Fostul ministru Darius Vâlcov a devenit om de afaceri la Milano. În țară îl așteaptă pronunțări în 3 dosare, dezvăluie publicația locală Concretolt.ro.
Dacă va fi condamnat în țară el poate să execute pedeapsa în Italia. Practica juridică în Peninsulă este executarea pedepsei în libertate sub supraveghere.
de Ovidiu Zară
Afacerile şi obiceiurile cu iz de ilegalitate al primarului Sectorului 4, Daniel Bãluţã, au ocupat de-a lungul ultimilor patru ani spaţii generoase în mass-media. Insa doar în acea parte a mass-media care îşi respectã statutul, nu şi în cea care a acceptat spaţii de publicitate oferite din bugetul public, cu generozitate, de edilul Sectorului 4. Punând cap la cap subiectele apãrute de-a lungul timpului în mass-media referitoare la Daniel Bãluţã, s-au observant anumite comportamente de tip mafiot şi o evoluţie, cel puţin din punct de vedere financiar, îngrijorãtoare cu privire la administrarea banului public.
Mass-media a subliniat deseori faptul cã Daniel Bãluţã a reuşi sã obţinã cel de-al doilea mandat de primar cu sprijinul unor persoane dubioase, etichetate de mass-media drept “infractori” sau “grupuri interlope”, pe care edilul le-a “recompensat” dupã ce a ajuns sã controleze circuitul banilor publici care alimenteazã bugetul Primãriei sector 4. Acest lucru reste vizibil din contractele publice încredinţate de Primãria Sector 4, în care actori principali abonaţi la banul public au fost, de multe ori, doar anumite societãţi comerciale. Cu toate acestea, în acest amalgam de interese şi combinaţii obscure, nimeni nu a discutat însã niciodatã despre calitatea serviciilor publice din sectorul 4, dar mai ales despre costurile imense suportate de contribuabili pentru punerea în execuţie a contractelor atribuite de Daniel Bãluţã.In discursurile sale – capitol la care nu-l întrece nimeni – primarul Bãluţã pare sã fi cãpãtat un tic verbal: în sectorul 4 totul este la superlativ, iar el este un adevãrat recordmen la constuirea de parcãri, la lãrgit şosele, la re-re-re “amenajat” pieţe şi spaţii verzi. Insã realitatea din spatele acestei faţade poleitã doar cu vorbe este cu totul alta.
• Firme de casã deţinute de afacerişti cu un trecut dubios, dar conectaţi la sferele înalte, abonate la banii publici ai Sectorului 4
La toate procedurile de achiziţie publicã iniţiate de Primãria condusã de Daniel Bãluţã pentru reabilitarea termicã şi creşterea performanţei energetice a blocurilor din sectorul 4 s-au prezentat de fiecare data aceeaşi operatori econimici, în diverse forme de asociere. De multe ori, clienţii fideli ai procedurilor initiate de Daniel Bãluţã au fost Concelex, Delta ACM 93 şi Palex Instalaţii, societãţi comerciale care care au primit contracte de lucrãri în sumã de peste 3 (trei) miliarde de lei, sume provenite din fonduri europene. Concelex – companie deţinutã de afaceristul Daniel Piţurlea – nu a avut parte doar de contracte de reabilitare a imobilelor. Societatea respectivã a mai obţinut de la Primãria Sector 4 un contract în sumã de 4.083.088 lei constând în lucãrile de modernizare, recompartimentãri interioare în vederea obţinerii autorizaţiei de Securitate la incendiu pentru recent re-re-re “amenajata” Piaţã Progresul, unde a executat lucrãri de o calitate … îndoielnicã.Insã aceste contracte sunt doar o mica parte din “isprãvile” financiare ale edilului. De exemplu, Primãria condusã de Daniel Bãluţã a acordat un contract în sumã de 2,5 milioane de euro unui consorţiu din care a fãcut parte şi societatea Anduna Servimob SRL, controlatã de afaceristul Florin Marius Drãguţ – un privilegiat al sistemului date fiind conexiunile sale foarte solide cu lideri politici şi şefi din structurile de siguranţă ale statului, anchetat de procurorii DNA în 2015 pentru cã ar fi dat mitã în schimbul obţinerii unor contracte cu CNADNR (actuala CNAIR). Despre Drãguţ, trebuie spus cã este soţul Ninei Drăguţ – fosta purtătoare de cuvânt şi protejata lui Adriean Videanu, fost marcant lider PDL, ministru şi primar al Capitalei. Numele lui Florin Marius Drãguţ a fost menţionat la un moment dat în mass-media ca fiind implicat indirect, prin intermediul firmei Mega Construct Grup SRL, în Prime Time Construct SRL, alãturi de Andrei Plumb şi Dan Plumb, nimeni alţii decât fiul şi soţul Rovanei Plumb, fost ministru PSD al Muncii şi fost al Mediului, actual europarlamentar PSD. Totodatã, într-o investigaţie publicată în noiembrie 2015 de riseproject.ro, numele lui Florin Marius Drãguţ a apãrut ca fondator al SC Servicii de Pompieri Descarcerare SA (specializată în lucrări de prevenire şi stingere a incendiilor – PSI), alãturi de personaje importante precum Cosmin Aurelian Udor (fiul lui Aurel Udor – general cu două stele în rezervã, inspector şef al ISU Bucureşti la data înfiinţării firmei de PSI), Mihai Gabriel Popescu (zis “Mişu Pricopsitu”, fost director al Hotelului Bucureşti înainte de privatizare şi fost consilier al lui Ludovic Orban pe vremea când acesta din urmã era ministru al Transporturilor) şi de Horaţiu Cosmin Udrişte (fiul lui Gheorghe Udrişte, fost deputat PNL, fost şef Metrorex şi fost director în Primăria Capitalei pe vremea lui Traian Bãsescu şi Adriean Videanu). Tot despre Drãguţ, riseproject.ro a scris cã acesta ar fi utilizat companii offshore înmatriculate în Cipru (Cowest Managemet Limited) în derularea unor tranzacții financiare bazate pe relații comerciale suspecte de spălare de bani (împrumuturi, contracte de consultanță etc.) cu firmele la care acesta deținea sau deține acțiuni în România, dar și cu el ca persoană fizică.Revenind însã la legãtura dintre Florin Marius Drãguţ şi Primãria sector 4, persoane care au dorit sã menţinã anonimatul, susţin cã le-a atras atenţia modul în care omul de afaceri şi-a menţinut relaţia privilegiatã, prin direcţionarea unor comisioane.
Din reţeaua stufoasã de conexiuni a primarului Daniel Bãluţã mai face remarcat încã un nume: Valentin Niculae, un prosper om de afaceri ale cãrui companii au primit contracte de peste 1,5 milioane de euro de la instituţii subordonate Consiliului Local al Sectorului 4 pentru prestãri servicii sau întreţinere a echipamentelor termice şi de climatizare. Evidenţele aratã cã societãţi precum Green Team Instal SRL, Valest Termic Trust SRl şi Termo Eco Service Consult, toate aflate sub influenţa lui Valentin Niculae, s-au regãsit ca subcontractori ai Concelex-ului deţinut de Daniel Piţurlea în proiectul pentru modernizarea şi recompartimentarea Pieţei Progresul. Mai mult, documente oficiale aratã cã Termo Eco Service Consult SRl şi-a adjudecat şi contractul de servicii de supravegherea tehnicã a echipamentelor din domniul Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub presiune şi Instalaţiilor de Ridicat (ISCIR) prin Operator responsabil cu Supravegherea şi Verificarea Tehnicã a Instalaţiilor (RSVTI), printr-un acord cadru pe o perioadã de 4 ani, la valoarea estimatã a acestui contract fiind de aproximativ 1.000.000 euro (4.516.560 lei).
• Contracte de achiziţii publice “clocite” de firmele câştigãtoare
Potrivit unor surse familiarizate cu modul de atribuire a contractelor cãtre firmele menţionate anterior, se pare cã au existat nereguli încã din faza de elaborare a documentaţiilor procedurilor de achiziţie publicã, acestea fiind întocmite chiar de cãtre prestatori, nu de cãtre autoritatea contractantã (adicã Primãria sector 4), aşa cum prevede legislaţia privind achiziţiile publice. Surse din interiorul Primãriei sector 4 susţin cã una dintre principalele rotiţe ale angrenajului ilicit din instituţie ar fi Adrian Ghitcuţã, fost director executiv al Direcţiei de Relaţii cu Cetãţenii şi al Direcţiei de Autorizãri (calitate în care a avut calitatea de martor în dosarul tragediei de la “Colectiv”). Despre acesta, se cunoaşte cã a ajuns director în Primãria sector 4 în mandatul fostului edil, Cristian Popescu Piedone datoritã relaţiei de prietenie cu Iulian Cârlogea (nepotul lui Piedone), dar şi a susţinerii unor funcţionari superiori din MAI şi, posibil, DGIPI. Sursele din interiorul Primãriei sector 4 spun cã Ghitcuţã ar fi veriga de legãturã dintre Daniel Bãluţã şi omul de afaceri Valentin Niculae, ceea ce, dacã se va dovedi de cãtre organelle abilitate a fi adevãrat, ar explica multe. Insã aspectul cel mai grav care reflectã modul nociv în care este administratã Primãria sector 4 de cãtre Daniel Bãluţã este acela al legãturilor periculoase pe care “dentistul” le-a cultivat cu anumite personaje asimilate lumii interlope, care l-au susţinut financiar în campania electoralã din anul 2016. Despre dedesubturile acestor relaţii şi despre modul în care administraţia localã de la sectorul 4 a fost înţesatã cu tot felul de indivizi dubioşi, jurnaliştii de la riseprofect.ro au scris recent într-o amplã anchetã (click AICI – https://www.riseproject.ro/articol/ce-pazeste-nelu-lupu/).
• Dupã doi ani de “cercetãri”, DNA a muşcat doar un pic din mâna dreaptã a lui Bãluţã
Un prim semnal privind dorinţa autoritãţilor de a face cât de cât luminã în afacerile urât mirositoare de la sectorul 4 îl reprezintã recenta trimitere în judecatã a lui Marian Goleac (n.r. – soţul prefectei de Bucureşti numitã de PSD şi menţinutã de PNL, graţie relaţiei de prietenie pe care lideul liberal o are cu acesta) considerat mâna dreaptã a primarului Daniel Bãluţã şi un apropiat al unor personaje dubioase, etichetate de meass-media ca aparţinând lumii interlope.Dupã mai bine de 10 ani de la apariţia în cotidianul “Adevãrul” a unui articol care demonstra cã Marian Goleac s-a angajat în Primãria sector 4 utilizând o diplomã de bacalureat falsificatã, pe baza cãreia şi-a procurat ulterior, în mod illegal, douã diplome de studii superioare de la Universitatea Oradea, DNA s-a autosesizat şi a scos de la sertar falsurile lui Goleac, trimiţându-l în judecatã sub acuzaţia de înşelãciune. Deşi acest dosar al DNA ar trebui considerat un “succes”, totuşi rechizitoriul prin care Marian Goleac a fost trimis în judecatã ridicã mari semne de întrebare în privinţa corectitudinii procurorilor. Primul motiv ar fi acela cã Marian Goleac – uns de Daniel Bãluţã director general interimar al SC Amenajarea Domeniului Public (ADP) 4 SA (inclusiv la data întocmirii rechizitoriului), a fost trimis în judecatã doar pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, nu şi pentru sãvârşirea infracţiunilor de fals, uz de fals şi fals în formã continuatã. Al doilea motiv ar fi acela cã Marian Goleac a fost trimis în judecatã în stare de libertate, deşi într-un alt caz similar, cel al fostului director al Transelectrica, Marius Dănuț Carașol, procurorii DNA au cerut reţinerea şi arestarea acestuia pentru cã și-a falsificat CV-ul susținând în fals că a absolvit Politehnica București.Ar treilea motiv ar fi acela cã pe parcursul urmãririi penale procurorii DNA nu l-au chemat la audieri pe primarul Daniel Bãluţã, cel puţin în calitate de martor, ţinând cont de faptul cã acesta a fost pionul care l-a împins şi susţinut pe Marian Goleac la şefia ADP 4 SA, cu toate cã ştia încã din anul 2010 cã prietenul sãu avea o diplomã de bacalaureat falsã, astfel cã nu ar fi putut ocupa decât funcții de execuție pentru care erau necesare doar studii gimnaziale (floricultor, lucrător pentru salubrizare spații verzi, îngrijitor clădiri, fierar betonist, pavator, etc.). Al patrulea motiv ar fi şi faptul cã procurorii DNA au închis ochii la declaraţiile mincinoase ale unor foşti membri ai CA ai ADP 4 SA (unii dintre aceştia membrii PSD), care au declarant la unison cã habar nu aveau de falsurile lui Marian Goleac.Iar al cincilea motiv, îl reprezintã faptul cã procurorii DNA i-au imputat lui Marian Goleac drept prejudiciu doar suma de 1.762.610 lei (doar cuantumul veniturilor încasate de acesta între 2008 – mai 2020 când a deținut pe nedrept diverse funcţii în Primãria sector 4, inclusiv pe cea de director general al ADP 4 SA), nu însã şi pe cea a contractelor comerciale de zeci de milioane de euro, care sunt nule de drept depoarece acesta le-a semnat în fals în decursul perioadei menţionate, cu girul lui Daniel Bãluţã.Dovadã a faptului cã în dosarul în care Goleac are calitatea de inculpat “miroase”, este şi faptul cã vreme de mai bine de doi ani de la momentul sesizãrii din oficiu al procurorilor DNA şi pânã pe 17 iunie 2020 (data trimiterii în judecatã), DNA nu a zis nici pâs despre faptul cã Daniel Bãluţã nu a întreprins nimic pentru ca ADP 4 SA sã se constituie parte civilă pentru recuperarea prejudiciilor produse de mâna sa dreaptã. Insã despre povestea neromanţatã a diplomelor false pe care Goleac le-a utilizat (cu complicitatea primarului Sectorului 4) pentru a avea acces la “caşcaval”, dar mai ales despre legãturile acestui tandem cu personaje influente din politicã, justiţie, MAI, servicii, mass-media etc, vom reveni, în speranţa cã autoritãţile competente vor scoate de la sertar şi vor finaliza cu celeritate şi profesionalism cele câteva zeci de dosare vizând modul penal în care a fost “administratã” visteria sectorului 4 de cãtre Daniel Bãluţã & comp.
Fiica șefului DNA Crin Bologa a fost notată cu 7,45 la Limba şi Literatura Română. După contestaţii însă, tânăra a primit nota 10 la Examenul de Bacalaureat – proba la Limba Română, transmite Sportul Sălăjean.
Tânăra Ruxandra Bologa a trăit cinci zile într-un stres enorm, deoarece media de la Examenul de Bacalaureat era şi media de admitere la facultatea pe care vrea să o urmeze – Drept.Imediat după afişarea rezultatelor, tânăra – nimeni alta decât fata procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie – a avut un şoc. Ea a fost notată cu 7,45 la Limba Română, cea mai slabă notă din clasa ei – filologie la Colegiul Naţional “Silvania” din Zalău. Celelate note ale tinerei au fost 9,85 la Istorie şi 10 la Geografie. Eleva a depus însă contestaţie, iar nota acesteia acordată de a doua comisie a fost 10! Astfel, tânăra are media la Bacalaureat 9,95, aproape de perfecţiune, mai scrie sursa citată.
Gheorghe Flutur, președintele Organizației Județene a PNL Suceava, în premieră, nu a fost cooptat în echipa națională de campanie a acestui partid, fiind dat practic la o parte. De altfel, nici un liberal sucevean nu a fost cooptat în echipa care se va ocupa de campania electorală pentru alegerile locale din 27 septembrie. Presa centrală scrie negru pe alb că doi liberali cu greutate și experiență organizatorică au fost ignorați pentru alegerile de anul acesta. Primul este europarlamentarul Vasile Blaga, fost copreşedinte al PNL, iar al doilea este şeful CJ Suceava – Gheorghe Flutur, un alt expert PNL în organizarea de campanii, scrie Informația Ta din Suceava.
Flutur a coordonat împreună Gh Falcă campaniile PNL din 2016, iar Vasile Blaga era atunci co-președinte. Falcă este prezent în echipa de campanie din acest an.
Jean Jipa, primarul din Ogrezeni, comuna natală a șefului PSD Giurgiu, Niculae Bădălău, a schimbat acum câteva zile din nou barca.Jean Jipa, primarul comunei giurgiuvene Ogrezeni, a fost amendat și-n starea de urgență, fiindcă a îmbrățișat bătrâni în sat și a devenit cunoscut după ce pe primărie a apărut un mesaj injurios la adresa SUA, NATO, UE “și ăia de la București”, inspirat din filmul California Dreamin’, scrie Libertatea.
În iunie 2018, Jean Jipa a primit 3 ani de închisoare cu suspendare pentru delapidare, abuz în serviciu și fals intelectual. El fusese trimis în judecată în 2016 împreună cu alți doi angajați ai primăriei. Instanța care a dat sentința a fost Judecătoria Bolintin Vale. Pe 9 iulie 2018, la scurt timp după decizia Judecătoriei Bolintin Vale, Jipa și-a dat demisia de onoare. Avea să revină pe 11 iulie asupra deciziei, invocând “lacrimile” sătenilor și “tristeţea voastră purtată în tăcere”.
Acum 3 ani, pe primăria din Ogrezeni a apărut un mesaj ofensiv la adresa UE, NATO, SUA și a autorităților centrale, după ce primarul era supărat că nu se mai poate fuma în cabinetul său.
“În această instituție, în cabinetul primarului, SE FUMEAZĂ ORICÂT, ORICÂND, ORICE (LEGALE)! F*ck UE! F*ck NATO! F*ck USA și p-ăia de la București”, era scris pe bannerul roșu, agățat de partea superioară a primăriei.
Avem informaţii incredibile despre o serie de acţiuni ale liderului PNL Argeş, Adrian Miuţescu, care au prejudiciat grav lucrări de interes public ce trebuiau realizate la o şcoală din Argeş. Este vorba de Şcoala Gimnazială Valea Iaşului pentru care s-a cumpărat parchet în vederea renovării. Spunem cuvinte grele, dar reale. Vorbim despre comiterea infracţiunilor de delapidare, abuz în serviciu, fals şi uz de fals. Mai pe scurt, fapte penale! Ca prin minune, materialele au ajuns pe mâna lui Miuţescu, iar acesta a renovat sediul PNL din centrul Piteştiului cu parchetul care revenea şcolii. Asta în timp ce multe din şcolile din Argeş nu au beneficiat de lucrări de modernizare, iar WC-urile din fundul curţii sunt de actualitate chiar şi în 2020, sunt acuzațiile incredibile din Instituțiile Statului.
Liderul PNL Argeș, Adrian Miuţescu, a fost numit în decembrie anul trecut în funcţia de preşedinte al Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului. Prin lege, preşedintele AAAS face parte şi din Comitetul Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări al EXIMBANK, unde în calitate de membru primeşte 20.000 lei/lună. El este și membru în Consiliul de Administraţie la ROMAERO (Compania Aerospaţială din România).
După ce liderul PNL Argeș, Adrian Miuţescu, a fost numit șef la AVAS, fiul său a fost detașat la Curtea de Conturi cu toate că guvernul Orban anunțase încetarea detașărilor. Fiul a luat 3 la BAC. Informația a fost furnizată tot de site-ul Instituțiile Statului.
CE SUSȚINE INSTITUȚIILE STATULUI:
Primăria Valea Iaşului, condusă de edilul liberal Nicolae Barbu, a achiziţionat parchet pentru modernizarea unei şcoli din comună. Din păcate, materialele nu au ajuns niciodată la şcoala cu pricina, ci tocmai la Piteşti, unde – anul trecut – s-a muncit intens la renovarea sediului PNL Argeş.
Din informaţiile pe care le avem, parchetul a fost montat în sala de şedinţă şi în biroul deputatului Dan Bica. Materialele au fost cumpărate de la firma Electroutil din Curtea de Argeş, condusă de omul de afaceri Vasile Surdu.
Acum, când Curtea de Conturi face verificări la Valea Iaşului, situaţia a devenit foarte tensionată pentru Miuţescu şi primarul Barbu. De altfel, cei doi au lucrat la mazilirea viceprimarului, care viceprimar cunoaşte măgăriile făcute de primar cu girul şefului de partid.
Încolţit din toate părţile, edilul de la Valea Iaşului vrea să şteargă urmele. Aşa că l-a sunat pe omul de afaceri Vasile Surdu şi i-a cerut factură pe persoană fizică pentru materialele la care am făcut referire. Legal, Barbu nu poate primi factură pentru materialele cumpărate anul trecut, dar edilul încearcă să-şi rezolve problemele şi să achite personal, materialele folosite la sediul PNL, dar achiziţionate pentru o şcoală.
Vestea proastă e că discuţia dintre Barbu şi Surdu a avut loc telefonic, iar primarul avea alături mai multe persoane care au auzit conversaţia. Iar belelele abia acum încep pentru şeful PNL Argeş, Adrian Miuţescu, şi primarul Nicolae Barbu.
Refugiat la Londra, omul de afaceri Bogdan Alexander Adamescu nu pare dispus să renunțe la lupta pe care o duce cu justiția din România. Ultima bătălie în care a intrat este cu unul din foștii angajați ai imperiului de business clădit de tatăl său, Dan Adamescu. Este vorba de Daniel Onuțe, unul din juriștii de încredere ai lui Adamescu senior, decedat în închisoare. Adamescu junior îl acuză acum pe Onuțe că s-ar afla în spatele unui fals prin care urmărea să încaseze 150.000 de euro de la o firmă a familiei Adamescu, drept urmare a unei concedieri. Onuțe nu este un fost angajat oarecare al Adameștilor, ci unul din martorii cheie ai procurorilor, pe care aceștia s-au bazat pentru a cere condamnarea lui Dan Adamescu, scrie Linx Investigations.
RELATAREA LINK INVESTIGATIONS:
În mai 2019, Bogdan Alexander Adamescu a depus o plângere penală împotriva lui Daniel Onuțe și a Elenei-Daniela Firenstain pentru tentativă de delapidare, fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals.
Încă din pagina a doua a plângerii, Adamescu face precizarea următoare: “pe toată perioada despre care voi face vorbire în prezenta plângere subsemnatul am fost administrator unic al societății SC THE NOVA GROUP INVESTMENTS ROMANIA SA”.
Adamescu arată în plângere că Onuțe a fost angajat ca șef al oficiului juridic al companiei în mai 2013. Un an mai târziu, însă, arată Adamescu, “am reflectat asupra hotărârii de a-l disponibiliza pe dl. Onuțe Daniel, deoarece nu mai existau posibilități de conlucrare.”
Abia în februarie 2018, însă, “au încetat raporturile de muncă ale dl. Onuțe Daniel cu TNG, ca urmare a desființării Departamentului Juridic, generată de externalizarea activităților cu caracter juridic”.
Anterior, Onuțe, deși Adamescu își dorea, nu a putut fi concediat întrucât și-a luat “concediu de îngrijire și creștere a copilului de până la doi ani prelungit, interval în care contractul individual de muncă a fost suspendat, iar după acest concediu a continuat o serie de concedii medicale”.
Actul adițional de 150.000 de euro
Nu avea să fie, însă, finalul relației dintre Adamescu și Onuțe. Acesta din urmă a contestat decizia de încetare a raporturilor de muncă și a depus la dosarul cauze un document care arăta că fostul său angajator îi datora o sumă foarte mare de bani. După cum se spune în plângerea penală, documentul era “un Act adițional nr. 2 (…) la Contractul individual de muncă (…), despre care nimeni din cadrul societății nu avea cunoștință. Acesta stipulează, printre altele, că: În cazul încetării contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului (…), angajatorul va plăti salariatului suma netă de 150.000 euro, echivalentul în lei. (…) Acest act adițional nr. 2 este semnat de către Onuțe Daniel, în calitate de salariat, și de Firestain Elena-Daniela, pentru TNG.”
Plângerea penală depusă de Bogdan Alexander Adamescu arată și că “dl. Onuțe Daniel a depus la dosar procura autentificată (…) prin care subsemnatul, în calitate de administrator al TNG, o împuternicesc pe dna. Firestain Elena-Daniela să mă reprezinte cu puteri depline în exercitarea mandatului de administrator al TNG. (…) Precizez că nu am aprobat vreodată dnei. Firestain Elena-Daniela să semneze un asemenea act adițional, nu a fost niciodată înregistrat în TNG și nu se regăsește la dosarul aferent contractului individual de muncă al dlui. Onuțe Daniel.”
Adamescu junior a negat și existența procurii: “Precizez că nu-mi aduc aminte să fi semnat o procură pentru dna. Firestain Elena-Daniela (…) și nu-mi recunosc semnătura de pe acest document. Am suspiciunea rezonabilă că această procuror a fost falsificată tocmai pentru ca dna. Firestain Elena-Daniela să poată semna un document care acordă dlui. Onuțe Daniel sume uriașe de bani.”
Onuțe, acuzat în alt dosar împreună cu Adamescu jr
Plângerea, depusă inițial de Adamescu junior la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 din București, a fost declinată către Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov. La 14 luni de la depunere, procurorii nu au întreprins prea multe acte procedurale, astfel încât nimeni nu a primit vreo calitate în dosar.
Există și dosare, însă, în care Bogdan Alexander Adamescu și Daniel Onuțe sunt de aceeași parte a baricadei. Într-un dosar de faliment aflat pe rolul Curții de Apel București, Adamescu și Onuțe sunt pârâți (printre alte persoane fizice și juridice) iar Histria International SA este reclamant.
Martorul esențial al acuzării
Daniel Onuțe nu este un jurist oarecare ce se întâmplă să fi lucrat pentru firme ale familiei Adamescu. Potrivit unei încheieri judecătorești de arestare a patru judecători care ar fi fost mituiți de Dan Adamescu, “Declaratia martorei FIRESTAIN ELENA-DANIELA confirma sustinerile martorului ONUTE DANIEL, in sensul ca numitii ADAMESCU GRIGORE DAN si ADAMESCU BOGDAN ALEXANDER si-au dat acceptul, atat in vara anului 2013 cat si in luna decembrie 2013, pentru coruperea magistratilor care aveau spre solutionare dosarele de insolventa ale S.C. SIGUR INDUSTRIAL CONSTRUCT S.R.L. si S.C. ACTIV CONSTRUCTII INDUSTRIALE S.R.L. Mai mult, martora a afirmat ca in luna decembrie 2013 s-a intalnit cu ADAMESCU DAN GRIGORE si cu ONUTE DANIEL, la sediul S.C. ASIGURARE REASIGURARE ASTRA S.A., ocazie cu care ONUTE DANIEL i-a transmis lui ADAMESCU GRIGORE DAN ca mai avea nevoie de o suma de bani, nespecificata, pentru rezolvarea <problemei> cu dosarul de insolventa.”
Daniel Onuțe și Elena-Daniela Firestain, așadar, au fost martorii cheie pe mărturiile cărora s-au decis arestări de judecători și, în cele din urmă, chiar condamnarea lui Dan Adamescu. Omul de afaceri a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție în mai 2016 la 4 ani și 4 luni de închisoare cu executare, într-un dosar de corupție privind soluții favorabile în dosare de insolvență. La sfârșitul lunii ianuarie 2017, Adamescu murea într-un spital privat, unde fusese mutat din penitenciar la finalul anului anterior.
Daniel Onuțe și Elena-Daniela Firestain nu au putut fi contactați pentru un punct de vedere.
Nu a intervenit nimeni la rugamintea noastra, au facut-o de sine statator, nu i-am rugat noi. Probabil ca daca au auzit ca au fost probleme, este posibil, am auzit ca Iohannis sau Orban ar fi intervenit in Turcia. Eu nu stiu, nu i-am rugat sa sune sa ajute pentru acest import. Noi ne-am plans la Arafat pentru niste mici neplaceri facute de autorităţile de acolo si el probabil a spus mai departe, nu am facut nicio solicitare legat de cei de la Guvern, a declarat Cătălin Hideg, partenerul de viață al femeii-patroană a unei firme din Giurgiu care a vândut Guvernului măşti de 12 milioane de euro, caz devenit celebru în presă, miercuri seară în emisiunea lui Victor Ciutacu de la România Tv.
Hideg se află acum în Emirate împreună cu un alt personaj controversat Cristian Burci.
Am participat la o licitatie unde preturile au fost stabilite de un organism al statului roman, in speta ONAC , oficiul national. Ei au facut o estimare si au constatat ca mastile acestea sunt greu de procurat si nu gaseau absolut niciun furnizor. Initial au vrut sa ia din surse unice de la fabrici , dar din pacate nu au reusit sa aduca nicio masca 3-4 saptamani si cum va imaginati ca la primele 2 achizitii de pe SEAP a fost licitatie internatională, la doua licitatii nu a venit nimeni, la a treia am participat noi cu o firma concurenta care a venit cu preturi mai mari.Nu plateste ONAC, ci IGSU pentru ca beneficiarul este Inspectoratul General al Situaţiilor de Urgenta, iar marfa a fost dusa cu masinile de la avioanele armatei direct la depozitul de la Mizil, iar de acolo s-au distribuit rapid in toate colturile tarii, a mai spus Hideg.
Adina Mara Mihai, patroana unei firme care gestionează deșeuri medicale, a fost arestată preventiv de Judecătoria Cornetu într-un dosar privind deșeurile. Ea a fost directoare într-una dintre firmele lui Cătălin Hideg, cel care controlează afacerea prin care o firmă de distribuție de băuturi alcoolice și mâncare, înființată în 2019, va furniza statului român 1,7 milioane de măști de protecție. Între timp a fost eliberată și pusă sub control judiciar.
CE RELATA FLUX 24 DESPRE AFACERE ÎN 24 MARTIE:
CE SCRIA G4 MEDIA ÎN 27 MARTIE:
Cătălin Hideg, un om de afaceri ce face parte dintr-o aripă a masoneriei și a fost doctorand la Academia SRI, este cel care controlează afacerea prin care o firmă de distribuție de băuturi alcoolice și mâncare, înființată în 2019, va furniza statului român 1,7 milioane de măști de protecție.
Compania Sanimed International Impex S.R.L. a încheiat nu mai puțin de 16.290 contracte de achiziții publice cu autorități și instituții ale statului român, in valoare totală de 85 de milioane de lei, potrivit portalului Confidas, specializat în furnizarea de informații despre companiile înregistrate în România. Achizițiile merg de la echipamente sanitare de câteva sute de lei la contracte de 18 milioane de lei (reactivi, consumabile si materiale de laborator pentru Institutul Oncologic Alexandru Trestioreanu) sau 16 milioane de lei (reactivi pentru identificarea si testarea chimiorezistentei Mycobacterium tube pentru Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”).
O investigație realizată de Libertatea arată că patronul grupării de firme, Cătălin Hideg, a fost doctorand la Academia Națională de Informații (ANI) a SRI. Hideg a făcut afaceri la nivel internațional, inclusiv cu nepotul lui Fidel Castro. Astfel, în 2011, firma a încheiat un parteneriat cu o companie condusă de Jose Antonio Fraga Castro pentru a distribui pe piața locală un medicament naturist folosit în tratarea cancerului.
Lungul drum al măcelarilor români spre abatoarele din Germania trece prin eșaloanele mai discrete ale puterii politice locale din România, transmite Deutsche Welle.
Potrivit Deutsche Welle unul din cei implicați din România ar fi un domn Dumitru Miculescu din Dâmbovița, mai nou liberal, adus în filiala Dâmbovița chiar de actualul premier Ludovic Orban când acesta conducea filiala. O vreme a trecut și pe la UNPR, iar în afacere sunt politicieni din PNL și UNPR. Șeful PNL Dâmbovița este astăzi Virgil Guran, consilier pe probleme de ordine publică al premierului Ludovic Orban.
DIN RELATAREA DEUTSCHE WELLE:
De ani buni, marile abatoare germane și-au mutat crescătoriile de porci înspre est, mai ales în Rusia, unde mâna de lucru este mai ieftină, iar normele de protecție și calitate pot fi negociate local, fără să existe riscul unor indiscreții de ordin superior. Dimpotrivă, unul dintre cei mai apropiați tovarăși ai șefului suprem de la Moscova este chiar liderul de necontestat al industriei porcilor din Germania.
Clemens Tönnies, supranumit de presa germană ”împăratul șnițelului”, se pozează cu țarul de la Kremlin, îl laudă sau scuză pe Vladimir Putin în media germană, a acceptat fără nici o reținere ca Schalke 04, echipa de fotbal din Bundesliga, al cărei președinte este, să poarte pe piept numele companiei Gazprom, compania de extracție și comerț cu resurse energetice recunoscută în lumea largă drept brațul economic al serviciilor secrete rusești. Prietenul comun al celor doi se numește Gerhard Schröder. Fostul cancelar federal, ajuns om de casă al țarului de la Kremlin, este oaspete permanent de onoare în loja vip a echipei minerilor din Gelsenkirchen prezidată acum chiar de Clemens Tönnies. Nu e de mirare că, la un astfel de anturaj, politicienii germani s-au făcut ani la rând că nu există nici o problemă în industria abatoarelor.
Pe lângă fermele, pășunile și abatoarele din Rusia, imperiul lui Tönnies, care – scria toamna trecută revista germană Manager Magazin – înregistra vânzări globale anuale de peste 6,5 miliarde de euro, se extinde și în China sau Serbia. Afacerea de acasă, din Germania, nu mai crește cu viteza cu care și-ar dori Tönnies, așa că pentru a ieși pe profit și în Europa, a cumpărat recent un concern rival danez, cu care a intrat pe piețele din Marea Britanie și Polonia. Și, în ciuda cifrelor de afaceri imense, măcelăriile lui Tönnies își tratează muncitorii, aduși de unde mâna de muncă este mai ieftină, sub standardele specifice pieței germane.
Nu este exclusiv vina concernului de măcelării dar, cum spunea într-o discuție cu Deutsche Welle preotul catolic german Peter Kossen, unul dintre cei care au tras recent semnalul de alarmă în cazul Tönnies, este greu de înțeles de ce un om care câștigă atât de mulți bani pune atât de puțin preț pe condițiile de muncă ale celor care-i aduc profitul.
Cei mai mulți vin din România. Și, până când nu a izbucnit focarul de coronavirus în coloniile în care aceștia trăiesc, Clemens Tönnies nici nu a acceptat să discute despre condițiile precare în care est-europenii trăiesc pentru a munci în abatoarele din estul landului federal Renania de Nord-Westfalia.
”MGM e aici”
Numai la abatorul din Rheda-Wiedenbrück se sacrifică săptămânal 150.000 de porci. La nivelul întregului concern sunt circa 20 de milioane anual. Mare parte din afacere este subcontractată. O rețea întreagă de firme care își intersectează domeniile de activitate și acționariatele, o încrengătură tot mai greu de controlat. Despre nereguli se vorbește de mult. Niciodată, însă, din partea lui Tönnies. În parcarea deasupra căreia o văcuță, un vițel și un porc de plastic și neon se învârt 24 de ore din 24, jurnaliștii curioși sunt, de douăzeci de ani, puși pe fugă de angajații firmelor de pază, care nu permit indiscreților să se apropie de abator. Tăcerea este impusă și angajaților, povestește unul dintre măcelarii români, într-o discuție recentă cu Deutsche Welle. ”Nu știți nimic, nu cunoașteți limba, ați venit să munciți, nu vreți probleme”.
Muncitorii români au de ales: locuiesc în condiții civilizate, dar fac naveta, prelungindu-și și mai mult ziua de lucru, care nu se termină niciodată la ora stabilită în contract, sau acceptă dormitoare comune în imediata vecinătate a fabricii. Grupul Tönnies spune că nu are idee despre aceste detalii, pentru că muncitorii sunt în subordinea subcontractorului. Primăria din Rheda-Wiedenbrück îl contrazice, notează publicația Kölner Stadt-Anzeiger: abatorul trebuie să raporteze adresa angajatului. Una dintre acestea este în orășelul Schloss Holte-Stukenbrock, renumit în Westfalia de Est printr-un castel, care îi și dă numele, și un parc safari iubit de copiii din jurul Bielefeldului. Cam 30 de minute de drum cu microbuzele până la abator.
Contactați de Deutsche Welle, muncitorii români cazați acolo au fost reținuți în a comunica. Principalul motiv: ”MGM e aici”. Când spun MGM, oamenii se referă la chiar patronul firmei. MGM este un anume Dumitru Miculescu, antreprenor român care a dezvoltat, într-un vechi bloc de birouri din Westfalia, un mic imperiu de firme – șapte, la număr: MGM, MTM, MDS, MDI, DMI, DAN, DAS. Un pic de afaceri imobiliare și multe domenii care au legătură cu munca în abatoare, inclusiv plasarea forței de muncă. Pare un antreprenor de succes. Unii spun că, de când cu problema epidemiologică, a fost văzut de câteva ori în preajma lui Tönnies. ”Întâlniri pentru discuții strict de afaceri. Nu suntem prieteni”, a comentat Tönnies. În fond, Miculescu nu îi poate livra decât câțiva mii de măcelari, prietenii lui Tönnies îi pun la picioare țări întregi.
Anonimi printre marile afaceri
Miculescu este unul dintre cei care au perfecționat această veritabilă industrie a subcontractării în branșa măcelarilor. Nu este singurul. Unii au luat-o de jos: au venit ca simpli angajați în abatoare, au speculat nevoile colegilor lor, au cumpărat mașini de ascuțit cuțite, de exemplu, pe care le-au instalat în camerele în care și dormeau, au încasat bani frumoși de la colegi și nu au raportat nimic fiscului german. Cu timpul, cei mai prosperi s-au mutat, la rândul lor, în zona importului de mână ieftină de muncă. Drumul lui Miculescu a mers, însă, pe alte căi.
Aparent, Dumitru Miculescu este un personaj irelevant în România. Numele lui nu apare niciunde, în presa centrală. La Bistrița sau Calafat nu a auzit nimeni de el. Este cunoscut doar în fieful său, Dâmbovița. La fel cum se întâmplă în mai toate județele României, la fel cum se întâmplă cu mai toți baronii locali. În contextul unei culturi civice reduse, pe care o întrețin și de care profită, trăiesc discret și prosperă fericiți, dacă nu emit pretenții incomode și nu tentează la sferele de influență ale altora. Sunt primii beneficiari ai falselor scandaluri ale politicii mari: adrenalina vine de la televizor, arde în mizele naționale și globale fals puse în scenă; în schimb, cârdășiile locale se derulează sub radar.
În Dâmbovița, de unde vine Dumitru Miculescu, afacerile cu carne se învârt în jurul tuturor partidelor. Aici a făcut și Miculescu avere. Mai pe muncă cinstită, mai pe lângă lege. A primit, într-un dosar de mită la Banca Carpatica, printr-o decizie penală a Curții Supreme, o condamnare definitivă cu suspendare la un an și șase luni închisoare pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată şi întocmirea incompletă sau necorespunzătoare a documentelor financiare şi fiscale. După o perioadă de timp, a solicitat și a obținut ștergerea numelui lui din portalurile oficiale ale justiției române, pe motiv că a obținut în instanță, la cerere, statutul de ”persoană reabilitată”. Aceasta nu înseamnă, însă, că a fost absolvit de responsabilitatea faptelor comise și de condamnarea primită.(…)
De altfel, politica pare să fie unul dintre locurile de joacă preferate ale lui Miculescu. Nu doar că le-a fost de ajutor unora dintre politicienii locali, ci a intrat chiar el în bătăliile pentru funcții și mandate. În 2016 a aderat la PSD. Un episod scurt, însă: tot în 2016, a adunat o mână de pesediști locali cu care s-a mutat la UNPR, formațiunea fondată de generalul navetist politic Gabriel Oprea, a cărui imagine publică este de sinistră supraviețuitoare a vechii Securități ceaușiste. Instalat președinte al acestei filialei Dâmbovița, Miculescu a urmărit scurt timp ”interesul național”, adică a trădat și a plecat la PNL. Este transferat direct la șefia liberalilor din același județ Dâmbovița, în locul actualului premier Ludovic Orban, proaspăt înscris atunci, în același 2016, candidat pentru primăria Capitalei. Orban însuși l-a recomandat pentru funcția de la Târgoviște. Agitatul an politic al lui Miculescu avea să se curme brusc cu demisia de la PNL, din cauza rezultatelor slabe înregistrate în alegerile parlamentare din decembrie 2016.
Atacurile insistente ale lui Adrian Țuțuianu, pe atunci pesedist influent, fost șef al Consiliului Județean Dâmbovița și senator, președinte al Comisiei de Control a SRI, trădează o teamă constantă a PSD față de omul de afaceri intrat în politică. ”Administrația județeană nu este abator”, i-a transmis Țuțuianu care, prin comportamentul său, a confirmat influența lui Miculescu în județ, unde ar fi amenințat oameni de afaceri, lideri locali sau ai romilor și le-ar fi spus că are control și drept de vătaf asupra șefilor de la Inspectoratul Teritorial de Muncă, ANAF și Poliție.
Nume multe, urme puține
Din anul 2015, afacerile cu carne din România ale lui Miculescu își schimbă ambalajul. Principala afacere a familiei se rebranduiește: din Bogdady Trans SRL devine Sud Fleisch SRL, cu sediul în Ghergani, localitate componentă a orașului Răcari. Bilanțul oficial și public pe ultimii 12 ani arată că firma a avut și perioade mai bune, cu 147 de angajați și cifră de afaceri de patru milioane și jumătate de euro. Spre zilele noastre a decăzut la doar cinci angajați și mai puțin de 400 de mii de euro cifră de afaceri. Administratorul Sud Fleisch era Ocnaru Andrei Lucian, care se mai ocupa și de manageriatul unei firme numite MD-I Fleisch, nume asemănător uneia dintre cele șapte afaceri ale lui Miculescu din complexul de birouri de la Schloss Holte-Stukenbrock.
Nu este, însă, unicul loc din Westfalia de Est în care Miculescu are birouri și firme. În 2009, o fostă firmă românească de selecție și plasare a forței de muncă, Ninbog SRL, din Șotânga, Dâmbovița, reconvertită la producția și conservarea cărnii, și-a deschis filială la nici cinci kilometri distanță de abatorul din Rheda-Wiedenbrück al lui Clemens Tönnies. Șefa filialei este Daniela Maria Munteanu, trecută prin mai multe poziții cheie în afacerile lui Miculescu, inclusiv pe la Sud Fleisch. La Ninbog, printre asociați se numără politicieni locali din PNL și UNPR, Marin Sebastian Valentin și Maican Alexandru, cu care familia Miculescu mai face și afaceri imobiliare.
Asociatul controlorilor
La o astfel de încrengătură de firme și în anturajul unor politicieni prietenoși, nu mai rămâne decât controlul instituțiilor de control. Miculescu a rezolvat și această asociere. O firmă, Mialdy Impex SRL, pe care a înființat-o alături de fiica sa în 2006 pentru recrutarea de muncitori, și-a schimbat domeniul de activitate, doi ani mai târziu, specializându-se în prelucrarea cărnii. Apoi și-a schimbat patronii și numele. Noua firmă, M-T Agro Branis SRL, îi avea ca proprietari pe Miculescu și Sandu Marius Tolea și se ocupă de acum de creșterea porcinelor. Treptat, Tolea a preluat toată partea lui Miculescu și a numit-o administrator pe soția sa, Laurenția. În aprilie 2012, pentru a accede la funcții executive în Direcția Sanitar-Veterinară Dâmbovița, i-a transferat afacerea unei tinere de 22 de ani. Alexandra Raluca Stoica, o nepoată pe care a crescut-o ca pe o fiică, după cum declara Tolea. Ea este în prezent asociat unic la M-T Agro Branis, dar a început recent și o carieră în structurile supreme de control a industriei alimentare, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, unde este consilier asistent.
Unchiul Tolea, fost patron al afacerii fondate de Miculescu, este director executiv al Direcției Sanitar Veterinare Dâmbovița. În 2016, Agenția Națională de Integritate a constatat că unchiul Tolea era în conflict de interese deoarece a semnat contracte către firmele administrate de soția sa. Deși a susținut că este nevinovat, s-a îngrijit să nu mai fie prins în vreo situație similară: în 2019, când pesta porcină a afectat județul Dâmbovița, și-a delegat atribuțiile unui adjunct care a semnat despăgubiri de peste două milioane și jumătate de lei pentru firma nepoatei, M-T Agro Branis. Întrebat de jurnaliștii de la Recorder despre moralitatea situației în care ocupă o funcție din care controlează sau subvenționează afacerile propriei familii, a răspuns că ”Dacă o luăm pe moralitate, cine să crească animale, dacă nu medicii veterinari? Dacă eu am învățat să cresc porci, nu e normal să cresc porci?” Surse din ANSVSA au declarat pentru Deutsche Welle că Tolea are sprijinul liberalilor pentru poziția pe care o deține la Târgoviște, dar că, de fapt, ar avea grijă de interesele PSD în industria agroalimentară.
Precedentul Ideke
Un număr exact al celor pe care Miculescu i-a adus la muncă în Germania le este necunoscut oficialilor germani. Portițele exploatate din legislația germană a muncii și încrengătura de firme subcontractoare, pe care le administrează direct sau prin interpuși în Germania și România, fac greu de urmărit circuitul forței de muncă recrutată pentru abatoarele deservite.
După erupția focarului de coronavirus de la Tönnies, politicienii federali și regionali din Germania au lansat în discuție o lege care să oprească această cascadă de subcontractori specializați în eludarea fiscului și de pe urma căreia au de suferit și angajații aduși de firmele de recrutare din Europa de Răsărit. Dar nu este prima oară. În 2004, același demers legislativ a fost inițiat după așa-numitul caz Ideke, despre care Deutsche Welle a scris la vremea respectivă. Era vorba despre trafic cu măcelari români, la adăpostul unor contracte de muncă aparent legale, binecuvântate de un senator PSD de Bihor, Vasile Duță. Cetățeanul german Wilfried Ideke a adus peste 1.000 de oameni recrutați prin firme românești în abatoare din Germania. Duță, care era membru în comisia pentru combaterea corupției și cercetarea abuzurilor din Senat, a facilitat urgentarea obținerii documentelor de calificare pentru măcelarii selectați, contra sumei de 400 de euro pentru fiecare dosar.
Fostul senator a primit o condamnare definitivă de cinci ani închisoare. Firmele de intermediere din România, care au făcut plasarea măcelarilor, au scăpat nepedepsite. Asta, în ciuda faptului că se știa că intermediarii practicau ceea ce se numește sclavie modernă: le confiscau documentele angajaților, le înjumătățeau salariile, îi brutalizau sau chiar îi amenințau cu pistolul. Procuratura germană a transmis un dosar întreg colegilor din România. Nici una dintre firme nu a fost deranjată de instituțiile statului român.
Cabinetul Orban continuă seria numirilor controversate. Iulian Offenberg este noua vedetă a guvernării de dreapta care se pregătește să ocupe un post important.Din surse apropiate Cabinetului Orban, Iulian Offenberg , proaspăt demisionar de la Agenția Națională a Resurselor Minerale (ANRM, subordonată Ministeruui Economiei), este la un pas să ajungă să gestioneze mult așteptata exploatare a celor 200 de miliarde de metri cubi de gaze din Marea Neagră. Actualul vicepreședinte, Vasile Gușatu, fost chestor de poliție și membru ALDE, este nevoit să se retragă din motive de sănătate, spun sursele, scrie Evenimentul Zilei.
Iulian Offenberg a fost mereu în vizorul presei hunedorene care a scris pe larg de apropierile lui politice – consilier al fostului senator de Hunedoara, Haralambie Vochițoiu (fost PSD, fost PPDD, fost UNPR), iar în 2015, consilier al ministrului de atunci al Energiei, Andrei Gerea. În 2014, și soția lui Offenberg intra în jocul politic, devenind vicepreședinte al UNPR Petroșani, după cum relata Gazeta de Dimineață.
Tot presa hunedoreană a documentat de-a lungul vremii dezastrul de la Complexul Energetic Hunedoara (CEH). Directorii care s-au succedat, alături de reprezentanții statului și de specialiștii din minister au contribuit major la îngroparea economică a CEH. Iulian Bebe Offenberg, cum mai este cunoscut, a făcut și el parte din Consiliul de Administrație al CEH până la momentul în care compania a intrat în insolvență, mai scrie sursa citată.