Campania ”Dor de pâinea de acasă”…faimoasa campanie a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni… cam așa arată chiflele de la Boromir, alea care ar trebui să ne aline dorul de pîinea de acasă… aspectul e dezolant, numai pâinea mamei sau a bunicii nu-mi aduce aminte, dar faza cea mai tare e că această chiflă e făcută cu ulei de palmier, ceva obișnuit în tradiția strămoșească. Bunicile noastre cumpărau de la negustorii de peste mări și țări, ulei de palmier, pe care îl frământau cu dragoste mai ales în zilele de sărbătoare…, scrie jurnalistul Andi Rădiu din Viena pe facebook.
„Blue Air imparte în avioanele sale chifle ambalate în pungi de plastic, de la Boromir, pe cheltuiala Departamentului pentru Românii de pretutindeni… cică să-și aducă aminte românul de pâinea de acasă…” , scria anterior Rădiu.
Departamentul Românilor de Pretutindeni e condus de Oana Ursache de la USRPLUS.
Ministerul de Finanțe a lansat joi, 18 august, în dezbatere publică, un proiect de ordonanță care creează cadrul legal pentru înființarea băncilor de dezvoltare, primul pas pentru crearea Băncii Naționale de Dezvoltare.
Anunțul noului ministru de Finanțe, Dan Vîlceanu, a fost criticat dur de economistul Cristian Păun, profesor la Academia de Studii Economice din București.
Jurnalista Ada Meseșan a afirmat joi în emisiunea Culisele Statului Paralel de la Realitatea Plus că banca ar urma să fie condusă de Lucian Isar, soțul Alinei Gorghiu.
În echipa primarului userist din Brașov, Allen Coliban, apare și Aida Petronela Catană, „pupila” lui Liviu Dragnea, după cum nota presa din Oltenia în anii 2015- 2018. Aceasta a fost trimisă în judecată de procurorii DNA, notează NewsBv.
Aida Petronela Catană a fost în 2009 consilier personal al Ministrului Mediului Constantin Nemirschi (om de încredere al lui Radu Mazăre). Aida Petronela Catană este, în fapt, o protejată a lui Liviu Dragnea. Până în 2005 ea fost șefa Serviciului de Cooperare Internă și Internațională din subordinea Consiliului Judeţean Teleorman, condus de Liviu Dragnea.
Despre Aida Catană scria şi romaniacurata.ro, despre încrengăturile de afaceri pe care le-a avut cu Ilie Drăgan, directorul companiei cumnatului lui Victor Ponta (S.C. Grossmann Engineering Group S.R.L.), şi acesta cercetat de procurorii DNA. Mai scria sursa citată, într-un articol intitulat „Profesorii de fraudă”, că Aida Catană a fost coordonatoarea lucrării lui Drăgan despre accesarea de fonduri europene.
„Aida Catană a fost o prezență foarte discretă în Teleorman (la fel ca şi la Braşov – n.r.). Cu toate acestea, cei care o cunosc de pe vremea în care lucra la Consiliul Județean Teleorman spun că aceasta a devenit omul de încredere al lui Dragnea pentru că era realmente o capacitate din punct de vedere profesional. Se pare că Aida Catană a fost profesor de istorie, situație care a apropiat-o de Mihai Putineanu, omul cel mai de încredere al lui Dragnea, și astfel aceasta a ajuns o piesă importantă în puzzle-ul atragerii de fonduri europene în Teleorman. Din 1999 până prin 2004, aceasta a fost angajata Consiliului Județean Teleorman, după care a plecat la București, unde și-a înființat o firmă specializată în domeniul proiectelor finanțate din bani europeni: S.C. European Project Consulting SRL”.
Moment halucinant în județul Hunedoara, la barajul Gura Apelor. Liderii PNL, în frunte cu prefectul județului, Călin Marian, și deputatul liberal de Hunedoara, Vetuța Stănescu, au tăiat cu foarfeca panglica tricoloră, deși obiectivul a fost inaugurat în urmă cu 35 de ani. Ba mai mult, aceștia au spart și o șampanie de zidurile barajului, exact ca la lansarea unei nave maritime. Un test banal, transformat în serbare populară De fapt, conducerea Hidroelectrica ar fi intenționat să marcheze atingerea nivelului maxim de umplere a barajului. Însă, PNL a confiscat evenimentul și l-a transformat într-o scenetă ridicolă cu iz electoral. Așa se face că politicienii liberali s-au aliniat în fața presei unde, în lipsă de alte idei, au jucat piesa „inaugurării”. Imediat, pe rețelele de socializare au apărut și ironiile la adresa gestului politicianist al liberalilor, dar și explicația logică a evenimentului care nu avea nimic festiv în sine.
„E un test în vederea retehnologizării.. Recepția barajului, cât și a cuvei aferente, a fost făcută cu ani în urmă. Cu tot respectul vă rog sa informați corect auditoriul dumneavoastră. Umplerea a fost făcută doar pentru a fi testat, în vederea retehnologizării hidrocentralelor de la Clopotiva…. E o chestie pur tehnică, nimic altceva”, a atenționat public un inginer din zonă. Construit și inaugurat în timpul comunismului De asemenea, oamenii le-au reproșat liderilor PNL că se laudă degeaba, întrucât barajul a fost construit și inaugurat pe timpul lui Ceaușescu. Construcția barajului a început în 1975. Dimensiunile lui sunt impresionante: 168 m înălțime, 225 milioane de metri cubi de apă în lacul de acumulare, dimensiunile întregului baraj le întrec de trei ori pe cele ale piramidei lui Keops. Pe cursul râului Mare a fost construită o salbă de 10 hidrocentrale. Amenajarea hidroenergetică Râul Mare-Retezat are ca rol atât producerea de energie electrică, cât și regularizarea cursului râului și atenuarea undelor de viitură. Ultima verigă finalizată este formată din lacul de acumulare, barajul și hidrocentrala de la Sântămăria-Orlea. Lacul de acumulare de la Orlea asigură alimentarea cu apă a orașelor Hațeg, Călan, Simeria si Deva. Barajul de la Gura Apelor a fost inaugurat în 16 aprilie 1986.
Într-o anchetă uriaşă din 2019, intitulată ”În război cu adevărul”, The Washington Post dezvăluia eşecurile succesive ale guvernelor americane în Afganistan.
Totul se bazează pe aproape 2.000 de documente aparţinând Inspecţiei Generale Speciale privind reconstrucţia Afganistanului (SIGAR), înfiinţată în 2008 cu scopul de a ancheta cheltuieli abuzive legate de această ţară, documente obţinute după trei ani de recursuri în justiţie şi numite de presă imediat „Afghanistan Papers”, o trimitere la „Pentagone Papers”, dezvăluite în 1971, cu privire la Războiul din Vietnam.
Interviuri realizate de Sigar arată că oficiali politici din Statele Unite au dat asigurări în mod public, din 2002, că se înregistrau progrese împotriva insurgenţilor în Afganistan, dar că recunoşteau contrariul în privat.
Interviurile cu aceşti oficiali implicaţi în efortul de război din Afganistan evocă un buget cheltuit fără control, într-o ţară fără un guvern central puternic, ceea ce a alimentat o corupţie generalizată şi a determinat populaţia să respingă coaliţia internaţională (ISAF) şi să se îndrepte către talibani.
Într-o notă de serviciu întocmită de către Donald Rumsfeld, adresată asistenţilor săi, fostul secretar al Apărării (2001-2006) scria ”poate că sunt nerăbdător. De fapt ştiu că sunt un pic nerăbdător. Nu vom mai retrage niciodată armata americană din Afganistan, dacă nu ne asigurăm că se întâmplă ceva care să furnizeze stabilitatea care ne va permite să plecăm”. ”Help!” (”Ajutor!”), conchidea el.
Potrivit Washington Post, aceste documente arată că Guvernul nu a găsit ”niciodată răspuns la aceste tergiversări”. În consecinţă, pe teren, trupele americane nu ştiau să distingă inamicul de aliat. Din 2001, peste 775.000 de militari americani au fost staţionaţi în Afganistan. Dintre ei, 2.300 au fost ucişi, iar 20.589 au fost răniţi în luptă, potrivit datelor Departamentului Apărării.
Flux24 a prezentat in premiera nationala pe data de 11 august 2021 dovada faptului ca in martie 2001 Florin Vasile Citu, actualul premier al Romaniei, a fost condamnat in statul america Iowa la 2 zile de inchisoare si 1000 de dolari amenda pentru conducerea unui autovehicol aflat sub influenta bauturilor alcoolice si/sau al drogurilor. La cateva ore dupa prezentarea documentului, Premierul Florin Citu a admis acest lucru intr-o conferinta de presa de la Guvern ca a condus intr-adevar un autovehicol sub influenta alcoolului si a fost prins. Intrebat in conferinta daca Presedintele Iohannis sau Presedintele PNL Ludovic Orban au fost informati despre aceasta condamnare din SUA, atunci cand a fost propus ca ministru al finantelor, premierul Citu a raspuns rapid: „Este o contraventie. Sa stiti ca am mai platit amenzi si in Romania de circulatie.”
Datele de la dosarul sau de condamnare din SUA, insa, il contrazic pe premierul Citu. Condamnarea sa din SUA nu a fost contraventionala ci penala in toata regula. Din documentul pe care Flux24 il pune acum la dispozitie se pot vedea „partile” din dosarul respectiv. Numele cauzei este State of Iowa, ca „plaintiff” (reclamant), v. Florin Vasile Citu, ca „defendant” (inculpat). Notiunea de „defendant” este una generala in SUA pentru „parat”, insa in situatia cazurilor penale, „defendant” se refera la inculpat. Or, este vadit ca, in cazul de fata, obiectul cauzei a fost de natura penala, din moment ce Premierul Citu a fost condamnat la 2 zile de inchisoare si plata a 1000 de dolari amenda. Florin Citu a fost prins beat sau drogat la volanul unei masini pe data de 3 decembrie 2000, ceea ce a incalcat art. 321J.2(A) din Codul penal al statului Iowa, rezulta din documentul prezentat de Flux24 pe data de 11 august 2021. Conform codului penal al statului Iowa, art. 321J.2(A) condamna fapta persoanei de a conduce un autovehicol:”a. sub influenta unei bauturi alcoolice sau alte droguri ori o combinatetie a acestor substante;b. in timp ce are o concentratie de alcool de .08 sau peste;c. in timp ce e prezenta orice cantitate de substante interzise in respectiva persoana, asa cum se masoara din sangele sau urina persoanei”. In SUA, pentru acuzatii similare sau de o gravitate mai mica, oameni politici sau aflati in functii de conducere si-au dat demisia.
CAZUL A APĂRUT ÎN PRESA AMERICANĂ
StiriSuceava.net a consultat arhivele publicațiilor din Statele Unite și a identificat detalii inedite despre arestarea premierului Florin Cîțu în urmă cu 20 de ani și procesul prin care a fost condamnat penal pentru infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența băuturilor alcoolice.
În anul 2000, Florin Vasile Cîțu locuia în orașul Ames din statul Iowa și studia la universitatea de stat din localitate.
Duminică, 3 decembrie 2000, la ora 02:11, aflat la volanul unei mașini, Florin Cîțu a fost oprit în trafic la intersecția străzilor Elwood Drive (devenită între timp University Boulevrad) și Lincoln Way din orașul Ames. Florin Cîțu a fost depistat sub influența băuturilor alcoolice.
Florin Cîțu a fost arestat și pus sub acuzare pentru comiterea infracțiunii de conducere a unui autovehicul sub influența băuturilor alcoolice.
Ziarul local The Ames Tribune scria luni, 4 decembrie, că Florin Cîțu avea 28 de ani și locuia în clădirea situată pe strada Squaw Creek Drive, nr. 600. Intersecția în care a fost prins băut la volan se află la doi kilometri de locuința de atunci a lui Florin Cîțu, fiind situată la aproximativ jumătatea distanței dintre campusul universitar și locuință.
„Conducând în stare de ebrietate, la intersecția Elwood Drive și Lincoln Way (la ora 2:11 a.m.). În timpul unei opriri de rutină, șoferul a fost găsit sub influența unei băuturi alcoolice. Florin Vasile Cîțu, în vârstă de 28 de ani, 600 Squaw Creek Drive, a fost arestat și acuzat că ar fi operat în stare de ebrietate.”, acesta este articolul publicat în ediția din 4 decembrie 2000 a ziarului local The Ames Tribune.
O știre difuzată marți a făcut deliciul presei în ultimele 24 de ore. O echipă de filaj s-a făcut de râs la Târgu Jiu. Au stat la pândă pe lângă o terasă și datorită probabil și faptului că și-au activat rețeaua de wireless au fost identificați.
Știrea, de fapt, e mai lungă și mult mai interesantă.
Omul vizat ar fi fost un senator. Conform surselor FLUX 24 ar fi vorba de senatorul PNL de Gorj, Ion Iordache, un personaj de altfel cam dubios. Acesta e unul din susținătorii lui Ludovic Orban și, mai ales, un tip care nu e placul vechiului și noului baron de Gorj, Dan Vîlceanu, un individ și el dedulcit la greu la banii publici conform dezvăluirilor presei.
Vîlceanu e dorit de premierul Cîțu ministru al Finanțelor și secretar general al PNL.
Dar și Iordache are un trecut controversat. La fel ca și Dan Vîlceanu.
Ce scria FLUX 24 în 11 Aprilie anul curent:
Senatorul PNL de Gorj Ion Iordache anunță că va face demersuri la Ministerele Justiției și de Interne pentru a-i ancheta pe funcționarii statului care, în opinia sa, au comis un abuz anchetând forma firmă la care a fost acționar.Ydail Construct a remis, joi, un nou comunicat de presă, după ce judecătorii au revocat măsura preventivă a controlului judiciar pe cauţiune, pentru reprezentanţii firmei reţinuţi săptămâna trecută. Compania, la care senatorul Iordache a fost acționar, a anunţat că va sesiza organele competente privind procurorul de caz. Dosarul are legătură cu contractul de întreținere a drumurilor județene încheiat pentru perioada 2015-2019, de consorțiul de firme Ydail Construct, Romstrade și Metalcolect Prod cu Consiliul Județean, transmite Radio Infinit din Târgu Jiu.Ion Iordache, unul dintre cei mai importanţi oameni de afaceri din Gorj, a primit locul 1 la Senat pe lista PNL pentru alegerile parlamentare din 6 decembrie anul trecut și a fost ales. El deţine o firmă de construcţii, care are numeroase contracte de modernizări de drumuri încheiate cu firmele statului. Iordache mai deţine şi un fond de vânătoare, un restaurant şi mai multe lacuri piscicole.. În perioada în care fost preşedinte al ALDE Gorj, Ion Iordache şi-a impus o rudă în funcţia de secretar de stat la Ministerul Energiei. El susţine acum că nu a fost membru în Partidul Social Democrat, ci doar colaborator.
Ce scriaFLUX 24 în 31 martie: Sunt revoltat de uşurinţa cu care funcţionari plătiţi din bani publici se joacă de-a dumnezeii cu libertatea unor oameni în încercarea de a distruge şi ce a mai rămas viu în economia acestui judeţ. Ca parlamentar nu pot să nu reacţionez când văd că, pentru acuzaţii fără dovezi şi argumente, din voinţa unui singur om (procurorul), care nu este la prima greşeală, nevinovaţii ajung să-şi demonstreze nevinovăţia. Am convingerea că, indiferent de frustrări, sete de răzbunare sau comandă, funcţionarul n-ar putea face asemenea abuzuri dacă ar răspunde în faţa legii ca orice alt cetăţean”, afirmă Iordache. Senatorul consideră că firmele pe care „vor să le închidă” sunt printre ultimele rămase în Gorj şi printre cei mai mari plătitori de taxe şi impozite din judeţ. „Acuzaţiile descrise în comunicatul de presă transmis de Parchet se bazează doar pe supoziţii şi pe probe fabricate. După gratii este locul celor care abuzează de funcţiile pe care le deţin distrugând iremediabil viitorul unor oameni şi orice şansă de dezvoltare a întregii comunităţi. Sper că va veni momentul în care veţi plăti pentru aceste abuzuri! Ruşine să vă fie!“.
Iordache a dorit, dar nu a candidat la șefia PNL Gorj, Dan Vîlceanu, omul premierului Florin Câțu, păstrându-și conducerea filialei.
Cine e Dan Vîlceanu?
CE SCRIA FLUX 24 în 8 iulie:
Premierul Florin Cîțu are deja și un nume pentru înlocuirea lui Alexandru Nazare din funcția de ministru al Finanțelor. Surse liberale au declarat pentru HotNews.ro că premierul dorește să-l propună pe șeful său de campanie internă. Reamintim că premierul Florin Cîțu l-a informat joi pe ministrul de Finanțe că nu-l mai vrea în Guvern.
Dan Vîlceanu este deputat PNL de Gorj, președintele PNL Gorj și șeful campaniei interne a lui Florin Cîțu pentru președinția partidului.
Vîlceanu Dan reprezintă PNL în Parlamentul României, unde a câștigat un mandat de deputat la alegerile din 2016. În tinerețe, Vîlceanu a fost însă membru PSD. În declarația sa de interese regăsim contractele cu statul obținute de firma Trefo SRL. Dan Vîlceanu susține că firma aparține mamei sale, Elisabeta Vîlceanu, și că el nu are altă legătură cu societatea comercială. Aceasta a câștigat mai multe licitații pentru furnizarea de produse către Complexul Energetic Oltenia. Vîlceanu este deputat de Gorj. Firmele controlate direct de deputatul PNL nu au contracte cu statul.
Afacerile în sectorul minier sunt o tradiţie în familia lui Dan Vîlceanu, firmele la care preşedintele PNL Gorj este acţionar sau cea pe care o deţine mama sa, Elisabeta Vîlceanu, derulând cu unităţile miniere contracte ce însumează 26 de milioane de euro în doar opt ani, 2007 -2015, informează tvsud.ro.
SC Trefo S.A., aparţinând Elisabetei Vîlceanu, a derulat în perioada respectivă 54 de contracte în valoare totală de 5,5 milioane de euro. De la înfiinţarea Complexului Energetic Oltenia, 2012, Trefo a câştigat 42 de contracte în valoare de peste 2,3 milioane de euro.
SC Remont S.A., societate la care Dan Vîlceanu deţine 55% din acţiuni, a câştigat, în 2009, în asociere cu Alpha Construct System Mehedinţi, UMR Rovinari şi AB Construct Buzău, un contract la Complexul Energetic Turceni în valoare de cinci milioane de euro. Valoarea contractului a fost majorată prin două acte adiţionale ajungând, în final, la 6,3 milioane de lei. Trebuie reamintit că la acea vreme Alpha Construct System şi UMR Rovinari făceau parte din rândul sponsorilor PDL, ultima dintre acestea donând organizaţiei democrat liberale gorjene 300.000 lei. AB Construct Buzău se regăsea, la acea vreme, în grupul de interese Videanu-Negoiţă. Tot atunci, Dan Vîlceanu devenise proaspăt membru al PDL.
Contracte Trefo SRL
SC Complexul Energetic Oltenia SA – licitație – furnizare produse – 30.01.2019 – 30.08.2019 – 1.042.203 lei
SC Complexul Energetic Oltenia SA – licitație – furnizare produse – 31.01.2019 – 30.04.2019 – 12.674 lei
SC Complexul Energetic Oltenia SA – licitație – furnizare produse – 22.03.2019 – 30.06.2019 – 313.777 lei
SC Complexul Energetic Oltenia SA – licitație – furnizare produse – 02.04.2019 – 12.04.2019 – 46.800 lei
SC Complexul Energetic Oltenia SA – licitație – furnizare produse – 03.06.2019 – 30.10. 2019 – 99.123 lei
SC Complexul Energetic Oltenia SA – licitație – furnizare produse -11.06.2019 – 11.10.2019 – 269.760 lei
SC Complexul Energetic Oltenia SA – licitație – furnizare produse – 11.06.2019 – 11.10.2019 – 447.120 lei
SC Complexul Energetic Oltenia SA – licitație – furnizare produse – 11.06.2019 – 11.10.2019 – 222.350 lei
SC Colterm Timișoara SA – licitație – furnizare produse – 11.04.2019 – 21.04.2019 – 24.859 lei
SC Complexul Energetic Oltenia SA – licitație – furnizare produse – 08.07.2019 – 05.11.2019 – 232.855 lei
SC Complexul Energetic Oltenia SA – licitație – furnizare produse – 12.11.2019 – 11.02.2019 – 280.686 lei
SC Complexul Energetic Oltenia SA – licitație – furnizare produse – 09.12.2019 – 09.04.2020 – 59.154 lei
SC Complexul Energetic Oltenia SA – licitație – furnizare produse – 10.12.2019 – 31.01.2020 – 302.071 lei
SC Complexul Energetic Oltenia SA – licitație – furnizare produse – 19.12.2019 – 31.01.2020 – 172.800 lei
SC Complexul Energetic Oltenia SA – licitație – mărfuri – 24.06.2019 – 22.10.2019 – 215.409 lei
Romgaz SA – licitație – produse – 19.08.2018 – 19.11.2019 – 618.100 lei
SC Colterm Timișoara SA – licitație – produse – 04.11.2019 – 18.01.2020 – 511.804 lei
SC Colterm Timișoara SA – licitație – produse – 04.11.2019 – 18.01.2020 – 85.416 lei
SC Colterm Timișoara SA – licitație – produse – 09.10.2019 – 20.11.2019 – 71.200 lei
SC Colterm Timișoara SA – licitație – produse – 17.12.2019 – 15.01.2020 – 29.878 lei
Prima licență de concesionare pentru exploatare a unui zăcământ de sare din România, încheiată de stat cu o companie privată, a fost aprobată, luând astfel sfârșit monopolul de facto al companiei de stat Societatea Națională a Sării (Salrom), controlată de Ministerul Economiei, pe exploatarea minieră a resurselor românești de profil.Prima licență de concesionare pentru exploatare a unui zăcământ de sare din România, încheiată de stat cu o companie privată, a fost aprobată, luând astfel sfârșit monopolul de facto al companiei de stat Societatea Națională a Sării (Salrom), controlată de Ministerul Economiei, pe exploatarea minieră a resurselor românești de profil.Atunci, însă, Legea minelor a fost amendată la propunerea deputatului PNL Claudiu Roman, însușită de Comisiile de Industrii și Mediu din Camera Deputaților și adoptată prin vot în plen. Actul normativ stipulează în prezent că licențele de exploatare se aprobă prin ordin al președintelui ANRM, cu excepția celor care vizează exploatarea aluminiului, minereurilor feroase, neferoase, nobile sau radioactive, a pământurilor rare și disperse, precum și a cărbunilor, pentru care a fost păstrată exigența juridică de aprobare prin HG, transmite Profit.ro.
Claudiu Florin Roman, deputat de Alba, îl susține pe Florin Cîțu la șefia PNL.
Afacerea Sării a fost menționată de fostul președinte Traian Băsescu în dezbaterea prezidențială cu Mircea Geoană din 2009, el acuzându-l atunci pe Dan Voiculescu că ar dori afacerea.
Roman e celebru pentru grija față de prețul uleiului și a altor produse plătite de români:„Vorbesc azi de la tribuna Parlamentului în numele oamenilor simpli, a celor care au ieșit în stradă, a celor care protestează și acum în stradă, a românilor care iubesc această țară. O familie de oameni simpli m-a rugat astăzi să vin cu aceste produse în fața dumneavoastră și să vorbesc în numele lor.Au cumpărat de dimineață alimentele de bază și le-au comparat cu cele din luna septembrie. Un litru de ulei 4,29 (lei — n.r.) acum e 7,01. Un litru de lapte — 4,10 lei, acum l-au cumpărat cu 5,10 lei. Au luat unt, aproape s-a dublat prețul: de la 6,25 a ajuns la 11,14. Au luat oamenii, ca noi toți, o pâine de 600 grame pe care o mănâncă o familie de la 4,41 s-a dus la 5,99. E o familie mai înstărită pentru că și-a permis să cumpere și carne de porc. Costa 20, 12 lei kg, acum este 24,99 lei. (…)Ei nu au orbul găinilor, domnule Daea. Am fost la un magazin de cartier, nu la un hipermarket și prețul ouălelor a crescut de la 45 de bani la 1,10 lei”, a spus Roman, citat de Agerpres în 2017.
Afacerea Sării a fost menționată de fostul președinte Traian Băsescu în dezbaterea prezidențială cu Mircea Geoană, el acuzându-l atunci pe Dan Voiculescu.
CINE PROFITĂ: Salzbergwerk Ressourcen Und Investitionen SRL a fost înființată în octombrie 2013 de către Bogdan Ionuț Niță, fost partener de afaceri (la barul „La Magic Roma” și altele) cu Andrei Hrebenciuc, fiul omului politic Viorel Hrebenciuc și, potrivit presei care citează un rechizitoriu DNA, văr primar cu fiul politicianului PSD. Acesta este și în prezent asociat principal al firmei, cu aproape 39% din capital, precum și administrator, conform datelor termene.ro. Următorii doi asociați ca nivel al participațiilor sunt nume mari din business-ul românesc. Astfel, 25,5% din părțile sociale ale viitorului producător de sare sunt deținute de societatea Radu Resources SA, controlată de soții Octavian și Anca Radu, patronii grupului Radu Holding, ce include business-urile Diverta, PinkPost, Sistec, TCE Holding, Flaro, Rimobi și Sunny Berry.
Un „locotenent” din „armata” lui Ilie Bolojan a dezertat. Fost consilier municipal în Oradea, apoi consilier judeţean, stomatologul Sebastian Lascu a demisionat din PNL Bihor, nemulţumit că în partid nu mai există meritocraţie, iar „veteranii” au fost înlăturaţi discreţionar de preşedintele Ilie Bolojan, pentru a le face loc unor oameni noi.
Într-un interviu acordat BIHOREANULUI, Lascu spune că bugetarii au acaparat PNL Bihor, care astfel se îndepărtează de liberalism, că traseiştii sunt acceptaţi prea uşor în organizaţie şi că Bolojan este „faraonizat” de subalternii din partid, care nici nu-i mai dezbat deciziile. Fostul liberal mai spune că tot „bugetarii politici” l-au făcut şi pe Florin Birta primarul Oradiei, preferând în Primărie un şef produs de partid şi, astfel, mai lipsit de autoritate.
„Oameni noi au venit sus pe val”
– Aţi demisionat după 23 de ani de activitate în PNL motivând că nu s-a reuşit instaurarea meritocraţiei în organizaţia din Bihor şi l-aţi dat exemplu, indirect, pe sociologul Adrian Hatos, ajuns senator la scurt timp după ce a devenit membru şi v-a „suflat” o poziţie de candidat la care aţi aspirat. Care sunt detaliile acestei demisii?
– În fiecare poziţie în care am fost susţinut, în Consiliul Local şi Consiliul Judeţean, am muncit şi am încercat să aduc capital de imagine partidului, prin idei noi şi implicarea în proiectele existente. Eu am provenit din rândul Tineretului Naţional Liberal, unde am intrat la 18 ani, am avut un parcurs gradual şi normal că doream să merg mai departe. S-a întrerupt firul evoluţiei când am candidat pentru o poziţie de Senat, semi-eligibilă, şi nu am avut susţinere. Dl Hatos este o victimă colaterală, nu am nimic personal cu dânsul, dar într-un partid mare cum a ajuns PNL Bihor nu era necesar să aduci oameni noi pentru imagine, ci era bine să-ţi hrăneşti oamenii care s-au implicat de când partidul era la un scor foarte mic. Eu am fost în echipa dlui Bolojan când nu era nici prefect, am muncit alături de el la toate proiectele din Oradea. Era normal să-i susţină pe cei care au fost lângă el. Într-un partid în care s-a muncit ani de zile, oameni noi au venit sus pe val. Dacă PNL va ajunge în opoziţie, aş vrea să-i văd cum vor simţi lupta.
– Cum s-a ajuns aici, ca în locul unui vot nominal, preşedintele partidului să propună o listă de candidaţi, pe care se regăseau şi nume noi pentru partid?
– Până la urmă, a fost o decizie prin vot a organizaţiei, dar e clar că preşedintele a avut un cuvânt greu de spus. Însă nu este corect. E bine să fie o schimbare în politică, să nu se ajungă la „dinozauri”, dar trebuie să le dai tinerilor semnalul că, dacă muncesc, au şansa să crească.
– Totuşi, aţi demisionat luni bune mai târziu. De ce şi ce s-a întâmplat în acest interval?
– Am considerat că aş putea să fac un rău partidului dacă aş demisiona în momentul alegerilor, ceea ce nu am vrut.
Statutul PNL, încălcat de Bolojan
– Aţi fost vicepreşedinte PNL Bihor şi prim-vicepreşedinte PNL Oradea, aşadar aţi avut legitimitatea, chiar obligaţia să ridicaţi aceste probleme în partid. I-aţi spus preşedintelui Bolojan şi colegilor nemulţumirile dvs.?
– I-am transmis mesajul domnului preşedinte Bolojan, pentru că nu am reuşit să stăm de vorbă. După ce am insistat câteva luni cu telefoanele, fără să mi se răspundă, am considerat că doar prin demisie mai puteam demonstra că lipsa de dialog este anormală. Foarte mulţi colegi mi-au spus că sunt de acord cu mine.
– Au spus-o şi în partid?
– Nu. Se poate să fie şi din cauza faptului că foarte mulţi membri PNL Bihor sunt bugetari politici, cu o reticenţă în a-şi exprima părerile. Darîi fac mai mult rău (lui Bolojan – n.r.) dacă nu îi spun şi lucrurile pe care nu vrea să le audă, ajungând să-l faraonizeze, fără voia lui. Dacă ai făcut toate acele lucruri bune pentru Oradea, nu înseamnă că ai dreptul să încalci statutul şi regulile după care partidul funcţionează.
Pentru că protestele în Piața Victoriei nu mai sunt dezirabile pe durata guvernării dreptei, ”Corupția ucide” se reorientează. Creatorul mișcării, Florin Bădiță (Nistor, prin căsătorie), declarat personalitatea europeană a anului 2018, a decis să se implice în cultura de cannabis, pentru că ies bani buni, transmite Inpolitics.
”Cum faci bani din iarbă? Am decis să investesc în proprietăți industriale inovative (IIPR), furnizorul principal al Capitalei imobiliare pentru industria canabisului de uz medical. Acest lucru oferă în prezent 44,1 $ dividende după impozite la fiecare 3 luni. Sau aproximativ 160 $ pe an” scrie Bădiță pe Facebook.
De menționat că încă din vremea protestelor #Rezist, Bădiță făcea lobby îndrăcit pentru legalizarea marijuanei, ale cărei virtuți terapeutice erau mult preamărite.
Tot legat de bani, Bădiță își anunță azi decizia de a nu mai cumpăra titluri de stat în România pe motiv că inflația a ajuns la 5% și face profeții financiare sumbre pentru viitorul apropiat:
”Când Mugur Isărescu spune ca inflația este de 5%, de ce as mai cumpara titluri de stat care dau maxim 3.85%? O sa mai cumpăr titluri de stat când o sa ofere măcar un 6-7% , fiindcă cred ca și în 2022-2025 o sa vedem o inflație de 5-8%” scrie el pe Facebook, ignorînd un comentariu răutăcios al unui internaut, care îl întreabă dacă are loc de muncă și de unde a avut bani pentru titluri de stat.
