA – licitație – produse – 04.11.2019 – 18.01.2020 – 85.416 lei
• SC Colterm Timișoara SA – licitație – produse – 09.10.2019 – 20.11.2019 – 71.200 lei
• SC Colterm Timișoara SA – licitație – produse – 17.12.2019 – 15.01.2020 – 29.878 lei

ALERTĂ! PNL CONTINUĂ SĂ NUMEASCĂ NUTRIȚIONIȘTI ÎN CONDUCEREA CE OLTENIA!!!Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a dat ordin ca NUTRIȚIONISTUL Mitrică să fie promovat DIRECTOR în DIRECTORATUL COMPLEXULUI ENERGETIC OLTENIA. Numirea se face mâine, scrie pe facebook jurnalistul gorjean Narcis Daju.

Ca să poată fi promovat DIRECTOR, Mitrică a demisionat din functia de presedinte al Consiliului de Supraveghere, in care nu avea ce să caute, el fiind … nutriționist.Dacă nu l-ar susține PNL in conducerea CEO, această haimana ar muri de foame. Vedeți facsimil din ultima lui declaratie de avere.Mitrică nu e doar nutritionist. Vedeti mai jos preferintele lui, de dobitoc desavarsit. Pagini de tatuaje, amor, si altele, mai spune Daju.

Dragoş Preda, recent înscris pentru preşedinţia PNL Sector 1 şi propunerea pentru SN Radiocomunicaţii, este unul din liderii liberali care au atras atenţia în urma ultimelor decizii în legătură cu el, dat fiind că unele ar duce la plata de către stat a sute de mii de lei. Potrivit unor surse politice, Preda face parte din echipa Orban, dar are în spate şi alţi actori, mai mult sau mai puţin vizibili, transmite Adevarul.

Surse politice susţin pentru „Adevărul” că Dragoş Preda (foto) beneficiază de sprjin pentru funcţiile ocupate din mai multe zone. Pe lângă funcţia sa de la Sectorul 1, unde este vicepreşedinte şi acum e susţinut de echipa Orban pentru şefia organizaţiei, Dragoş Predă ar avea sprijin puternic din partea lui Gabriel Marin, şeful Omnilogic, una din cele mai vechi companii de IT din România, afirma sursele citate. De altfel, surse guvernamentale au precizat pentru „Adevărul” că printre informaţiile vehiculate în interiorul Cabinetului sunt cele legate de faptul că omul de afaceri s-ar fi arătat dispus să sprijine ş plata salariilor compensatorii care trebuie achitate lui Eugen Brad.

Patronul comnpaniei IT Omnilogic, Gabriel Marin (foto), a fost pus oficial sub acuzare de DNA în 2019 pentru cumpărare de influență şi evaziune fiscală, potrivit unui comunicat al DNA coroborat cu surse judiciare.

Potrivit procurorilor, în ianuarie-februarie 2012, Gabriel Marin i-ar fi dat unui director din cadrul ANAF o mită de peste 3 milioane de lei astfel încât acesta să îşi exercite influenţa „asupra colegilor săi cu atribuții în procedura de achiziție, în vederea adjudecării, de către o societate a omului de afaceri, a unei licitații având ca obiect achiziționarea de către instituția publică a unor produse software”.

Jurnalistul Marian Păvălaşc a relatat că Gabriel Marin de la Omnilogic este unul dintre denunţătorii din dosarul de mită al fostului preşedinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, însă Gabriel Marin susţine că este o coincidenţă de nume. El susţine că în dosarul Microsoft (care îl viza şi pe Tăriceanu) există un martor cu identitate protejată cu pseudonimul „Gabriel Marin”, dar nu este vorba despre el.

Elena Udrea a fost denunțată la DNA de Gabriel Sandu, Gabriel Marin și Dinu Pescariu.

Pentru că înlocuirea lui Brad nu s-a făcut printr-o competiţie conform OUG 109/2011, acesta trebuie să primească peste 230.000 de lei, conform prevederilor din contractul de mandat al acestuia. „Nu este o demitere, ci o încheiere a mandatului în condiţii amiabile. Voi preda ştafeta către domnul Dragoş Preda. Conform contractului de mandat din 2017, acesta expira odată cu numirea unui nou director general prin competiţie conform OUG 109/2011. Pentru că acest lucru nu s-a întâmplat, trebuie să primesc acum 30 de salarii brute lunare în maxim 30 de zile. Salariul meu brut este de 13.000 de lei/lună, iar cel net este de 7.700 de lei/lună”, declara în urmă cu o lună Eugen Brad pentru HotNews, referitor la înlocuirea sa. La începutul lunii iunie, Consiliul de Administraţiei al companiei a revenit asupra decizie de revocare şi instalare a lui Dragoş Preda, pentru a nu li se imputa plata celor peste 230.000 de lei, atât cât ar trebui să fie daţi lui Brad dacă e demis fără să fie organizat concurs, potrivit HotNews. Surse din PNL susţin că Preda are susţinere şi din zona masoneriei, acolo unde ar fi membru al Lojei Valahia 158 şi cu care ar avea legături inclusiv ministrul Ciprian Teleman. Nu în ultimul rând, Dragoş Preda beneficiază de apartenenţa la o familie unde tatăl actualului şef la Radiocomunicaţii a făcut carieră în diplomaţie şi cercetare în zona militară.

Tatăl acestuia, Dumitru Preda, a fost profesor universitar şi diplomat de carieră. Dumitru Preda a fost: arhivist principal, cercetător ştiinţific principal la Institutul de Istorie şi Teorie Militară, Bucureşti (1974-1997), şef al Arhivei istorice şi director al Direcţiei Arhivelor Diplomatice (1997-2002), delegat permanent adjunct şi însărcinat cu afaceri al României pe lângă UNESCO-Paris (2002-2007), precum şi ambasador extraordinar şi plenipotenţiar la Havana (2011-2016). La rândul său, Dragoş Preda a terminat licenţa şi masteratul în Ştiinţe Politice la Sorbona (Paris), dar a urmat şi cursurile Şcolii Naţionale de Administraţie. În „câmpul muncii” a lucrat mai întâi consilier şi expert superior la Ministerul Apărării (2008-2014), director de cabinet la Ministerul Tineretului şi Sportului (2004-2015), membru al cabinetului ministrului la Tineret şi Sport (2015-2016), iar din ianuarie 2020 secretar de stat la acelaşi minister.

Întrebat de reporterul HotNews, în data de 3 iunie, cum a ajuns firma lui Gabriel Comănescu să facă parte din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), premierul n-a știut ce să răspundă. Pentru a depăși totuși momentul penibil generat de întrebarea ziaristului, Florin Cîțu a afirmat că i-ar fi cerut ministrului energiei să explice necesitatea formării consorțiului Romgaz- Siemens-GSP Power.Nici până în acest moment ministrul energiei, Virgil-Daniel Popescu, nu s-a grăbit să ofere vreun răspuns cu privire la includerea, fără licitație, a firmei afaceristului Gabriel Comănescu în PNRR. Măcar premierul Cîțu s-a făcut că întreabă, dar Popescu nici măcar nu se preface că vrea să răspundă. De ce? Răspunsul îl vom intui după ce facem o scurtă trecere prin trecutul actualului ministru, scrie Constanța Info.

Ce susține Constanța Info:

Pe vremea când nici nu visa să ajungă ministru, inginerul Virgil Popescu a lucrat la SNP Petrom ca director al sucursalei PECO Mehedinți (1997 – 2001) unde s-a ocupat cu „distribuția și comercializarea de produse petroliere.”

Atât de bine s-a lipit Popescu de vânzarea de carburanți, încăt, după privatizarea Petrom cu austriecii de la OMV, actualul ministru împreună cu soția sa, Laura Negulescu, și-au tras trei benzinării Petrom sub franciză pe firma familiei, Lavist SRL.

Fiind propus de liberali în octombrie 2019 pentru funcția de ministru al energiei și economiei, Popescu s-a văzut nevoit să-și cedeze cele 5% deținute la Lavist SRL, pentru a evita un scandal nedorit. Astfel, afacerile cu carburanți ale ministrului au mers în continuare sub umbrela soției sale, care deține și în prezent 95% din capitalul firmei amintite pe care o și administrează.

Faptul că familia Popescu face afaceri cu OMV-Petrom, în timp ce același Popescu în calitate de ministru gestionează cele 20,6% pe care statul român le deține încă la compania OMV-Petrom n-a deranjat pe nimeni. Incompatibilitate? Nici vorba. Citat de ziarul Bursa.Ro, ministrul a respins categoric evidența, afirmând că nu vede “nicio stare de incompatibilitate.”

Am putea spune că Popescu este „creația sistemului” energetic național, unde a prestat încă de tânăr, sub domnia lui Ion Popa (cel mai longeviv director general al Petrom, din 1992 în 2003).  Din angajat la stat, actualul ministru a devenit afacerist și politician, domenii care alăturate reprezintă cel mai bun ferment al corupției.

Pe linie de partid a fost susținut de Ludovic Orban, care l-a moștenit pe Virgil Popescu de la fostul premier liberal Călin Popescu Tăriceanu.

În perioada în care Tăriceanu era dealer oficial al mărcii Citroen pentru piața românească, Virgil Popescu reprezenta compania soră, Peugeot, prin societatea Automotive Trading SRL cu sediul în municipiul Drobeta. Interesantă legătura, nu?

În 2007, atunci când Tăriceanu pregătea prima suspendare a președintelui Băsescu, l-a adus pe Popescu de la Drobeta la București, fostul dealer auto fiind numit secretar de stat la Cancelaria premierului. Din acel moment Virgil Popescu a baletat între afacerile familiei cu carburanți, politică, cariera universitară și diferite funcții publice.

Ceva mai târziu, timp de un an de zile, în etapa 2013-2014, Popescu a fost numit secretar la stat la Ministerul Economiei, iar în decembrie 2016 a fost ales deputat din partea PNL, în circumscripţia electorală nr. 27 din Mehedinți.

Devenit președintele PNL, Ludovic Orban și-a petrecut la finalul lui 2018 „Crăciunul Liberal” alături de colegii săi de partid din organizația Mehedinți. În anul care a urmat, Orban avea să-l impună în guvern pe deputatul de Mehedinți, Virgil Popescu, pe poziția de ministru peste nou-înființatul minister comasat al Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.

Încă de când era deputat, Popescu a avut ca preocupare centrală promovarea Legii Offshore. Încerând să-i facă fericiți pe concesionarii perimetrelor gazeifere din Marea Neagră, Popescu a promis constant în ultimii doi ani că exploatarea acestor rezerve va fi deblocată.

Cu toate acestea, după ce a fost numit ministru, Popescu a afirmat că Legea Offshore trebuie dusă în fața Parlamentului deoarece  “dorim o coaliţie cât mai largă pe acest aspect.”

În tot acest joc a fost introdusă subtil SNGN Romgaz SA, o companie din Mediaș controlată de statul român prin Ministerul Energiei, condus de Virgil Popescu, specializată în extragerea și furnizarea de gaze naturale de la uscat. Romgaz a fost împinsă să oferteze preluarea participaţiilor deținute de Exxon și OMV-Petrom în perimetrul gazelor de mare adâncime din Marea Neagră.

“Gazul pe care-l avem în Marea Neagră este un combustibil nepoluant” susținea Virgil Popescu, în septembrie 2018, pe vremea când se afla încă în opoziție. De atunci s-au mai scurs trei ani, perioadă în care s-a putut observa că nu de aceeași părere sunt și arhitecții noului sistem economic de la Bruxelles.

Din această perspectivă, intenția implicării ministerului Energiei prin Romgaz în achiziții de zăcâminte reprezintă un salt deosebit de periculos pentru statul român, mai ales în contextul implementării Pactului Ecologic European (Green Deal), în care gazele sunt acceptate doar ca soluție de tranziție.

De ce este statul dispus să răscumpere, din bani publici, aceste licențe de exploatare de la niște companii private?

”Operațiunile de la Marea Neagră reprezintă o chestiune de securitate națională și recomand ca nimeni să nu ne pună la încercare cu acest lucru”, a scris ministrul Virgil Popescu, pe 6 ianuarie 2020, într-o postare pe Facebook. Cu alte cuvinte, după ce și-a vândut aceste resurse, statul român a descoperit brusc interesul național, și vrea să le răscumpere, eventual pe bani mai mulți.

Și mai grav este faptul că, așa cum o recunoaște chiar Popescu, compania Romgaz nu are „expertiză pentru mare adâncime” dar susține că trebuie „să le dăm această şansă celor de la Romgaz.”

Iar dacă n-ați ghicit încă cine este priceputul partener al Romgaz, specializat în forare la mare adâncime, vă spunem noi: Gabriel Valentin Comănescu.

Sub falsa etichetă a securității naționale, ministrul Popescu încearcă să orienteze de așa natură negocierile cu OMV și Exxon, încât, Romgaz să ajungă să conducă operațiunile proiectului Neptun Deep.

De ce este important cine conduce operațiunile? Pentru ca Romgaz să poată atribui contracte pentru toate serviciile necesare extragerii gazelor din cel mai mare zăcământ intern din Marea Neagră.

Și așa cum știm deja, primul mușteriu interesat să preia mare parte dintre aceste contracte este chiar afaceristul Gabriel Valentin Comănescu, prin holdingul său maltezo- luxemburghez Grup Servicii Petroliere (GSP).

Lucrurile au devenit evidente încă de anul trecut, când în luna decembrie Gabriel Valentin Comănescu a cumpărat platforma de foraj GSF Development Driller II. Veche de 18 ani, anume concepută pentru apă adâncă, această platformă a aparținut companie Transocean, care tocmai se pregătea s-o vândă ca fier vechi.  

În acest context trebuie analizată și amânarea “corectării” Legii 256/2018 (Legea Offshore) de actualul guvern, strategie ce ascunde interese financiare nebănuite. Cel mai probabil, Virgil Popescu încearcă să forțeze Exxon să-și vândă participațiile la zăcământul Neptun Deep către Romgaz, pentru ca ulterior Comănescu prin Grup Servicii Petroliere să se ocupe de partea de forare.

Între timp, ministrul Virgil Popescu a avut grijă să includă Grup Servicii Petroliere prin GSP Power și-n Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). SURSA AICI

Astfel, un document scăpat în presa centrală, publicat pe 1 iunie 2021 de HotNews arăta că firma lui Gabriel Comănescu urmează să participe alături de Romgaz și Siemens la construirea a două complexe energetice.

Prima centrală urmează să fie ridicată în localitatea Halânga, aflată întâmplător sau nu în județul de baștină al ministrului Popescu, iar cealaltă la Constanța, în centrul de comandă al afacerilor mogulului Comănescu.

Pe ruinele fostei Termocentrale (CET) de la Halânga, unitatea ce asigură termoficare municipiului Drobeta-Turnu Severin, GSP Power și Romgaz urmează să ridice o centrală în cogenerare. Noua unitate va fi alimentată cu un amestec de gaz-hidrogen iar hidrogenul urmează să fie obținut din energie solară. Proiectul a fost trecut în PNRR cu valoare de 320 Milioane de Euro.

Folosind aceeași tehnologie gaz-hidrogen, consorțiul GSP Power-Romgaz a introdus în PNRR o centrală similară și la Constanța, în valoare de 265 Milioane de Euro.

Ambele unități vor avea o putere instalată de 159 MW, cu singura diferență că la Halânga se vor produce complementar 100 MW din surse fotovoltaice, în timp ce la Constanța doar 20MW vor rezulta din surse regenerabile. Prin comparație, CET Palas (Electrocentrale Constanța SA) produce în prezent doar 100 MW cu ajutorul celor două turbo-generatoarele (TA1 și TA2).

Ambele CET-uri, de la Halânga și Constanța, se află sub autoritatea Ministerului Energiei și sunt falimentare, situație în care GSP Power are calea bătătorită pentru a prelua activele de interes prin negociere cu administratorii judiciari.

Mai mult decât atât, în septembrie 2020, atunci când premierul Ludovic Orban a oficiat la Halânga asocierea GSP Power-Romgaz, stația locală Radio Televiziunea Severin (RTS) anunța că, ulterior construcției, investitorul privat “urmează să opereze” noua centrală.

Cu alte cuvinte, Gabriel Comănescu prin GSP Power se pregătește să devină mare producător de energie electrică, și implicit de energie termică. Iar dacă lucrurile stau așa, imediat ce noile centrale de la Halânga și Constanța vor deveni operaționale, constănțenii și severinenii își vor achita factura la încălzire în conturile mogulului Gabriel Valentin Comănescu, și nu către Ministerul Energiei așa cum se întâmplă acum.

Iar lucrurile nu se opresc aici. Pe lângă Constanța și Severin, GSP Power și-a anunțat intenția de a achiziționa toate activele termocentralei pe cărbune Mintia, furnizorul de agent termin al orașului Deva.

Și-n acest caz discutăm despre o entitate economică falimentară deținută, evident, de Ministerul Energiei. Parte a Complexului Energetic Hunedoara, Mintia sau “Steaua de pe Mureș” se află în prezent în conservare, după ce nu și-a mai permis să achiziționeze cărbune. Din perspectiva puterii instalate, în perioada sa de funcționare aceasta a fost a treia cea mai mare centrală termică din țară, cu un total de șase unități și o capacitate de 1285 MW.

“Vrem să cumpărăm toate activele Mintia. Proiectul va fi unul mai complex, vor fi două grupuri cu o capacitate totală de 800 MW. În prezent, identificăm terenuri în zonă”, a declarat Gabriel Comănescu, citat de Profit.Ro

Reducerea taxării gazelor extrase din Marea Neagră, implicarea statului în achiziția participațiilor Exxon la zăcământul Neptun Deep, împreună cu preluarea unor foste centrale energetice de stat falimentare, reprezintă probabil cel mai ambițios proiect în care s-a implicat până acum Gabriel Valentin Comânescu.

Fiecare dintre unitățile prezentate reprezintă un nod important al Sistemului Energetic Național. Cu sprijin politic adecvat, investitori precum GSP Power pot prelua pe sume foarte mici centrale falimentare, având astfel un avantaj competitiv în raport cu alți jucători din piața de energie.

Prin falimentarea și închiderea Complexului Energetic Hunedoara (CEH), pe criterii de mediu, acești investitori vor avea acces aproape gratuit la toată infrastructura construită în ultimii 50 de ani.

Și cine s-ar fi gândit că pentru toate acestea, statul român nu și-a găsit un alt asociat decât grupul lui Gabriel Comănescu, specializat până mai deunăzi în foraj petrolier offshore.

O poveste uluitoare despre cum urmează să pice românii, neglijați de sistem, în plasa marilor companii de medicamente fără ca măcar să știe. Sau să aibă posibilitatea să se apere.Pentru că de când e lumea, în perioade cu ape tulburi, vizionarii scot bani și din piatră seacă, big pharma profită de pandemie și vrea să bage pe piață un medicament pe care nu-l vrea nimeni. De fapt, nici măcar nu este autorizat în comunitatea europeană.Favipiravir – este antiviralul pe care companiile de medicamente Terapia Cluj și Alliance Healthcare îl vor de urgență în farmacii. Și pentru asta fac presiuni mari la Agenția Medicamentului, la Ministerul Sănătății și, în general, pe unde pot ca să-și atingă interesul de milioane de euro, arată o investigație a Ancăi Alexandrescu prezentată în emisiunea CULISELE STATULUI PARALEL de la Realitatea Plus.

Medicamentul cu substanța activă pe care o conține favipiravir, dar cu denumirea Avigan, a intrat prima dată în țara noastră în iunie, anul trecut. Atunci când Japonia a donat României 12.200 de tablete de Avigan, un medicament EXPERIMENTAL, dezvoltat de compania Fuji. 100 de pacienți au fost tratați, în spitalele de la noi, cu acest antiviral, în timp ce Japonia îl retrăgea de pe piață, din schema de tratament aplicată în cazul infecțiilor cu SARS COV-2.

Dar, în România, doctorul Virgil Musta, președintele comisiei de boli infecțioase din Ministerul Sănătății a făcut un referat în care a arătat cât de necesar ar fi Favipriravir pentru pacienții internați în spitale cu covid 19. Și astfel, în octombrie, Terapia Cluj livra 15.400 de cutii de FluGuard, corespondentul lui Favipiravir în India, către Unifarm, pentru spitale. Urmând ca alte 2.200 de cutii să ajungă în țară din India.

Grav este, așadar, că, Terapia Cluj și partenerul său Alliance Healthcare nici nu au adus medicamentul original, produs în Japonia. Au importat antiviralul din India, care a ajuns la noi în țară fără prospect și fără numere de producție trecute pe ambalaje. Doctorița Cristina Ilie, coordonatorul direcției procedură națională din cadrul Agenției Naționale a Medicamentului, a fost prima și singura care a semnalat problemele Favipiravir.

Prospectul nu corespunde cu numărul autorizației

“Se vor clarifica diferențele în ceea ce privește adresa importatorului din India deoarece s-a sesizat că numărul autorizației de import de pe ambalajul secundar al medicamentului / prospect NU CORESPUNDE cu numărul înscris pe autorizația propriu-zisă emisă de autoritatea din India. Se va declara care este statutul medicamentului în India ( cum se comercializează, deoarece nu avem confirmarea că are APP valid în India). Deoarece fabricantul din India implicat în ambalarea secundară și testare ( DR. REDDY’S LABORATORIES, India) are conform certificatului GMP valid până la 31.12.2021 atribuții de serializare și aplicarea sistemelor de siguranță pentru medicamente distribuite în UE, se va clarifica dacă medicamentul propus pentru autorizare este serializat. “

Extras din adresa doctorului Cristina Ilie, coordonator ANMDMR către Dr. Reddys Laboeatories Limited, IDPO, India

Terapia Cluj s-a spălat pe mâini de responsabilități imediat

“În conformitate cu prevederile Ordinului Ministerului Sănătății nr. 85/2013, obligația de notificare ANMDMR în ceea ce privește cantitățile aduse în țară, solicitarea de exceptare de la inscripționarea în limba română a ambalajelor sunt obligații reținute de legiuitor în sarcina distribuitorului angro care a obținut ANS-ul, respectiv UNIFARM S.A. Or, compania Terapia S.A nu-și poate asuma nicio obligație ce este reținută expres prin lege în sarcina Unifarm, cum este cazul în speță. “

Extras din Declarația 17799/17.12.2020 dată de către Dragoș Damian, director general Terapia Cluj SA

Desigur, în acest timp, sute de pacienți români erau tratați cu antiviral pe care nici măcar Japonia, țara care îl produce, nu l-a aprobat în tratarea infecțiilor cu SARS COV 2.

Pe 18 ianuarie, anul acesta, Unifarm anunța agenția medicamentului că nu mai are antiviralul pe stoc. Deși, spitalele din țară trimiteau mail-uri disperate către companiile de medicamente cu dorința de a restitui Favipiravirul care nu era util. Cu regret, un farmacist de la Spitalul Municipal Dej anunță că s-a cam epuizat stocul de… pacienți cu COVID 19.

„Subsemnata …, farmacist la Spitalul Municipal Dej, solicit returnarea sau înlocuirea a 50 de cutii Favipiravir 200mg, care au termen de expirare 30.09.2021. Motivul care stă la baza acestei decizii este scăderea drastică a incidenței COVID-19 în orașul Dej. Vă rog să aveți în vedere prețul ridicat al medicamentului și imposibilitatea anticipării evoluției pandemiei. Am încercat colaborarea cu alte spitale din județ, dar, din păcate, și ei se află în aceeași situație.”

Extras din scrisoarea farmaciștilor din Spitalul Municipal Dej către Alliance Healthcare.

Dar autoritățile au mers mai departe

În spitale au ajuns în continuare loturi întregi de Favipiravir, medicamentul pe care nu-l cerea nimeni. Băieții din big pharma de la noi au făcut diligențe pentru aducerea antiviralului în țară, cu dorința de a-l scoate din spitale și pe piața liberă. Exact în timp ce autoritățile din Japonia anunțau că medicamentul nu este autorizat pentru COVID 19, rezultatele studiului comandat nefiind concludente. Responsabilii japonezi mai precizau și că se încearcă o nouă autorizare la sfârșitul acestui an, când estimează că vor finaliza un nou studiu care ar trebui să stabilească dacă acest antiviral este eficient sau nu în tratarea infecției cu noul virus.

Ministerul Sănătății a dat și un nou ordin în care a inclus antiviralul în protocolul aplicat în cazurile de covid 19. Așa că, în decembrie, când la Tokyo se retrăgea antiviralul din spitale, Agenția Națională a Medicamentului primea două solicitări de autorizare.

Pe 14 decembrie 2020, SC ALLIANCE HEALTHCARE ROMÂNIA cerea, printr-un document cu numărul 20.378, emiterea autorizării privind furnizarea de medicamente pentru nevoi speciale.

Două săptămâni mai târziu, pe 30 decembrie, la fel făcea și UNIFARM. Solicitările ambelor companii aveau la bază același necesar estimat la 2 milioane patru sute de mii de tablete de favipiravir.

Unifarm a adus tabletele, la prețul de 4 lei pentru o pastilă. Iar Alliance Healthcare la uriașul preț de 9 lei pentru o capsulă. Astfel statul român a plătit pe medicamente aproape 50 de milioane de euro.

Un necesar propus și validat chiar de către Comisia de Specialitate de Boli Infecțioase din cadrul Ministerului Sănătății. Președintele acestei comisii, doctorul Virgil Musta, a făcut un referat în care explică nevoia acută a României de a folosi medicamentul în protocolul de tratare a Covid 19.

„Ca răspuns la solicitarea dumneavoastră nr 1054/23.12.2020 referitoare la solicitarea Unifarm S.A de a transmite în regim de urgență necesarul pe un an pentru medicamentul DCI Favipiravir s-a stabilit necesarul estimativ de Favipiravin 200 pentru următoarele 3 luni, de 2.400.000 de tablete”.

Extras din referatul Direcției Politica Medicamentului, a Dispozitivelor și Tehnologiilor Medicale, semnat de către dr. Virgil Musta.

Apoi, în lunile ce au urmat, companiile de medicamente au făcut zece de solicitări de prelungire a termenului de livrarea a favipiravirului în spitalele din România. Pe 6 mai, anul acesta, Unifarm transmite autorităților că renunță la livrarea favipiravirului, pe motiv că nu poate aduce imediat în țară cantitatea minimă solicitată de ministerul sănătății.

În cursă rămâne Alliance Healthcare, partenerul companiei Terapia Cluj, care continuă să facă solicitări la agenția națională de medicamente să le fie prelungită autorizația pentru tratamente pentru nevoi speciale, pentru că terminaseră stocul de 2,4 milioane de comprimate. Și transmite ministerului un necesar de 3 milioane de comprimate.

Pe 7 mai anul acesta, Agenția Națională a Medicamentului aprobă cele două cereri și astfel este autorizată intrarea a 3 milioane de tablete de favipiravir doar în spitale. Dar pe 14 mai Alliance Healthcare anunța că a primit medicamentele și că a început să livreze către spitale, atât tabletele cât și facturile. 9 lei pentru o pastilă. Dar pe 18 mai, compania de medicamente începe să primească reclamații de la spitale privind neconcordanța între codurile scrise pe flacoane și cele scrise în facturile eliberate de Alliance Healthcare. Așa că imediat, reprezentanții companiei fac o adresă către Agenția medicamentului în care propun și rezolvarea problemei.

“Din perspectiva noastră, deblocarea facturării produsului și acceptarea cererilor de retur din partea spitalelor s-ar putea face în următoarele condiții: Actualizarea CANAMED-ului astfel încât să conțină ambele CIM-uri cu prețurile corespunzătoare. Având în vedere cele precizate mai sus, avem rugămintea să analizați urgent această situație și să ne comunicați rezoluția dumneavoastră privind modul de deblocare a acesteia”.

Extras din e-mail trimis de Alliance Healthcare către ANMDMR

Urmează un schimb de emailuri lung între companiile de medicamente și autoritățile sanitare din România. Terapia Cluj vrea să vadă Favipiravirul și pe piața liberă, în farmacii. Asta deși, prospectul companiei importatoare din India, arată clar că medicamentul trebuie administrat sub strictă supraveghere medicală și numai cu analize de sânge în prealabil. Administrarea antiviralului poate avea efecte grave – de la probleme hepatice, până la malformații congenitale grave. De asemenea, producătorul mai menționează că, înainte de a fi administrat medicamentul, este necesar consimțământul scris al pacientului.

Doctorița Cristina Ilie, coordonator la Agenția Națională a Medicamentului, a fost concediată pentru că s-a opus autorizării vânzării la liber a acestui antiviral, argumentând că este periculoasă administrarea tabletei fără supraveghere medicală. Și astfel, românii riscă să devină parte a unui experiment care ar putea avea urmări extrem de grave. Un experiment însă din care Big Pharma ar câștiga zeci de milioane de euro.

Extras din adresa dr. Cristina Ilie, coordonator ANMDMR către Dr. Reddys Laboratories Limited, IDPO, India.

“Se vor clarifica diferențele în ceea ce privește adresa importatorului din India deoarece s-a sesizat că numărul autorizației de import de pe ambalajul secundar al medicamentului / prospect NU CORESPUNDE cu numărul înscris pe autorizația propriu-zisă emisă de autoritatea din India. (…) Se va declara care este statutul medicamentului în India ( cum se comercializează, deoarece nu avem confirmarea că are APP valid în India).(…) Deoarece fabricantul din India implicat în ambalarea secundară și testare ( DR. REDDY’S LABORATORIES, India) are conform certificatului GMP valid până la 31.12.2021 atribuții de serializare și aplicarea sistemelor de siguranță pentru medicamente distribuite în UE, se va clarifica dacă medicamentul propus pentru autorizare este serializat”.

Extras din Declarația 17799/17.12.2020 dată de către Dragoș Damian, director general Terapia Cluj SA

 „În conformitate cu prevederile Ordinului Ministerului Sănătății nr. 85/2013, obligația de notificare ANMDMR în ceea ce privește cantitățile aduse în țară, solicitarea de exceptare de la inscripționarea în limba română a ambalajelor sunt obligații reținute de legiuitor în sarcina distribuitorului angro care a obținut ANS-ul, respectiv UNIFARM S.A. Or, compania Terapia S.A nu-și poate asuma nicio obligație ce este reținută expres prin lege în sarcina Unifarm, cum este cazul în speță”.

Extras din scrisoarea farmaciștilor din Spitalul Municipal Dej către Alliance Healthcare.

„Subsemnata …, farmacist la Spitalul Municipal Dej, solicit returnarea sau înlocuirea a 50 de cutii Favipiravir 200mg, care au termen de expirare 30.09.2021. Motivul care stă la baza acestei decizii este scăderea drastică a incidenței COVID-19 în orașul Dej. Vă rog să aveți în vedere prețul ridicat al medicamentului și imposibilitatea anticipării evoluției pandemiei. Am încercat colaborarea cu alte spitale din județ, dar, din păcate, și ei se află în aceeași situație”.

Extras din referatul Direcției Politica Medicamentului, a Dispozitivelor și Tehnologiilor Medicale, semnat de către doctorul Virgil Musta.

„Ca răspuns la solicitarea dumneavoastră nr 1054/23.12.2020 referitoare la solicitarea Unifarm S.A de a transmite în regim de urgență necesarul pe un an pentru medicamentul DCI Favipiravirum(…) s-a stabilit necesarul estimativ de Favipiravin 200 pentru următoarele 3 luni, de 2.400.000 de tablete”.

Extras din e-mail trimis de Alliance Healthcare către ANMDMR.

„Din perspectiva noastră, deblocarea facturării produsului și acceptarea cererilor de retur din partea spitalelor s-ar putea face în următoarele condiții: Actualizarea CANAMED-ului astfel încât să conțină ambele CIM-uri cu prețurile corespunzătoare. Având în vedere cele precizate mai sus, avem rugămintea să analizați urgent această situație și să ne comunicați rezoluția dumneavoastră privind modul de deblocare a acesteia”.

Și iată ce au obținut alegătorii lui Klaus Iohannis și ai PNL: din totalul de 1,62 miliarde de euro, prevăzut în capitolul energie din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), o treime ar urma să fie atribuită direct unei asocieri formate din compania statului român Romgaz și GSP Power, companie controlată de omul de afaceri Gabriel Comănescu.E drept, apare în această asociere și numele Siemens, care ar putea furniza expertiză tehnică, dar nu e clar deloc cum a apărut, ce divizie din Siemens este și ce rol are. O asociere formată netransparent, fără nicio licitație publică, dintre a doua cea mai mare companie a statului și un SRL înființat cu câteva săptămâni înainte de asociere, a primit de la Guvernul Cîțu, patronat de către Klaus Iohannis suma de 585 de milioane de euro, pentru două proiecte: o centrală pe gaze de 159 MW, un parc fotovoltaic de 100 MW și o instalație pentru producerea hidrogenului verde și captare CO2, la Halânga, în Mehedinți, plus o centrală pe gaz de 159 MW, un parc fotovoltaic de 20 MW și o instalație de producere a hidrogenului verde și captare CO2, la Constanța.585 de milioane de euro date pe mâna unei firme abia înființate, care nu a construit niciodată vreo centrală electrică pe gaz, nu a instalat niciodată vreun panou fotovoltaic și nu a construit niciodată vreo instalație de producere a hidrogenului, scrie Petrișor Peiu pe Spotmedia.

Fragment din articolul semnat de Petrișor Peiu:

Hodoronc-tronc, aparent fără niciun motiv, pe 25 august 2020, Romgaz a încheiat cu GSP Power SRL un Memorandum de Înţelegere cu scopul de a oferi cadrul necesar începerii discuţiilor dintre cele două societăţi în vederea dezvoltării unor proiecte, bazându-se pe următorul principiu: GSP Power construieşte şi operează centrale termoelectrice cu capacităţi cuprinse între 50 MW şi 200 MW, la indicaţia şi în locaţiile stabilite de către Romgaz, iar Romgaz va închiria de la GSP Power SRL capacitatea de producţie a acestor centrale în vederea producerii de energie electrică. (sursa: Raportul consolidat al administratorilor Romgaz, 2020, pagina 8).

Adică, Romgaz, o companie de drept public, decide, fără nicio licitație sau vreo altă procedură de selecție, să angajeze un constructor, GSP Power SRL, să îi construiască două centrale electrice pe care apoi același Romgaz să le închirieze.

Poate compania cu capital majoritar de stat Romgaz a ales GSP Power fără licitație dintr-un motiv banal, de exemplu, acela că GSP Power SRL are o experiență uriașă, este un constructor de mare prestigiu, cu o istorie încărcată de multe realizări inginerești.

Ți-ai găsit: GSP Power este înființată abia anul trecut, în același an în care a fost selectată de către Romgaz să îi construiască două centrale, lucru reieșit cu claritate din numărul de înregistrare la Registrul comerțului:Sursa: AICI

Adică, oameni buni, compania statului român, Romgaz, decide să închirieze două centrale care vor fi construite de către un SRL  înființat cu câteva săptămâni înainte de semnarea respectivei înțelegeri!

Dar cum o fi apărut așa, din spuma mării, acest SRL de succes, GSP Power? Acționari  sunt GSP Holding și Gabriel Comănescu, patronul firmei GSP.

Ei, așa mai vii de-acasă, iată secretul: Romgaz vrea să construiască centrale împreună cu reputata companie Grup Servicii Petroliere, pe scurt GSP, adică firma care operează, deține și construiește utilajele de exploatare a hidrocarburilor din Marea Neagră, firmă înființată în 2004, de către binecunoscutul Gabriel Comănescu, lăudat în direct și la o oră de maximă audiență de către președintele României de atunci, Traian Băsescu, chiar la dezbaterea finală a campaniei electorale prezidențiale din 2009.

Așa, ca amuzament, să ne amintim că pe vremea aceea, marele luptător anti-rus de azi, Traian Băsescu, lansa feromoni către Vladimir Putin și îl lăuda pe Comănescu pentru contractele cu firmele rusești.

Ei, dar să revenim la povestea noastră: poate GSP Power a venit în asocierea cu Romgaz cu puterea financiară a firmei-mamă, GSP. Dar iată care este puterea financiară a firmei-mamă:Sursa: AICI

Foarte tare, chiar și pentru anticorupții lui Klaus Iohannis: din 2010 până în 2018, doar doi ani pe profit, în rest, pierderi cumulate de peste 1 miliard de lei și o cifră de afaceri în scădere, de la 1,2 miliarde de lei în 2014 la doar 77 de milioane de lei în 2018.

Și-o fi revenit firma lui Comănescu în anul 2019, cel mai bun an al economiei românești de după 1990? Nu prea pare, după bilanțul depus la Ministerul Finanțelor:Sursa: AICI

O cifră de afaceri de doar 60 de milioane de lei și o pierdere de aproape 40 de milioane de lei, cu doar 48 de salariați. Cam asta este experiența firmei GSP și a afaceristului de succes Gabriel Comănescu, experiență cu care s-a căpătuit compania statului român, Romgaz!

Dar poate are Gabriel Comănescu vreo altă firmă, care a făcut până acum câteva centrale electrice și care are o putere financiară de invidiat? Iarăși o să vă dezamăgesc: iată ce firme sunt în grupul respectivului mare om de afaceri:Sursa: AICI

Ce avem noi aici? O firmă de catering (bucătărie plus livrare de mâncare), o firmă de formare profesională, una de management, una de consultanță tehnică, una de logistică și una de producție de utilaje de forare marină, plus ceva sedii secundare. Și atunci, de unde experiența în construcția de centrale electrice pe gaze și pe hidrogen? De nicăieri.

La Romgaz este, deja, o tradiție  parteneriatul cu firme nepotrivite. Încă din 2016, de când grupul spaniol Duro Felguera, în parteneriat cu Romelectro,  a „câştigat” contractul pentru noua centrală de la Iernut.

Termen de finalizare: 2019, adică în urmă cu doi ani. Contractul a fost semnat pe 31 octombrie 2016, iar, mai apoi, în 2017, statul i-a dat companiei Romgaz 320 milioane de lei din Planul Național de Investiții pentru a o sprijini la realizarea noii centrale (sursa: AICI ).

Ei bine, dragii mei, Romgaz-ul, cu binecuvântarea Guvernului Cioloș, a încredințat acest contract tocmai unei companii inculpate de procuratură în Spania pentru o mită de peste 100 de milioane de dolari plătită către fostul ministru adjunct al Energiei din Venezuela, Nervis Villalobos.(…)

Și pentru a nu avea nicio îndoială, asocierea dintre compania statului Romgaz și un SRL înființat în același an cu asocierea este făcută cu binecuvântarea factorului politic, ministrul Energiei apărând cu vehemență această asociere, ba chiar considerând-o „transparentă” (sursa: AICI).

Păi dacă asocierea a fost transparentă, publicați, domnule ministru, anunțul de intenție, documentația de atribuire și anunțul de atribuire! Altminteri, vă mințiți propriul electorat. Oricum alegătorii s-or fi prins că  una dintre centralele încredințate direct asocierii din poveste se va construi la Halânga, lângă Drobeta Turnu Severin, adică acasă la domnul ministru Popescu.(…)

Suntem într-un punct mort al democrației românești.

Pentru a ieși de aici și pentru a reda românilor încrederea în instituțiile și valorile statului democratic, acest târg rușinos ar trebui să fie denunțat. Pentru sănătatea societății românești, Comisia Europeană și Ursula von der Lynen ar trebui să refuze coteria celor 585 de milioane de euro, Klaus Iohannis și PNL ar trebui să îi sancționeze pe cei vinovați, iar Biroul procurorului european Kovesi ar trebui să ancheteze această propunere, pentru că exact pentru asta este înființat respectivul birou.

Și, totuși, cât de proști vă credeți propriii alegători?